3r-269/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- repunere în termenul de apel. Temeiurile inadmisibilitătii apelului
3r-269/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r-269/21
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central – I. Dadu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu
DECIZIE
14 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând recursul depus de către Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești,
reprezentat de Tudor Roman,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către
Tatiana Agaci împotriva Primăriei și Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești și
Comisiei de licitație cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra
bunului imobil,
împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins cererea Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, cu privire la repunerea
în termen a apelului și în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ s-a
declarat inadmisibil apelul depus de către Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești,
împotriva hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, din
motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ,
constată:
La 12 noiembrie 2018, Tatiana Agaci, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, a
depus acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei și Consiliului sătesc
Fîrlădeni, raionul Hîncești și Comisiei de licitație, prin care a solicitat:
- obligarea Primăriei și Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești și Comisiei
de licitație să perfecteze și să încheie contractul de vânzare-cumpărare a imobilului
„clădirea fostei grădinițe de copii sub formă de material de construcție”, cu numărul
cadastral xxx, care potrivit rezultatelor licitării, consemnate în procesul-verbal nr. 1
din 24 august 2015, a fost procurat de reclamantă;
- încasarea din contul Primăriei și Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești
și Comisiei de licitație în beneficiul său a sumei de 10 000 de lei, cu titlu de reparare
a prejudiciului moral;
- compensarea cheltuielilor de judecată.
La 23 aprilie 2019, Tatiana Agaci, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, a
depus cerere de modificare a pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat:
- recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcției cu suprafața de 371,9
1
m.p., cu numărul cadastral xxx, amplasată pe str. Xxx, s. Fîrlădeni, raionul Hîncești
(f.d. 18-19).
Prin hotărârea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, s-a
admis acțiunea depusă de către Tatiana Agaci și s-a recunoscut dreptul de proprietate
al acesteia asupra construcției cu suprafața de 371,9 m.p., cu numărul cadastral xxx,
amplasată pe str. Xxx, s. Fîrlădeni, raionul Hîncești (f.d. 25).
La 11 august 2020, Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, reprezentat de
Tudor Roman și de avocatul stagiar Victor Cojocari, a depus apel împotriva hotărârii
din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, prin care a solicitat
repunerea în termenul de apel și casarea integrală a hotărârii atacate, cu adoptarea
unei decizii noi de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată (f.d. 31-33).
În argumentarea cererii de repunere în termen a invocat că, la 21 ianuarie 2021,
a avut loc ședința extraordinară a Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, în
cadrul căreia urma a fi examinată inter alia cererea intimatei Tatiana Agaci cu privire
la permiterea procurării terenului aferent construcției cu numărul cadastral xxx.
Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, a menționat că anume la 21 ianuarie
2021 a aflat despre hotărârea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul
central, și că în baza acesteia Tatiana Agaci deține dreptul de proprietate asupra
construcției indicate.
Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea
depusă de către Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, cu privire la repunerea în
termen a apelului și, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești,
împotriva hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, din
motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ (f.d. 82-91).
La 20 mai 2021, Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, reprezentat de
Tudor Roman, a depus prin intermediul oficiului poștal la Curtea de Apel Chișinău
recurs motivat împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău
(f.d. 96-98, 99).
În motivarea recursului a indicat că examinarea admisibilității cererii de apel și
examinarea cererii de repunere în termenul de apel urma a fi efectuată în conformitate
cu Codul de procedură civilă, dar nu cu Codul administrativ.
Respectiv, instanța de apel a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată,
deoarece la soluționarea cererii de repunere în termenul legal de declarare a apelului
urma a se călăuzi de prevederile art. 116 din Codul de procedură civilă.
Recurentul Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, reprezentat de Tudor
Roman, a solicitat prin cererea de recurs casarea încheierii din 21 aprilie 2021 a
Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău spre
rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.
În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile
primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,
în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată
transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul
2
judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Instanța de recurs consideră că recurentul Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul
Hîncești, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenele instituite de
legiuitor la art. 242 din Codul administrativ, deoarece conform avizului de recepție a
corespondenței DS8001692350AS încheierea motivată a Curții de Apel Chișinău i-a
fost notificată la 25 mai 2021 (f.d. 93), iar recursul motivat a fost depus prin poștă la
20 mai 2021 (f.d. 96-98, 99).
Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor
curților de apel.
Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a
materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce
succed.
În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin
care respinge recursul.
Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul
constată prin corespondența DS3401125553AS Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul
Hîncești, i-a fost notificată copia cererii de chemare în judecată, copia încheierii
judecătorești de primire a cererii de chemare în judecată spre examinare și copia
încheierii prin care s-a stabilit ședința de pregătire pentru dezbateri pentru data de 14
decembrie 2018, precum și citația pentru această ședință de judecată (f.d. 13, 14, 15 și
16).
Însă, conform materialelor cauzei, inclusiv a procesului-verbal al ședinței de
judecată, reprezentantul Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, nu s-a
prezentat nici la o ședință de judecată.
La 05 septembrie 2019, Judecătoria Hîncești, sediul central, a pronunțat public,
în lipsa reprezentantului Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, hotărârea prin
care a admis acțiunea (f.d. 25).
Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc cu nr. de ieșire 13-669-06,
la 06 septembrie 2019, Judecătoria Hîncești, sediul central, a expediat participanților
la proces, inclusiv și Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, pentru notificare
copia dispozitivului hotărârii din 05 septembrie 2019 (f.d. 27).
La 16 februarie 2021, reprezentantul Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul
Hîncești, a depus la Judecătoria Hîncești, sediul central, cerere prin care a solicitat
acordarea posibilității să ia cunoștință de materialele cauzei și să facă copii de pe
acestea (f.d. 28).
La 11 august 2020, Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, reprezentat de
Tudor Roman și de avocatul stagiar Victor Cojocari, a depus apel împotriva hotărârii
din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, prin care a solicitat
repunerea în termenul de apel și casarea integrală a hotărârii atacate, cu adoptarea
unei decizii noi de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată (f.d. 31-33).
3
Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea
depusă de către Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, cu privire la repunerea în
termen a apelului și, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești,
împotriva hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, din
motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ (f.d. 82-91).
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu
normele de drept procedural.
În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de
la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.
Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel
examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se
declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
În corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se
declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului
stabilit la art. 232 alin. (1).
Prin prisma art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art. 65
alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în
termenul de prezentare a motivării apelului.
Articolul 65 din Codul administrativ prevede la alin. (1) că dacă o persoană, din
motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la
cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se
atribuie reprezentatului.
Instanța de recurs învederează că termenul de procedură instituit de legiuitor
pentru demararea căii de atac în ordine de apel în contenciosul administrativ este
prevăzut de o normă imperativă – art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, prin
prisma căreia începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat
doar de un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii.
Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii
judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă
termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de
apelul.
Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la
pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în
care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament
de bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.
La capitolul dat Colegiul consideră relevant că, în speță, Consiliului sătesc
Fîrlădeni, raionul Hîncești, i-a fost notificată copia cererii de chemare în judecată,
copiile încheierilor judecătorești prin care a fost primită spre examinare cererea de
chemare în judecată a Tatianei Agaci și s-a stabilit ședința de pregătire pentru
4
dezbateri pentru data de 14 decembrie 2018, precum și citația pentru această ședință
de judecată (f.d. 13, 14, 15 și 16). Respectiv, în condițiile speței Consiliul sătesc
Fîrlădeni, raionul Hîncești, nu pot invoca necitarea, deoarece instanța de judecată și-a
îndeplinit obligația pozitivă de a-l înștiința în mod legal despre acțiunea depusă și
data ședinței de judecată.
Astfel, în cazul în care Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, nu a dorit să
participe la examinarea cauzei în prima instanță, trebuia să facă uz de toate drepturile
sale procedurale pentru a lua cunoștință despre rezultatele ședințelor de judecată și
drept consecință de hotărârea judecătorească pronunțată asupra fondului litigiului.
Mai mult ca atât, Colegiul observă faptul că, la 06 septembrie 2019, Judecătoria
Hîncești, sediul central, a expediat Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești,
pentru notificare copia dispozitivului hotărârii din 05 septembrie 2019 la adresa de
corespondență indicată în cererea de chemare în judecată (f.d. 27).
Aderent, instanța de recurs învederează că hotărârile judecătorești, pronunțate
de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de
Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real
(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești
pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10
octombrie 2017).
Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de
judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,
hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante
pentru justițiabili.
Astfel, din informația plasată pe portalul național al instanțelor de judecată
rezultă că dispozitivul hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul
central, a fost plasat și publicat pe portal la 09 septembrie 2019
[https://jhn.instante.justice.md/ro/court-decisions?dossier_number=32-3-7425-
14122018&type=Any&apply_filter=1].
În această ordine de idei, Colegiul nu poate accepta poziția Consiliului sătesc
Fîrlădeni, raionul Hîncești, precum că a fost în imposibilitate de a ataca cu apel
hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul central, deoarece nu cunoștea despre
existența acestei hotărâri.
Colegiul consideră că, prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ
coroborat cu art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
reclamantul Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, avea obligația prezumată de
a manifesta diligență și atitudine activă și la un interval rezonabil de timp să se
intereseze prin mijloace eficiente care este soarta prezentului litigiu, la ce etapa se
află examinarea lui, dacă a fost sau nu pronunțată hotărârea și care este soluția
pronunțată prin această hotărâre. Or, această acțiune procesuală era vital necesară
pentru întreprinderea măsurilor de protejarea a dreptului Consiliului sătesc Fîrlădeni,
raionul Hîncești, de acces la instanță și declararea în termen a căii de atac (apelul), în
caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală,
declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1) coroborat cu art. 236
alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
5
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în
cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația
părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la
justiție.
Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe
care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului. Or,
neparticiparea Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, care avea calitatea
procesuală de pârât, la examinarea cauzei nu constituie motiv viabil de omitere a
termenului procedural de declarare a apelului.
Ba mai mult ca atât, Colegiul opinează că perioada de timp de 30 de zile de la
momentul pronunțării dispozitivului hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul central,
constituie un termen rezonabil și suficient pentru ca pârâtul – autoritatea publică
Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, să se fi interesat de soarta prezentului
dosar și dacă a fost sau nu pronunțată hotărâre asupra fondului cauzei, pentru a putea
face uz de dreptul său procedural de a depune apel nemotivat împotriva acestei
hotărâri.
Or, legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de atac,
asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii
pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o
complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci,
admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare
a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție
inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că
reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru
exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,
în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați
trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete
din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de
atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces
după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a
unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă
îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea
înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
Relaționând circumstanțele constatate textelor legale precitate, Colegiul
conchide că instanța de apel just a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii
Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, cu privire la repunerea în termenul de
apel împotriva hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul
6
central. Or, apelantul Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, nu a indicat în
cererea de repunere în termenul de apel niciun motiv, care ar fi justificat omiterea
acestuia, limitându-se doar la expunerea unor argumente generice, care de fapt nu
sunt în stare să influențeze situația reală din speță și normele legale imperative.
Toate aceste fapte circumscrise denotă caracterul declarativ al argumentelor
Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești, referitor la necesitatea repunerii în
termen a apelului împotriva hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei
Hîncești, sediul central, precum și lipsa diligenței și interesului acestuia față de
prezenta cauză.
În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel
întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Consiliul sătesc Fîrlădeni,
raionul Hîncești, împotriva hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești,
sediul central.
Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase
profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.
Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de către Consiliul sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești,
reprezentat de Tudor Roman.
Se menține încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în
cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Tatiana Agaci
împotriva Primăriei și Consiliului sătesc Fîrlădeni, raionul Hîncești și Comisiei de
licitație cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
7