3ra-781/21 — contestarea actului administrativ normativ

Dosarul nr. 3ra-781/21

Î N C H E I E R E

10 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de

Justiție Tamara Chișca-Doneva, depusă de Președintele Partidului Politic „Platforma

Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, persoane terțe Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat

a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul

Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al

Poliției, Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea în parte a actului

administrativ normativ,

c o n s t a t ă:

La 7 iunie 2021 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a depus la

Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului

administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoane terțe Biroul Politici

de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii

Moldova, Inspectoratul General al Poliției, Serviciul de Informații și Securitate

solicitând prin cererea de completare a acțiunii din 1 iulie 2021: anularea parțială a

actului administrativ normativ și anume anexa de la punctul 1 din hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secțiilor de

votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria),

municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor

parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin hotărârea nr. 4999

pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 5

iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități

ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie

2021”; anularea parțială a actului administrativ normativ în pct. 1 subpct. 3) din

hotărârea nr. 4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de

votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria),

1

municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor

parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021”.

Prin hotărârea din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost admisă

integral. A fost anulat parțial actul administrativ normativ în partea anexei de la

punctul 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu

privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga

Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni

în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4999 pentru modificarea anexei la

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la

organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului

(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul

alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește

numărul de 12 secții de votare. A fost anulat parțial actul administrativ normativ în

partea punctului 1, subpct. 3 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4999 din

15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii

din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele

localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data

de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare.

La 9 iulie 2021 Comisia Electorală Centrală a depus recurs împotriva hotărârii

din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

declarată inadmisibilă sau să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 10 iulie 2021 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” reprezentat

de președintele partidului Andrei Năstase, a înaintat cerere de recuzare judecătorului

Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva.

În susținerea cererii de recuzare, a invocat faptul că judecătorul Tamara Chișca-

Doneva, nu poate participa la examinarea prezentei cauze, deoarece recunoaște

Transnistria ca stat și autoritățile separatiste ca fiind autorități oficiale, fapt ce îl

confirmă prin decizia din 6 iulie 20211 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3r-

820/11).

Astfel, a susținut că în privința judecătorului, Tamara Chișca-Doneva planează

suspiciuni de imparțialitate în raport cu obiectul și interesul dedus judecății în care

deține calitatea de judecător, calitate pentru care încrederea societății este esențială

exercitării atribuțiilor judiciare. Or, a invocat că interesul general al justiției și anume

încrederea pe care trebuie să o livreze justiția, inclusiv sub aspecte de aparențe,

îndreptățesc necesitatea înlăturării judecătorului de la examinarea prezentei cauze.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-

Doneva, de către Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”,

Andrei Năstase, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

2

În temeiul art. 49 alin. (1) și (2) Cod administrativ, într-o procedură

administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele

care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sînt membri de

familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în

general sau în această procedură administrativă un participant; d) sînt membri de

familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e)

desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau

activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de

supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică

persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura

administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în

mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin

activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată

participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se

bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup

profesional ale cărui interese comune sînt atinse de chestiunea în cauză.

La rândul său, art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că pentru o

autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,

persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o

exercitare imparțială a funcției.

Conform alin. (2) lit. b), c) și d) al aceluiași articol, motivul indicat la alin.(1)

poate exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea

publică: și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură; și-a expus părerea în

public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea

procedurii; are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În corespundere cu prevederile art. 202 alin. (4) din Codul administrativ,

recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul

de procedură civilă.

Articolul 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că,

propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru

fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii

cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi

înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau

abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii

de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor

art.53 și 54.

În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu

se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv

două condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului

și anume: recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 10 iulie 2021 Partidul

Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” reprezentat de președintele partidului

3

Andrei Năstase, a înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara

Chișca-Doneva.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că propunerea de recuzare înaintată de Partidul Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” este întemeiată pe existența unei suspiciuni cu

privire la lipsa de imparțialitate a judecătorului Tamara Chișca-Doneva, fiind

invocat că ultima nu poate participa la examinarea prezentei cauze, deoarece

recunoaște Transnistria ca stat și autoritățile separatiste ca fiind autorități oficiale.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul

existenței unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat,

susceptibile de a-i afecta imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în

judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, nu poate constitui

temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiul expus nu cade sub incidența

art. 50 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, fapt ce exclude orice dubiu legitim

referitor la imparțialitatea judecătorului.

Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe,

care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul definit de

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui

de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de

natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra

Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se

determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor

personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui

test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

consemnat că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor,

respectând regulile relevante stabilite de lege“.

În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot

fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia,

iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să

creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului recuzat,

Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială

rezonabilă imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu

se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care

4

reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorului și a

inadmisibilității participării acestuia la judecarea cauzei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Tamara Chișca-Doneva.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 Cod administrativ, art. 53 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de

Justiție Tamara Chișca-Doneva, depusă de Președintele Partidului Politic „Platforma

Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5