2ac-130/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 2ac–130/21

Î N C H E I E R E

8 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând cererea depusă de către Comisia Electorală Centrală cu privire la

strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion

Botnarenco împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de

Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului

Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a

actului administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea

încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală

Centrală și Biroul politici de reintegrare, și obligarea Comisiei Electorale Centrale

să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga

Nistrului (Transnistria), ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din

Codul electoral,

c o n s t a t ă:

La 7 iunie 2021, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat

de avocatul Ion Botnarenco, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul

Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de

Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat anularea parțială a Hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea

stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea

menționată; constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de

către Comisia Electorală Centrală la formarea numărului de secții de votare în

număr de 44 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria),

conform anexei la hotărârea menționată și de către Biroul politici de reintegrare, cu

referire la manifestarea pasivității în vederea elaborării propunerilor legate de cele

1

44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului

(Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată cât și lipsei obiecțiilor

formulate; obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de

votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținând

cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral.

Prin încheierea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, reclamantului i-a

fost stabilit termen până la data de 08 iunie 2021, ora 09:00 pentru prezentarea

dovezii respectării procedurii prealabile în partea pretențiilor în obligare (vol.I,

f.d.14-15).

La data de 8 iunie 2021, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr a

depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat:

- anularea parțială a actului administrativ normativ și anume a Hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea

stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea

menționată;

- emiterea de către instanța de judecată a actului administrativ favorabil, prin

care să fie stabilită deschiderea a 28 secții de votare, pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria);

- constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către

Comisia Electorală Centrală la formarea numărului de secții de votare în număr de

44 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform

anexei la hotărârea menționată;

- constatarea încălcării art. 32 alin. (1) lit. b), c) din Codul electoral de către

Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivității în vederea

elaborării propunerilor legate de cele 44 secții de votare pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea

menționată cât și lipsei obiecțiilor formulate;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de

votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținând

cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral (vol.I, f.d.51-54).

Prin încheierea din 8 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion

Botnarenco a fost declarată inadmisibilă (vol.I, f.d. 65-79).

La 9 iunie 2021 Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat

de avocatul Ion Botnarenco a depus recurs împotriva încheierii din 08 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate cu restituirea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecare (vol.I, f.d.85-91).

Prin decizia din 18 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat

de avocatul Ion Botnarenco, s-a anulat integral încheierea din 8 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Chișinău, în

același complet de judecată (vol.I, f.d.182-191).

La rejudecarea cauzei, prin încheierea din 21 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, au fost admise declarațiile de abținere a judecătorilor Veronica Negru și

Angela Bostan de la examinarea prezentei cauze.

2

Prin încheierea din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Ion Botnarenco, cu privire la recuzarea

judecătorului Ecaterina Palanciuc și a fost respinsă declarația de abținere a

judecătorului Grigore Dașchevici (vol.II, f.d.38-48).

Prin încheierea din 25 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Ion Botnarenco, cu privire la recuzarea

judecătorului Grigore Dașchevici și a fost respinsă declarația de abținere a

judecătorului Grigore Dașchevici (vol.II, f.d.95-100).

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

declarația de abținere a judecătorului Ecaterina Palanciuc (vol.II, f.d.172).

Prin încheierea din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

declarația de abținere a judecătorului Vladislav Clima (vol.III, f.d.26-32).

Prin încheierea din 2 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr cu privire la

recuzarea judecătorului Anatol Pahopol (vol.III, f.d.88-92).

Prin încheierea din 4 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentată de

avocatul Ion Botnarenco cu privire la recuzarea judecătorului Grigore Dașchevici

(vol.III, f.d.130-136).

Prin încheierea din 5 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea depusă de Președintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr –

Andrei Năstase cu privire la recuzarea judecătorilor Anatolie Minciună și Anatol

Pahopol (vol.III, f.d.179-184).

Prin încheierea din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea depusă de Președintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr –

Andrei Năstase cu privire la recuzarea judecătorilor Viorica Mihaila, Victoria

Sîrbu și Grigore Dașchevici (vol.III, f.d.228-233).

La data de 7 iulie 2021 Comisia Electorală Centrală a depus cerere cu privire

la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad.

În motivarea cererii de strămutare a indicat că, acțiunea a fost înaintată la data

de 7 iunie 2021, iar la data de 18 iunie 2021 a fost admis recursul recurentului și

anulată încheierea din 8 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei

spre rejudecare în același complet de judecători.

A relatat că, în perioada 21 iunie 2021 – 7 iulie 2021, în cadrul rejudecării

cauzei au fost admise 4 declarații de abținere înaintate de judecătorii Veronica

Negru, Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Vladislav Clima, precum și 5 cereri

de recuzare în privința judecătorilor Anatolie Minciună, Anatol Pahopol, Viorica

Sîrbu, Viorica Mihăilă și Grigore Dașchevici.

În circumstanțele relatate și în temeiul art. 192 și art. 198 Cod administrativ,

Comisia Electorală Centrală a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță egală în

grad.

La data de 8 iulie 2021, Președintele Partidului Politic Platforma Demnitate și

Adevăr – Andrei Năstase a depus referință prin care a solicitat respingerea cererii

depusă de Comisia Electorală Centrală cu privire la strămutarea cauzei la o altă

instanță egală în grad.

3

Examinând cererea de strămutare, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În speță, obiectul acțiunii în prezenta cauză este contestarea actelor și

acțiunilor Comisiei Electorale Centrale.

În cadrul examinării în fond a cauzei, Comisia Electorală Centrală a depus

cerere cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad.

Din conținutul cererii de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad,

Comisia Electorală Centrală a invocat drept temei că, în cadrul examinării cauzei

în fond au fost admise declarațiile de abținere cât și cererile de recuzare în privința

mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău.

Studiind cererea de strămutare în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide despre netemeinicia acesteia, iar argumentele invocate nu pot constitui

drept temei de strămutare a cauzei.

Or, în conformitate cu art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de Apel

Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior

al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în

competența sa prin Codul electoral.

În conformitate cu art. 72 alin. (3) Cod electoral, contestațiile privind acțiunile

și hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al

Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel

Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii sau

adoptării hotărârii.

Prin urmare, reieșind din normele de drept citate, legiuitorul în mod expres a

prevăzut competența exclusivă a Curții de Apel Chișinău, care nu poate fi

transmisă altor instanțe pentru examinarea în primă instanță a cauzelor în

contencios administrativ înaintate împotriva hotărârilor și acțiunilor Comisiei

Electorale Centrale.

În acest sens urmează a fi reiterat că, revendicările formulate în prezenta

acțiune sunt înaintate împotriva Comisiei Electorale Centrale și rezidă din

activitatea administrativă a acesteia.

De asemenea, nu pot fi reținute argumentele invocate de către Comisia

Electorală Centrală în cererea de strămutare precum că, în perioada 21 iunie 2021 –

7 iulie 2021, în cadrul rejudecării cauzei au fost admise 4 declarații de abținere și 5

cereri de recuzare, deoarece în componența Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău la moment activează mai mulți

judecători.

Or, conform art. 192 alin. (1) Cod administrativ, pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se

instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

În conformitate cu art. 193 alin. (2) Cod administrativ, Curțile de apel, atât ca

instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în

contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

4

Conform art. 37 din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514-XIII

din 6 iulie 1995, curțile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria

cauzelor, sau dintr-un singur colegiu mixt. Colegiile se constituie din judecători ai

curților de apel. Componența colegiilor se aprobă de către președintele curții, prin

ordin, la începutul fiecărui an. Președintele curții de apel are dreptul să dispună,

după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la judecarea unor cauze în alt

colegiu.

Potrivit pct. 10 și pct. 22 din dispoziția nr. 48 din 30 decembrie 2020 a

Președintelui Curții de Apel Chișinău „Cu privire la componența colegiilor,

constituirea completelor de judecată și desemnarea președinților acestora în cadrul

Curții de Apel Chișinău pentru anul 2021”, au fost constituite complete

specializate în examinarea acțiunilor în contencios administrativ. Totodată, au fost

desemnați judecători specializați în materie de drept civil în calitate de judecători

supleanți pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ, iar la necesitate

constituind individual un complet distinct specializat în materia de contencios

administrativ.

Iar, potrivit pct. 24 din aceeași dispoziție, Președintele Curții de Apel

Chișinău, în conformitate cu art. 37 alin. (2) din Legea privind organizarea

judecătorească, poate să dispună după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un

colegiu la judecarea unor cauze în al colegiu.

În continuare se menționează și dispozițiile art. 197 Cod administrativ care

garantează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către

instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres

stabilite de lege.

Relevant speței este și jurisprudența CEDO potrivit căreia competența

tribunalului trebuie să fie definită prin lege, cu toate acestea, nu este necesar ca

fiecare detaliu de organizare judiciară să fie reglementat de legislația primară

(cauza Zand versus Austria).

Numai în unele cazuri excepționale, Curtea se angajează în examinarea

noțiunii de „tribunal instituit de lege” prin prisma prevederilor legislației naționale

cu privire la constituirea componenței judiciare. În acest sens, standardul de probă

este foarte strict, iar reclamantului îi este pus în sarcină mai degrabă să dovedească

absența totală a temeiurilor legale în legislația națională, decât o simplă îndoială cu

privire la lipsa competenței din partea unui anumit organ sau a unui membru al

acestuia (cauza Lavents contra Letoniei)

Există o prezumție puternică că instanțele naționale cunosc mai bine normele

de competență și dacă problema jurisdicției este corect discutată la nivel intern,

Curtea ar tinde să cadă de acord cu instanțele naționale într-o decizie privind

competența de a judeca cauza (cauza Khodorkovsky contra Rusiei, nr. 2).

Punctul de plecare constituie funcția organismului de a stabili domeniile din

competența sa în baza statului de drept.

De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții, scopul sintagmei „instituită de

lege” din art. 6 al Convenției este de a asigura „ca organizarea judecătorească într-

o societate democratică să nu depindă de discreția executivului, dar ca aceasta să

fie reglementată printr-o lege care emană de la Parlament” (cauza Zand contra

Austriei).

5

Sintagma „instituită de lege” se referă nu doar la baza legală pentru însăși

existența „instanței”, ci de asemenea, de la componența completului de judecată în

fiecare cauză (cauza Posokhov contra Rusiei, §39).

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de către Comisia Electorală Centrală cu privire la

strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În conformitate cu art. 72 alin. (3) Cod electoral, art.191 alin. (3), art. 198

alin. (4), art. 230 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de către Comisia Electorală Centrală cu privire la

strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion

Botnarenco împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de

Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului

Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a

actului administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea

încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală

Centrală și Biroul politici de reintegrare, și obligarea Comisiei Electorale Centrale

să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga

Nistrului (Transnistria), ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din

Codul electoral – se restituie la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6