3ra-650/21 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-650/21 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-650/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de SRL „Estate Invest Company” împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova și Consiliului Național al Monumentelor Istorice

cu privire la anularea actelor administrative și obligarea de a emite act administrativ,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2019, SRL „Estate Invest Company” a depus cerere de

chemare în judecată, concretizată la 20 februarie 2020, împotriva Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Consiliului Național al

Monumentelor Istorice solicitând anularea deciziei expuse în procesul-verbal al

ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării, nr. 12 din 05.09.2019 (în partea ce ține de subiectul

21) Cod SP12/21-05.09.2019 (neaprobat) și Extrasul Informativ nr. 05/2-09/ din

2019 din respectivul proces-verbal, anularea răspunsului nr. 08/5-09/6041 din

28.10.2019 a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pe marginea cererii

prealabile a SRL „Estate Invest Company” și obligarea Consiliului Național al

Monumentelor Istorice al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, să emită

decizia de eliberare a avizului pozitiv (fișa de avizare) pentru Proiectul de execuție

al beneficiarului SRL „Estate Invest Company” propus pentru construirea unui bloc

de locuințe cu regim de înălțime D+P+7E, cu spații comerciale la parter și parcare

auto subterană, pe terenul cu nr. cadastral xxxx , din str. Xxxx , sect. xxxx, mun.

xxxx, atașat la Proiectul de execuție respectiv.

În motivarea acțiunii a indicat că, SRL „Estate Invest Company” este

proprietarul terenului cu nr. cadastral xxxx , situat în str. Xxxx , mun. xxxx pentru

1

care planifică construirea unui bloc de locuințe de înălțime D+P+7E, cu spații

comerciale la parter și parcare auto subterană. SRL „Estate Invest Company” a

prezentat spre avizare Schița de proiect a bunului imobil planificat spre construire,

astfel că la 31 ianuarie 2019 de către Consiliu a fost eliberată fișa de avizare pentru

faza schița de proiect emisă în baza procesului-verbal al ședinței Consiliului nr. 2

din 31.01.2019, beneficiar al proiectului fiind proprietarul imobilului cu nr. cadastral

xxxx , situat în str. Xxxx , mun. xxxx, iar proiectant SRL „Improiect” SC.

Conform fișei de avizare nr. 2 din 31.01.2019 s-a decis aprobarea schiței de

proiect privind construirea unui bloc de locuințe de înălțime D+P+7E, cu spații

comerciale la parter și parcare auto subterană. Astfel, s-a avizat de către Consiliu

schița de proiect propusă pentru construirea unui bloc de locuințe pe terenul

nominalizat.

La 12 martie 2019, Agenția Națională Arheologică a eliberat avizul expertizei

arheologice nr. 90 din 12.03.2019, potrivit căruia, în cazul descoperirii unor

investigații arheologice în timpul lucrărilor de excavație, executorul lucrărilor va

anunța autoritatea publică locală și Agenția Națională Arheologică. De asemenea, la

03 iulie 2019 a fost eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 407/19 din

03.07.2019 de către Primăria mun. Chișinău pentru construirea unui bloc de locuințe

de înălțime D+P+7E, cu spații comerciale la parter și parcare auto subterană pe

terenul cu nr. cadastral xxxx .

La 08 august 2019, a fost emisă fișa de avizare faza de proiect de

demolare/desființare emisă în baza procesului-verbal al ședinței Consiliului nr. 11

din 08.08.2019 pentru obiectivul „Proiect de organizare a lucrărilor de demolare a

imobilelor existente pe terenul cu nr. cadastral xxxx ”.

La 09 august 2019, Primăria mun. Chișinău a eliberat autorizația de desființare

nr. 43a/19 din 09.08.2019, potrivit căreia s-a autorizat desființarea construcțiilor cu

nr. cadastral xxxx , 01-03 (casă de locuit individuală, construcții accesorii) cu

suprafața totală de 126,4 m.p., proprietate a SRL „Estate Invest Company”.

Ulterior, pentru a obține autorizația de construire, reclamanta a solicitat

eliberarea fișei de avizare pentru faza proiect de execuție pentru obiectivul:

„Construirea unui bloc de locuințe cu regim de înălțime D+P+7E, cu spații

comerciale la parter și parcare auto subterană, pe terenul cu nr. cadastral xxxx din

str. xxxx, sect. xxxx, mun. xxxx”.

La 05 septembrie 2019, a fost întocmit extrasul informativ nr. 05/2-09/ din 2019

din procesul-verbal al ședinței Consiliului nr. 12, în care este menționată decizia

Consiliului Național al Monumentelor Istorice, prin care s-a respins proiectul de

execuție.

În opinia reclamantului, prin extrasul informativ nr. 05/2-09/ din 2019 al

procesului-verbal al ședinței Consiliului nr. 12 din 05.09.2019, în care este expusă

decizia Consiliului Național al Monumentelor Istorice, proiectantului s-a respins

neîntemeiat avizarea proiectului de execuție propus de beneficiar, la 30 septembrie

2019 reclamanta a depus două cereri prealabile în adresa Consiliului și Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării.

La 01 noiembrie 2019, reclamanta a recepționat răspunsul la cererea prealabilă

din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.

Prin răspunsul la cererea prealabilă, s-a refuzat anularea extrasului informativ

nr. 05/2-09/ din 2019 al procesului-verbal al ședinței Consiliului nr. 12 din 05

2

septembrie 2019 (în partea ce ține de subiectul 21) și extrasului informativ nr. 05/2-

09/ din 2019 din procesul verbal nominalizat.

Exprimând dezacordul cu decizia reflectată în procesul-verbal al ședinței

Consiliului nr. 12 din 05.09.2019 (în partea ce ține de subiectul 21) și extrasul

informativ nr. 05/2-09/ din 2019 din respectivul proces-verbal, precum și cu

răspunsul la cererea prealabilă, or, în opinia reclamantei actele respective sunt emise

ilegal și urmează a fi anulate.

A menționat că, în procesul-verbal al ședinței Consiliului nr. 12 din 05.09.2019

(în partea ce ține de subiectul 21) și extrasul informativ nr. 05/2-09/ din 2019 din

respectivul proces-verbal, s-au menționat drept motive de respingere extrase formale

din cadrul unor acte normative internaționale.

A notat că, Consiliului Național al Monumentelor Istorice trebuia, să acționeze

în conformitate cu legislația în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural

al Republicii Moldova, însă, analizând extrasul informativ nr. 05/2-09/ din 2019 se

observă că respectiva decizie nu este argumentată din punct de vedere a legislației

naționale.

Toate actele menționate în decizia Consiliului sunt acte internaționale,

elaborate, în mare parte, în sec. XX, pentru situația din perioada respectivă și pentru

țările europene, a căror arhitectură, situație economică, evoluție istorică diferențiază

în mod evident de cea din Republica Moldova.

În opinia reclamantei, nu se regăsește nici un act normativ al Republicii

Moldova care să demonstreze care sunt cerințele privind parametrii spațiali și

formali istorici ai locului care au fost încălcați prin proiectul propus, ce ține de:

regimul de înălțime, dimensiunile, volumetria, formele, raportul clădire-spații

deschise.

La fel, consideră că, refuzul a fost bazat pe motive formale, or, nici o prevedere

din legislația națională nu interzice ridicarea unei construcții de genul celei propuse

prin proiectul de execuție în cadrul centrului istoric din mun. Chișinău atât timp cât

sunt respectați parametrii de înălțime, dimensiuni, volumetrie, regimul arhitectural-

urbanistic prevăzuți de planul general de urbanism, parametrii reflectați în

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 407/19 din 03.07.2019 și respectați de

către beneficiar la întocmirea proiectului.

A susținut reclamanta că, în cazul în care ar fi existat asemenea încălcări ale

legislației în vigoare ce țin de protejarea monumentelor istorice, Consiliul Național

al Monumentelor Istorice avea să refuze eliberarea avizului său anume din acest

motiv.

A concluzionat că, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a copiat

principii și prevederi formale din acte internaționale, dar nu a demonstrat care

reglementări în concret ale legislației naționale privind protecția monumentelor

istorice, au fost încălcate de reclamantă prin proiectul propus. Totodată, prevederile

actelor internaționale, confirmă că legislația aplicabilă protecției monumentelor

istorice este cea națională.

A mai indicat reclamanta că, actele contestate contravin prevederilor art. 118

din Codul administrativ.

Prin hotărârea din 03 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Estate Invest Company”.

3

A fost anulată decizia expusă în procesul-verbal al ședinței Consiliului Național

al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nr.

12 din 05.09.2019 (în partea ce ține de subiectul 21) Cod SP12/21-05.09.2019

(neaprobat) și extrasul informativ nr. 05/2-09/ din 2019 din respectivul proces-

verbal, ca fiind ilegale.

A fost anulată decizia nr. 08/5-09/6041 din 28.10.2019 adoptată de Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării pe marginea cererii prealabile a SRL „Estate Invest

Company”, ca fiind ilegală.

A fost obligat Consiliul Național al Monumentelor Istorice al Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării, să emită decizia de eliberare a avizului pozitiv (fișa

de avizare) pentru proiectul de execuție al beneficiarului SRL „Estate Invest

Company” propus pentru construirea unui bloc de locuințe cu regim de înălțime

D+P+7E, cu spații comerciale la parter și parcare auto subterană, pe terenul nr.

cadastral xxxx , din str. xxxx, sect. xxxx, mun. xxxx, atașat la Proiectul de execuție

respectiv (f.d. 102).

La 08 iulie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a depus prin

intermediul oficiului poștal cerere de apel împotriva hotărârii din 03 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă (f.d. 115).

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării împotriva hotărârii din 03 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la examinarea și avizarea

documentațiilor cu propuneri de construcții noi în limitele zonelor construite cu

statut de monument protejat de categorie națională sau în zonele lor de protecție,

Consiliul Național al Monumentelor Istorice urma să acționeze în conformitate cu

legislația în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural a Republicii

Moldova.

Instanța de apel a apreciat că fiind corectă concluzia primei instanțe care a

relevat că, deciziei expusă în procesul-verbal al ședinței Consiliului nr. 12 din

05.09.2019 (în partea ce ține de subiectul 21) și Extrasul Informativ nr. 05/2-09/ din

2019 din respectivul proces-verbal, este argumentat în exclusivitate prin prisma

actelor internaționale, nefiind făcută trimitere nici la o normă legală națională.

De asemenea, a notat că, reclamantul a respectat prevederile Regulamentului

de organizare și funcționare a Consiliului Național al Monumentelor Istorice,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 73 din 31 ianuarie 2014, astfel documentația

prezentată la faza proiect de execuție corespunde parametrilor adoptați în faza schiță

de proiect, prin urmare Consiliul Național al Monumentelor Istorice nu a fost

îndreptățit să respingă proiectul de execuție. Or, conform notei informative cu

privire la schița de proiect din 30.12.2019, în concluzii s-a indicat că conceptul

clădirii proiectate se încadrează armonios în contextul structurii de urbanism

existente a zonei.

Instanța ierarhic inferioară a reținut că, Consiliul Național al Monumentelor

Istorice la emiterea deciziei de respingere a proiectului de execuție, nu a ținut cont

de faptul că Fișa de avizare din 31.01.2019 faza „Schița de Proiect”, este un act

administrativ individual incontestabil în sensul art. 30 și 140 din Codul administrativ

și obligatoriu conform art. 139 alin. (4) din Codul administrativ, pentru orice

4

persoană, inclusiv pentru orice autoritate publică. Prin urmare, Consiliul Național al

Monumentelor Istorice prin respingerea proiectului de execuție, de fapt a ignorat

Fișa de avizare din 31.01.2019 la faza „Schița de Proiect”, circumstanțe inadmisibile

și contrare legislației în vigoare.

La 21 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării a depus recurs împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând a anularea deciziei contestate și remiterea cauzei la

rejudecare (f.d. 189-192).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că, hotărârea și decizia instanțelor ierarhic inferioare nu conțin aprecieri

care ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la care s-a

ajuns.

A subliniat că, expresia „legislația în vigoare” presupune atât legislația

națională, cât și internațională care este în vigoare în domeniul protejării

patrimoniului cultural, iar decizia Consiliul Național al Monumentelor Istorice

expusă în procesul verbal nr. 12 din 05.09.2019 face referire atât la legislația

națională cât și internațională care este în vigoare la moment.

A accentuat că, legea nu reglementează expres faptul că Consiliul Național al

Monumentelor Istorice este obligat să se conducă doar de legislația Republicii

Moldova, mai mult ca atât, în art. 13 al Regulamentul de organizare și funcționare a

Consiliului Național al Monumentelor Istorice, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.73/2014 sunt indicate și prevederile documentelor din domeniul respectiv ale

Consiliului Europei și UNESCO ICOMOS cu privire la păstrarea si/sau fortificarea

autenticității și integrității bunurilor/zonelor construite cu statut de monument

protejat.

În opinia recurentului, instanțele ierarhic inferioare greșit au statuat că,

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării trebuie să acționeze doar în conformitate

cu legislația în vigoare a Republicii Moldova, or, pct. 13 din Regulamentul

nominalizat nu specifică sintagma „legislația în vigoare a Republicii Moldova”.

Recurentul a evidențiat că, lipsa unor reglementări exprese într-un act normativ

național, nu denotă faptul că Consiliul Național al Monumentelor Istorice ar trebui

să neglijeze prevederile internaționale cu privire la păstrarea și/sau fortificarea

autenticității și integrității bunurilor/zonelor construite cu statut de monument

protejat.

A conchis că, actele normative internaționale care sunt ratificate de Republica

Moldova și sunt expuse în motivarea Consiliului Național al Monumentelor Istorice

sunt acte în vigoare, prioritare domeniului protejării monumentelor istorice. Iar,

faptul că criteriile stabilite precum parametri spațiali și formali istorici ai locului,

etc. nu sunt prevăzute de lege, nu denotă că opinia Consiliului este una greșită, care

nu trebuie luată în calcul.

Și-a exprimat dezacordul cu concluzia instanței inferioare potrivit căreia

„schița de proiect” este un act incontestabil în sensul art. 30 și 140 din Codul

administrativ și obligatoriu conform art. 139 alin. (4) din Codul administrativ pentru

orice autoritate publică.

La acest capitol, a relevat că, proiectul de execuție a fost elaborat în baza schiței

de proiect SP02/12-31.01.2019 avizată de către Consiliul Național al Monumentelor

Istorice, care la timpul respectiv, activa conform ordinului Ministrului Culturii

5

nr.186 din 25.07.2014. La momentul examinării proiectului de execuție, Consiliul

Național al Monumentelor Istorice activa în componență nouă. în conformitate cu

ordinul nr. 859 din 05.07.2019 al Ministrului Educației, Culturii și Cercetării. În

contextul dat, schița de proiect SP02/12-31.01.2019 aprobată de o altă componență

a Consiliului și pusă la baza proiectului de execuție supus examinării în ședința din

05.09.2019, s-a dovedit a fi necorespunzătoare documentelor de specialitate din

domeniul protejării/conservării monumentelor istorice.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 16 februarie 2021, decizia

integrală fiind recepționată de către recurent la 17 martie 2021 (f.d. 181).

Prin Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021 privind declararea stării

de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe

perioada 01 aprilie – 30 mai 2021.

La 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a adoptat hotărâre pentru controlul

constituționalității Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 49

din 31 martie 2021, prin care a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului

privind declararea stării de urgență nr. 49 din 31 martie 2021.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, termenul de 30 zile pentru depunerea

recursului a început să curgă din 17 martie 2021, ziua imediat următoare datei

comunicării deciziei motivate a instanței de apel, și a expirat la 13 mai 2021

(17.03.2021 - 31.03.2021 = 15 zile și 29.04.2021 - 13.05.2021 = 15 zile, total 30

zile), aici ținând cont că prin prisma pct. 1 din Dispoziția nr. 3 din data de 15 aprilie

2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării

de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep

să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență

instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021.

Prin urmare, recursul depus de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova la 21 aprilie 2021, este în termen.

La 12 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii

de recurs, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat.

Prin referința depusă la 03 iunie 2021, de către avocatul Ina Bostan în interesele

SRL „Estate Invest Company”, a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

La 23 iunie 2021, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova a depus cerere privind suspendarea executării hotărârii din 03 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 16 februarie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

6

Prin încheierea din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă

cererea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova privind

suspendarea executării deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

A fost suspendată executarea deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, până la examinarea cererii de recurs depusă de către Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 16 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Estate Invest Company” împotriva

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și Consiliului Național al

Monumentelor Istorice cu privire la anularea actelor administrative și obligarea de a

emite act administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

7

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

8