3ra-573/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-573/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Gheorghe
Botezatu în interesele Mitropoliei Moldovei,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Mitropolia Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice,
Comunitatea Religioasă ,,Adormirea Maicii Domnului”, terți Ministerul
Culturii și Mitropolia Basarabiei, cu privire la obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-573/24
NR. PIGD 2-19059396-01-3ra-04072024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Instanța de fond: I. Barbacaru
Instanța de apel: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc
12 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Mitropolia Moldovei
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 ianuarie 2019, Mitropolia Moldovei a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Agenției servicii Publice și Comunitatea Religioasă
„Adormirea Maicii Domnului” cu privire la constatarea ilegalității
răspunsului din 13 decembrie 2018 și obligarea de a rectifica intabularea din
Registrul bunurilor imobile la nr. cadastral XXXX și XXXX la rubrica
grevare a drepturilor patrimoniale cu drept de folosință în partea ce ține de
titular din „Adormirea Maicii Domnului Instituție Necomercială” în
„Instituția Religioasă Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove a Bisericii
Ortodoxe din Moldova”.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin contractul din 4 ianuarie 2003
în baza Hotărârii Guvernului nr. 740 din 11 iunie 2002 între Republica
Moldova (reprezentată de Ministerul Culturii) și Mitropolia Moldovei
(reprezentată de Secretarul Eparhial, Vadim Cheibaș) a fost încheiat Contract
de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice prin
care mai multe bunuri imobile (clădiri de biserici, alte lăcașuri de cult, și
terenurile pe care se aflau) au fost grevate cu drept de folosință în beneficiul
Mitropoliei Moldovei pentru desfășurarea procedurilor religioase de către
comunitățile religioase subordonate canonic Mitropoliei Moldovei, inclusiv
Comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” din s. Dereneu, r.
Călărași.
Comunică reclamanta că, contractul a fost înregistrat în Registrul
bunurilor imobile, inclusiv și în ceea ce ține de clădirea bisericii din s.
Dereneu, r. Călărași (nr. cadastral XXXX) și terenului pe care se află (nr.
cadastral XXXX) - ambele în continuare denumite Bunuri imobile. Iar acest
fapt se confirmă prin copia confirmată a imprimării din Registrul bunurilor
imobile din 29 februarie 2012 și imprimării contractului din 4 ianuarie 2003
de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice dintre
Republica Moldova (reprezentată de Ministerul Culturii) și Mitropolie.
1
Astfel, relatează reclamanta că, în baza Hotărârii Guvernului din anul
2002 și contractului din anul 2003 nominalizate, Mitropolia Moldovei
deținea drept de folosință asupra Bunurilor imobile. Însă, în luna noiembrie
2018, Mitropolia Moldovei a stabilit că intabularea din Registrul bunurilor
imobile referitor la grevarea cu drept de folosință a Bunurilor imobile a fost
modificată în partea titularului din Mitropolia Moldovei în „Adormirea
Maicii Domnului” Instituție necomercială. Iar acest fapt se confirmă prin
copia confirmată a certificatului din Registrul bunurilor imobile din 2
noiembrie 2018.
În urma celor menționate, comunică reclamanta că, Mitropolia
Moldovei a expediat prin poștă recomandată cerere prealabilă în adresa
Agenției la subdiviziunea sa teritorială, prin care a solicitat rectificarea
intabulării în partea ce ține de restabilirea titularului corect al dreptului de
folosință a Bunurilor imobile. Iar în data de 28 decembrie 2018, Mitropolia
Moldovei a recepționat răspunsul Agenției din 13 decembrie 2018, prin care
se indică că Agenția consideră legale acțiunile sale fără ca Agenția să se
expună pe solicitările cererii.
Prin urmare, menționează reclamanta că, Mitropolia Moldovei nu a
exprimat acord privind modificarea titularului dreptului de folosință din
Mitropolia Moldovei în Instituție necomercială Adormirea Maicii
Domnului. Or, oricare ar fi situația anterioară, comunitatea religioasă
„Adormirea Maicii Domnului” a efectuat mai multe acte și proceduri prin
care a perfectat intenționat ieșirea de sub subordonarea canonică a
Mitropoliei Moldovei și a aderat la alt cult religios. Iar acest fapt se confirmă
prin copia confirmată a deciziei Ministerului Justiției din 23 august 2017,
prin care a fost înregistrată ieșirea de sub subordonarea canonică a
Mitropoliei Moldovei a comunității religioase „Adormirea Maicii
Domnului” s. Dereneu r. Călărași și copia confirmată a consimțământului
Mitropoliei Basarabiei din 10 august 2017 referitor la intrarea comunității
religioase „Adormirea Maicii Domnului” s. Dereneu r. Călărași sub
subordonarea canonică a Mitropoliei Basarabiei.
Astfel, consideră reclamanta că, chiar dacă ar fi existat careva temei
în baza căruia Agenția a trecut titularul dreptului de folosință asupra
Bunurilor imobile de la Mitropolia Moldovei în Comunitatea religioasă
Adormirea Maicii Domnului - în baza Hotărârii Guvernului din 11 iunie
2002 și Contractului din 4 ianuarie 2003 - odată ce Bunurile imobile au fost
acordate în folosință Mitropoliei Moldovei pentru necesitățile comunităților
religioase subordonate canonic - iar comunitatea religioasă Adormirea
Maicii Domnului din s. Dereneu r. Călărași nu mai este subordonată canonic
2
Mitropoliei Moldovei, rezultă că, Agenția urmează să rectifice intabularea
din Registrul bunurilor imobile la nr. cadastral XXXX și XXXX la rubrica
grevare a drepturilor patrimoniale cu drept de folosință în partea ce ține de
titular din „Adormirea Maicii Domnului Instituție Necomercială” în
„Instituția Religioasă Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove a Bisericii
Ortodoxe din Moldova”.
8. POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 3 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare
în judecată a Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice,
Comunitatea Religioasă „Adormirea Maicii Domnului” cu privire la
anularea răspunsului și obligarea efectuării rectificărilor în registrul
bunurilor imobile, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 martie 2020, Mitropolia Moldovei a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 3 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani. La 18 aprilie 2020 a depus cerere de apel motivată, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii din 3 martie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii
Mitropoliei Moldovei. Iar la 17 februarie 2021 a depus supliment la cererea
de apel.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea protocolară din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, s-a atras în proces în calitate de persoană terță, Mitropolia
Basarabiei.
Prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, s-a atras în proces în calitate de persoană terță, Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării.
Prin încheierea protocolară din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, s-a dispus subrogarea în drepturi a Ministerului Educației, Culturii
și Cercetării cu Ministerul Culturii.
Prin decizia din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3 martie 2020,
emisă în cauza în contencios administrativ la acțiunea depusă de către
Mitropolia Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice, Comunitatea
Religioasă ,,Adormirea Maicii Domnului”, terți Ministerul Culturii și
3
Mitropolia Basarabiei, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil. S-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea
acțiunii înaintate de către Mitropolia Moldovei împotriva Agenției Servicii
Publice, Comunitatea Religioasă ,,Adormirea Maicii Domnului”, terți
Ministerul Culturii și Mitropolia Basarabiei, cu privire la obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil, ca neîntemeiate.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a notat că, deși
concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de
fapt, însă instanța de fond a omis atragerea în proces a Ministerului Culturii
și Mitropoliei Basarabiei, motiv din care instanța de apel va casa hotărârea
primei instanțe și va emite o nouă decizie privind respingerea acțiunii, ca
neîntemeiate.
Instanța de apel raportând prevederile art. art. 2 din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998, art. 11 alin. (3), art. 12 alin.
(5), Art. 29, și art. 34 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-
XIII din 25.02.1998 (în redacția legi la momentul intabulării) la
circumstanțele cauzei a reținut lipsa motivelor, ce ar duce la anularea
răspunsului Serviciului Cadastral teritorial Călărași nr. 11/07c-07/146 din 13
decembrie 2018, și obligarea Agenției Servicii Publice, de a rectifica
intabularea din Registrul bunurilor imobile la nr. cadastral XXXX și XXXX
la rubrica grevare a drepturilor patrimoniale cu drept de folosință în partea
ce ține de titular din „Adormirea Maicii Domnului Instituție Necomercială”
în „Instituția Religioasă Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove a
Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Întrucât, în ședința de judecată a constatat
că, bunurile imobile cu nr. cadastral XXXX, și respectiv nr.XXXX, din r.
Călărași, com. Dereneu, s. Dereneu, fiind înregistrate la 4 februarie 2003,
aparțin cu drept de proprietate – Republica Moldova, fiind grevate cu drept
de folosință în temeiul Hotărârii de Guvern cu privire la edificiile și
locașurile de cult nr. 740 din 11 iunie 2002, Bisericii „Adormirea Maicii
Domnului”.
Totodată, a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului privind
netemeinicia refuzului Agenției Servicii Publice, de a rectifica intabularea
din Registrul bunurilor imobile la nr. cadastral XXXX și XXXX la rubrica
grevare a drepturilor patrimoniale cu drept de folosință în partea ce ține de
titular din „Adormirea Maicii Domnului Instituție Necomercială” în
„Instituția Religioasă Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove a Bisericii
Ortodoxe din Moldova”. Or, apelantul n-a prezentat careva probe, ce ar
confirma netemeinicia grevării după Biserica „Adormirea Maicii
Domnului”.
4
A relevat că, apelantul nici la momentul adresării, adică în data de 16
noiembrie 2018, n-a anexat documentele necesare prevăzute de lege pentru
rectificarea intabulării. Or, din prevederile art. 29 și 34 din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998, rezultă că, solicitantul
urmează să depună o cerere în acest sens cu anexarea documentelor, ce
confirmă stingerea drepturilor, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor
juridice în al căror temei s-a făcut notarea, cu filele numerotate și șnuruite,
precum și cu achitarea tarifului prevăzut pentru prestarea acestui serviciu,
care trebuie depusă personal de către solicitant sau prin intermediul
reprezentantului legal al acestuia, la oficiul cadastral teritorial în a cărei rază
de acțiune se află bunul imobil, la registrator-ghișeu primire cerere.
Cu referire la argumentul apelantului privind existența contractului de
colaborare încheiat între Instituția Religioasă Mitropolia Chișinăului și a
Întregii Moldove a Bisericii Ortodoxe din Moldova cu Ministerul Culturii
din 04.01.2003, prin care a fost transmis în folosință și gestiune bunul imobil
litigios apelantului, în baza căruia se solicită rectificarea intabulării,
Completul a notat că, apelantul n-a prezentat nici o probă, ce ar confirma
înregistrarea dreptului de folosință în RBI după ultimul, fiind combătut prin
extrasul din RBI din care urmează că, în data de 4 februarie 2003 a fost
înregistrat drept de folosință în privința bunurilor imobile la nr. cadastral
XXXX și XXXX în temeiul Hotărârii de Guvern cu privire la edificiile și
locașurile de cult nr. 740 din 11 iunie 2002 după „Adormirea Maicii
Domnului”.
Totodată, Completul judiciar atestă că, xerocopia din RBI anexată la
acțiune de către apelant/reclamant, ce a fost actualizată în data de 29
februarie 2012 (f.d.6 vol.I) nu poate fi reținută, fiind combătută prin extrasul
din RBI actualizat în data de 4 martie 2019, prin care nu se regăsește
mențiunea la grevare invocată de apelant (f.d.33-34 vol.I). Din xerocopia
anexată de apelant/reclamant mai urmează că, temeiul înscrierii dreptului de
folosință este și Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren
nr.XXXX din 17 octombrie 2002, care n-a fost prezentat de către apelant.
Declarativ a apreciat și argumentul intimatului/pârâtului Agenției
Servicii Publice privind competența examinării cauzei în instanța de drept
comun în procedura contencioasă și nu în contencios administrativ. Or, în
cazul dat apelantul/reclamant a ales calea de contestare a acțiunilor Agenției
Servicii Publice în procedura contenciosului administrativ. Or, art.1 al. (2) al
Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (în vigoare
la data depunerii acțiunii), indică că, orice persoană care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate
5
publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal
a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ
competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins
și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În acest context, instanța de apel nu putu reține argumentele
apelantei/reclamant, deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și
situația de fapt, iar poziția pârâților, se întemeiază pe o interpretare corectă a
normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor.
Astfel, analizând circumstanțele de fapt ale speței în raport cu normele
legale citate mai sus, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău a concluzionat asupra respingerii
ca neîntemeiate a acțiunii înaintate de Mitropolia Moldovei, așa cum,
argumentele expuse în acțiunea depusă au un caracter declarativ, fiind
combătute prin înscrisurile cauzei și normele legale aplicabile speței.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 iulie 2023, avocatul Gheorghe Botezatu în interesele Mitropoliei
Moldovei a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 28 iunie
2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 16 octombrie 2023 a depus cerere de
recurs motivată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 28 iunie
2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 3 martie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cerere de chemare în
judecată și suplimentar a indicat că, consideră decizia instanței de apel ca
neîntemeiată și care urmează să fie casată.
Notează că, atât prin cerere de apel motivată cât și însăși în cadrul
examinării cauzei în instanța de apel, recurentul a atras atenția instanței că la
dosar a fost administrat Certificatul din Registrul bunurilor imobile din 2
noiembrie 2018, care a și servit temei de pornire a acțiunii din partea
Mitropoliei în care este indicat ca temei de drept de înregistrare a drepturilor
de folosință și de gestiune economică Contractul de colaborare între Stat prin
Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei din 4 ianuarie 2003.
Indică că, nici Agenția Servicii Publice și nici o altă parte pe dosar nu
a contestat valabilitatea Certificatului respectiv din Registru.
6
Subliniază că, instanța de apel urma să verifice imprimarea din
Registru din 29 februarie 2012 nu numai față de Extrasul prezentat de
Agenția Servicii Publice împreună cu referința pe cauză, dar și față de
Certificatul din Registru din 2 noiembrie 2018, dar nu a făcut acest lucru și
a apreciat probele din dosar în mod incorect și arbitrar.
La fel, la materialele dosarului au fost administrate mai multe extrase
din Registrul bunurilor imobile referitor la alte clădiri și terenuri de biserici
din alte localități dreptul de folosință asupra cărora a fost la fel înregistrat în
baza Contractului de colaborare din 4 ianuarie 2003 din care s-a constatat că
drepturile au fost înregistrate în numele Mitropoliei Moldovei și nu în
numele comunităților religioase din subordine.
Mai menționează că, instanța de apel a luat la baza deciziei ca probă
informația de la Agenția Servicii Publice care este pârât pe dosar, care indică
că Agenția Servicii Publice nu a făcut modificări în Registru la rubrica titular
din a. 2003, chiar dacă în primul rând informația de la Agenția Servicii
Publice care este pârât în proces nu poate fi luat în considerație ca probă în
sens obișnuit și în al doilea rând pe cauză s-a constatat că Agenția Servicii
Publice a făcut modificări în Registru între luna noiembrie 2018 și martie
2019, inclusiv a exclus Contractul de colaborare din 4 ianuarie 2003 din
temeiurile de drept ale înregistrării pe Bunurile imobile.
Din cele menționate reține că hotărârea primei instanțe și decizia
instanței de apel se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit incorectă
a probelor, ceea ce constituie temei de casare a deciziei și hotărârii vizate în
baza art. 2451 alin. 1 lit. d) a Codului Administrativ al RM.
În altă ordine de idei comunică că, atât prima instanță cât și instanța
de apel nu au aplicat cu toate că trebuiau să aplice art. 505 al Codului Civil
al RM în redacția de până la 1 martie 2019, ceea conform reglementărilor
procedurale în vigoare la data emiterii Deciziei din 28 iunie 2023 constituia
temei suplimentar pentru recurs în baza art. 195 Cod Administrativ al RM
coroborat cu art. 432 alin. 1 și alin. 2 lit. a) al Codului de Procedură Civilă
al RM.
În concluzie, instanța de fond și instanța de apel au apreciat vădit
incorect probele din dosar și nu au aplicat prevederi legale care urmau să fie
aplicate.
POZIȚIA INTIMATULUI
7
Prin referința depusă la 23 iulie 2024, reprezentatul intimatului
Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile” a solicitat respingerea
recursului.
La 8 noiembrie 2024, avocatul Constantin Turuta în interesele
„Comunitatea Religioasă ,,Adormirea Maicii Domnului” a depus referință
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
8
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei la 28 iunie 2023 și la 27 decembrie 2023 decizia
motivată a fost notificată recurentului (f.d. 123, V-II) prin intermediul poștei
terestre. Recursul nemotivat a fost depus la 20 iulie 2023, iar motivarea
recursului a fost depusă la 16 octombrie 2023. Prin urmare, recursul este în
termen.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 3 judecători.
În această ordine de idei, completul Curții Supreme de Justiție reține
că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile
și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
9
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul
Gheorghe Botezatu în interesele Mitropoliei Moldovei.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Gheorghe Botezatu în
interesele Mitropoliei Moldovei.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
10