2ra-1003/21 — recunoasterea valabilitătii contractului

Dosarul nr. 2ra-1003/2021

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. M. Sajin)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Gherman și Aurica Vrabie, reprezentați de avocatul Nicolae Negrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Gherman

împotriva lui Vladimir Fetco, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu

privire la recunoașterea valabilității contractului de vînzare-cumpărate a terenurilor

de pămînt, obligarea Agenției Servicii Publice de a înregistra terenurile de pământ,

constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de pământ prin

uzucapiune și,

cererea reconvențională depusă de Vladimir Fetco împotriva lui Mihail

Gherman, Aurica Vrabie cu privire la recunoașterea contractului de donație nul,

rectificarea înscrierii a proprietarului al bunurilor imobile din Registrul bunurilor

imobile,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Mihail Gherman și Aurica Vrabie, reprezentat de avocatul

Nicolae Negrei, a fost casată integral hotărârea din 13 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă atât

acțiunea inițială depusă de Mihail Gherman, cât și acțiunea reconvențională depusă

de Vladimir Fetco,

c o n s t a t ă:

La 03 martie 2003 Mihail Gherman a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Fetco prin care a solicitat recunoașterea valabilității

contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu suprafața de 0,4814 ha, cu

numărul cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,1137 ha cu numărul cadastral xxxxxx

cu suprafața de 0,9517 ha cu numărul cadastral xxxxxx și cu suprafața de 0,0301 ha

cu numărul cadastral xxxxxxx, amplasate în extravilanul satului Hăsnășenii Mari,

raionul Drochia.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 24 februarie 1999, prin

înțelegere comună a cumpărat de la Vladimir Fetco cota de teren. Deoarece la acel

moment, pământul nu era obiect al vânzării-cumpărării, au hotărât să încheie o

tranzacție de vânzare-cumpărare sub formă de împrumut bănesc, cu gajarea

terenului. Această operațiune a fost înfăptuită în prezența martorilor și confirmată

de primarul comunei, toți cei prezenți fiind conștienți de faptul că asistă la o

tranzacție de vânzare-cumpărare a terenurilor și în prezența lor a fost înmânat

vânzătorului suma convenită de 2500 de lei, în schimb primind titlurile de

autentificare a deținătorului dreptului de teren.

A relatat că începând cu anul 1999 prelucrează toate loturile de teren

cumpărate, plătește impozite, iar la aceste terenuri mai mult nimeni nu pretinde.

A învederat că contractul de vânzare-cumpărare nu a fost întocmit din motiv că

Vladimir Fetco nu și-a perfectat actele de identitate, iar la acel moment se afla peste

hotarele comunei.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.277 Codul civil (redacția

anului 1964) și art.4, 5, 84 Cod de procedură civilă.

În cadrul cercetării judecătorești Mihail Gherman, reprezentat de avocatul

Nicolae Negrei a concretizat cerințele din acțiune solicitând recunoașterea legalității

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Gherman Mihail și Fetco Vladimir,

fie constatarea dobândirii dreptului de proprietate a lui Gherman Mihail asupra

bunurilor litigioase în baza instituției uzucapiunii.

În motivarea cererii respective a menționat că Mihail Gherman din anul 2000

până în anul 2003 a avut terenurile în posesie și folosință, din anul 2003 până în

anul 2018 a fost proprietar asupra terenurilor de pământ, a prelucrat terenurile de

pământ, a achitat impozit funciar pe parcursul a 18 ani. Posesiunea acestuia are un

caracter util, cu bună-credință, se exercită în mod deschis sub nume de proprietar.

Din anul 2003 Vladimir Fetco nu s-a adresat la primărie că a fost deposedat de

aceste terenuri, ceea ce aceasta urma să facă, într-o eventuală încălcare a dreptului

de proprietate de către persoane terțe.

A indicat că pornind de la definiția uzucapiunii, pentru dobândirea dreptului de

proprietate asupra unui imobil prin uzucapiune, urmează a fi întrunite cumulativ

următoarele condiții: cel ce posedă bunul trebuie să fie de bună-credință, posesia

bunurilor imobile trebuie să fie exercitată pe o perioadă de 10 ani, posesia trebuie să

fie utilă și efectivă.

A opinat că în cazul din speță, este cert faptul că Gherman Mihail din anul

2000 și până în prezent posedă și folosește cu caracter util și în mod deschis, sub

nume de proprietar, terenurile de pământ, de aceea a solicitat constatarea dobândirii

dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenurilor lui Gherman Mihail

(f.d.225-228, vol.I).

Prin hotărârea din 09 aprilie 2003 a Judecătoriei Rîșcani, acțiunea depusă de

Mihail Gherman împotriva lui Vladimir Fetco cu privire la recunoașterea

valabilității contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu suprafața de 0,4814

ha, cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1137 ha cu numărul cadastral

xxxxxx, cu suprafața de 0,9517 ha cu numărul cadastral xxxxxx și cu suprafața de

0,0301 ha cu numărul cadastral xxxxxx, amplasate în extravilanul satului

Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, a fost admisă (f.d.14-16 vol.I).

Ulterior, prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 septembrie 2018 apelul

declarat de Gherman Mihail a fost admis, s-a repus în termen cererea de apel

declarată de Vladimir Fetco, cu casarea hotărârii Judecătoriei Drochia sediul

2

Rîșcani din 09 aprilie 2013 și cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria

Drochia, sediul Rîșcani într-un alt complet de judecată (f.d.51-59, vol.I).

Prin hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Mihail Gherman împotriva lui Vladimir Fetco, intervenient

accesoriu Agenția Servicii Publice, Oficiul Teritorial Cadastral Drochia privind

recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a fost respinsă, a fost

încasat din contul lui Gherman Mihail în beneficiul lui Vladimir Fetco suma de

7800 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d.108-110, vol.I).

Ulterior, hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 19 decembrie 2018

a fost casată prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019 cu restituirea

cauzei la rejudecare la Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani într-un alt complet de

judecată (f.d.165-167, vol.I).

La 27 iunie 2019 Vladimir Fetco, reprezentat de avocatul Rusu Virgiliu a

depus cerere reconvențională împotriva lui Mihail Gherman și Aurica Vrabie cu

privire la recunoașterea nulă a actului juridic – contractului de donație nr. 6991

încheiat la 08 august 2018 cu privire la donația de către donatorul Gherman Mihail

donatarului Vrabie Aurica a bunurilor imobile: teren agricol cu numărul cadastral

xxxxxx cu suprafața de 0,4814 ha, teren agricol cu numărul cadastral xxxxxx cu

suprafața de 0,0301 ha, teren agricol cu numărul cadastral xxxxxx cu suprafața de

0,1137 ha, teren agricol cu numărul cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,9517 ha

amplasate în extravilanul satului Hăsnășenii Mari, raionul Drochia și încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d.199-203, vol.I).

În motivarea acțiunii reconvenționale Vladimir Fetco, reprezentat de avocatul

Virgiliu Rusu a invocat că, în anul 1999 între Mihail Gherman și Vladimir Fetco a

fost o înțelegere că Gherman Mihail să preia cotele de teren cu numerele cadastrale

xxxxxxx ale lui Vladimir Fetco în scop de folosință, având posibilitatea și

potențialul necesar în acest scop.

A indicat că, Vladimir Fetco, niciodată nu a manifestat dorință de a vinde

terenurile în litigiu lui Gherman Mihail, nu au semnat nici un contract de vânzare-

cumpărare al bunurilor în litigiu sau vreun contract de împrumut, care ar fi fost

garantat printr-un gaj încheiat cu privire la terenurile în litigiu.

A menționat că Mihail Gherman a cerut de la Vladimir Fetco titlurile de teren

sub pretextul plății impozitului funciar fără de care, cum afirma el, această

procedură nu era posibilă. În schimbul transmiterii terenurilor în folosință, Gherman

Mihail a oferit lui Vladimir Fetco mai întâi o sumă de 2500 de lei, apoi i-a promis

producție agricolă în fiecare an agricol de folosință a terenurilor. Banii respectivi au

fost transmiși, în timp ce producție agricolă nu se oferea.

Conform înțelegerii verbale se aprecia că banii reprezintă un tip de garanție că

acest parteneriat se inițiază pe un termen mai îndelungat, pe care Vladimir Fetco în

lipsa unei înțelegeri scrise, era liber să interpreteze cum îi permite cultura juridică,

fie ca o plată de arendă, fie ca un ipotetic împrumut.

A relatat că în nici un caz nu era vorba de vânzare-cumpărare. Este evident

sistemul de drept evoluat de la etapa primitivă de deținere a titlului asupra bunului

imobil drept dovadă a proprietății la etapa perfectării unei convenții în forma ei

prevăzută de lege. Pentru a nu lăsa terenul pârlogi, Vladimir Fetco nu deranja

folosința lui Mihail Gherman, care continua să-i promită oferirea producției

agricole. Situația a durat mult timp, până când Vladimir Fetco a cerut lui Mihail

3

Gherman în anul 2018 retrocedarea terenurilor și actelor de proprietate, iar acesta a

afirmat că foarte demult este proprietarul lor.

În cele ce urmează, sesizând Serviciul Cadastral în vederea documentării cu

privire la dreptul de proprietate și geneza acestuia privitor la terenurile în litigiu, la

05 iulie 2018 Vladimir Fetco a primit certificat din Registrul bunurilor imobile, de

unde rezultă că proprietar al terenurilor era Mihail Gherman, iar drept temei al

apariției dreptului de proprietate era hotărârea judecătorească nr.2-398/03 din 09

aprilie 2003.

A menționat că fiind contestată hotărârea judecătorească nr.2-398/03 din 09

aprilie 2003, prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 septembrie 2018 această

hotărâre a fost casată integral cu dispunerea rejudecării cauzei. Dincolo de erorile

procedurale comise la judecarea inițială a cauzei în primă instanță, instanța de apel

indicase atunci asupra necesității stabilirii la rejudecarea cauzei a raporturilor

juridice dintre părți.

A mai indicat că asemenea raporturi juridice civile, după cum invocă Mihail

Gherman în acțiunea sa, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată erau

guvernate de art. 46 Cod civil (în redacția 1964) despre obligativitatea încheierii

înscris a unei convenții pentru cauza de sumă; art.47 Cod civil (în redacția 1964)

despre nulitatea convenției pentru nerespectarea formei de încheiere atunci acest

fapt este expres prevăzut de lege; art.48 Cod civil (în redacția 1964) despre

decăderea din dreptul de a dovedi încheierea convenției prin martori atunci când

lipsește înscrisul simplu în dovada încheierii convenției; art.49 Cod civil (în redacția

1964) despre obligativitatea formei notariale pentru încheierea convențiilor privind

imobilele, unde este stipulat expres: dacă una din părți a executat în întregime sau în

parte convenția, pentru care se cere autentificarea notarială, iar cealaltă parte se

sustrage de la perfectarea notarială a acesteia, instanța are dreptul, la cererea părții

care a executat convenția, s-o declare valabilă, dacă ea nu conține nimic contrar

legii. În cazul acesta nu se cere perfectarea notarială ulterioară a convenției.

Paradoxal, dar convenția care ar fi trebuit să existe cel puțin în formă scrisă, având

în vedere condițiile stabilite de acea lege cu care nu trebuie să existe contradicție,

art. 46 Codul civil (în redacția 1964) și art.48 Cod civil (în redacția 1964) nu a fost

încheiată. Chiar dacă actul judecătoresc la momentul judecării cauzei în anul 2003

era vicios, partea tehnică a procesului jurisdicțional s-a îndeplinit în modul cuvenit,

atunci când s-a întocmit borderoul dosarului cu trecerea în evidentă a înscrisurilor

din dosar. Era clar că un act juridic, o recipisă de vânzare la dosar nu a fost anexată.

În acest context, cu raportare la prezentul litigiu, reieșind din suma convenției,

este obligatoriu ca reclamantul cererii inițiale Mihail Gherman să prezinte dovada

încheierii între el și Vladimir Fetco a unui înscris prin care s-ar adeveri natura

juridică a convenției și caracterul translativ de proprietate a acesteia, fiind

inadmisibilă proba cu martori.

Potrivit art.50 al Codului civil (în redacția 1964) – este nulă convenția care nu

corespunde prevederilor legii. În absența acestei convenții de vânzare-cumpărare,

chiar și neautentificată, Mihail Gherman nu poate fi justificat drept dobânditor de

bună credință. Iar absența calității de posesor cu bună credință îl privează de temeiul

juridic al invocării uzucapiunii. Menționează și faptul că, cererea de dobândire a

dreptului de proprietate pe temeiul uzucapiunii în privința bunurilor niciodată nu a

fost adresată instanței de judecată, prin urmare nici temeiul de înregistrare a

4

dreptului de proprietate al lui Mihail Gherman nu a constituit uzucapiunea, ci o

hotărâre judecătorească vicioasă care a stabilit valabilitatea unei convenții

inexistente.

Odată cu obținerea unui act judecătoresc despre respingerea acțiunii inițiale,

chiar și neintrat în vigoare, Vladimir Fetco a luat măsuri pentru notarea acestuia în

Registrul bunurilor imobile, fapt care a fost executat la 12 martie 2019, către acel

moment Mihail Gherman contestase cu apel hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul

Râșcani, prin care acțiunea sa privind declararea valabilității contractului de

vânzare-cumpărare a fost respinsă.

Deci, în cadrul celei de a doua examinări a cauzei în apel, această notare s-a

efectuat, iar primirea certificatului din 20 martie 2019 privind executarea notării,

efectiv la data de 29 martie 2019 a scos în evidentă circumstanțe care demonstrează

caracterul cu rea credință al lui Mihail Gherman și caracterul de victimă a lui

Vladimir Fetco, măsurile de precauție a căruia prin notare nu au avut efectul

scontat.

În extrasul din Registrul Bunurilor Imobile din 20 martie 2019, remis lui

Vladimir Fetco la 29 martie 2019 se certifică încheierea contractului de donație

nr.6991 din 08 august 2018 între Mihail Gherman și fiica Aurica Vrabie, în temeiul

căruia toate terenurile agricole în litigiu au fost scoase din raportul juridic litigios, în

cadrul căruia Mihail Gherman chiar și fiind asistat de un apărător ales, continua cu

abnegație să-și susțină acțiunea.

A reiterat că este evident că nesoluționarea încă definitivă a litigiului pornit de

Mihail Gherman împotriva lui Vladimir Fetco, mai ales în condiții în care poziția de

drept a acestui reclamant este vicioasă, întrucât nu administrează proba actului

juridica a căruia valabilitate o cere prin emiterea unei hotărâri judecătorești, este

susceptibilă de emiterea unei soluții judiciare pe caz potrivit căreia acțiunea riscă să

fie respinsă ca nefondată, iar vechiul proprietar al bunurilor Vladimir Fetco poate să

reintre pe deplin în drepturile sale de proprietar, cu trecerea bunurilor în posesia,

folosința și dispoziția sa. Ceea ce a făcut Mihail Gherman prin donarea grabnică a

acestor terenuri fiicei sale este o atentare la un interes public de asigurare a unei

bune administrări a justiției, procedurile căreia sunt menite să reîntregească efectiv

persoanele în drepturile și interesele lor legitime, deci nu doar să supună justițiabilii

unor inconveniente care, chiar și în situația unui câștig de cauză nu au nici un

randament, scopul legii nefiind atins.

A indicat că contractul de donație nr.6991 din 08 august 2018 între Mihail

Gherman și fiica Aurica Vrabie este lovit de nulitate absolută, lucru care prin

reconstituirea evenimentelor așa cum s-au succedat ele, devine lesne de demonstrat.

Temeiul nulității absolute nu este o ficție, deci nu invocă actul juridic fictiv,

pentru că intenția lui Mihail Gherman la încheierea donației a fost în primul rând de

a scoate cât mai repede aceste terenuri de sub proprietatea sa, de a scăpa grabnic de

ele pentru a exclude orice pericol de recuperare a lor de către Vladimir Fetco care a

început să riposteze în formă legală asupra unui act judecătoresc vicios, care contrar

art.46 din Constituția Republicii Moldova, art.1 Protocol Adițional nr.1 CEDO l-a

deposedat de proprietate într-un proces în care nici nu a fost citat legal.

Caracterul fictiv al acțiunii se exclude și prin intenția firească a unui tată de a-

și gratifica fiica și intenția unei fiice de a accepta această fictivitate. Temeiul

invocării nulității absolute este legat de încheierea unui act juridic cu încălcarea

5

unor norme cu caracter imperativ menite să protejeze un interes public de asigurare

a unei bune administrări a justiției, procedurile căreia sunt menite să reîntregească

efectiv persoanele în drepturile și interesele lor legitime. Or, procesul jurisdicțional

se desfășoară în numele legii și conform scopurilor definite ale legii.

Principiul tempus regit actum, reflectat în art.7 alin.(1) Cod civil (republicat)

stabilește, că sunt aplicabile acele condiții de nulitate a actelor juridice care sunt în

vigoare la momentul încheierii lui. Actul juridic care se constată prin prezenta

acțiune reconvențională a fost încheiat până la intrarea în vigoare a legii de

modernizare a Codului civil, moment în care în vigoare se afla art.207 al Codului

civil (până la republicare) potrivit căruia: (1) Actul juridic civil încheiat fără cauză

ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect. (2) Cauza actului

juridic se prezumă până la proba contrară. (2) Este ilicită cauza care contravine

legii, ordinii publice sau bunelor moravuri. Caracterul ilicit al cauzei actului juridic

de donație din 08.08.2018, care contravine ordinii publice și bunelor moravuri, se

demonstrează prin următoarele acțiuni și inacțiuni întreprinse de Mihail Gherman

de la formularea cererii de apel la 13 iulie 2018 de către Vladimir Fetco asupra

actului judecătoresc vicios din 09 aprilie 2003 și până la demascarea actului de

donație contestat de către Vladimir Fetco abia în ședința de judecată repetată a

cauzei în apel din 16 aprilie 2019.

Intenția lui Mihail Gherman de a înstrăina cât mai grabnic bunurile în litigiu a

apărut odată ce a primit citația de la Curtea de Apel Bălți, unde a demarat procedura

de apel asupra hotărârii Judecătoriei Râșcani din 09 aprilie 2003.

A indicat că contractul de donație cu fiica sa, Mihail Gherman l-a încheiat la

08 august 2018, în perioada ce a succedat depunerea apelului de către Vladimir

Fetco și până la prima ședință de apel din 14 august 2018.

La depunerea cererii de apel de către Vladimir Fetco a fost anexat ultimele

extrase din Registrul bunurilor imobile ce datau cu 05 iulie 2018, deci nici Vladimir

Fetco, nici instanța de apel nu puneau la îndoială că certificatul din 05 iulie 2018 ar

conține date învechite. Caracterul cu rea-credință în comportamentul lui Mihail

Gherman se profilează în evenimentele care au urmat. Din extrasele din Registrul

Bunurilor Imobile prezentate de Fetco Vladimir la a doua examinare a cauzei în

apel (16 aprilie 2019) rezultă că contractul de donație încheiat cu fiica sa a fost

înregistrat la 13 august 2018. Deci, venind la ședința Curții de Apel Bălți din 14

august 2018, Mihail Gherman cunoștea cu o zi mai înainte că a fost înregistrat

contractul de donație cu fiica sa. El se eschivează de la prezentarea acestor date

colegiului, pledează pentru menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Rîșcani

din 09 aprilie 2003, manifestându-se unicul proprietar legitim al terenurilor.

La ședința din 04 septembrie 2018 atunci când instanța de apel a anulat

hotărârea Judecătoriei Rîșcani, Mihail Gherman continua să tacă despre faptul că

bunurile în litigiu nu-i aparțin, susține acțiunea înaintată în anul 2003 și roagă

menținerea în vigoare a hotărârii judecătorești contestate de Vladimir Fetco.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 septembrie 2018 s-a dispus rejudecarea

cauzei în prima instanță cu indicarea stabilirii raporturilor juridice litigioase între

părți. Rejudecarea cauzei în fond a culminat cu emiterea hotărârii din 19 decembrie

prezentat, în cursul examinării în fond el a pledat în favoarea acțiunii înaintate,

iarăși fără a rosti vreun cuvânt despre faptul că încă la 08 august 2018 a donat

6

terenurile în litigiu, admițând că, instanța să soluționeze un litigiu cu privire la

bunurile imobile ale unui terț neatras în proces. Totodată, idei despre invitarea unor

subiecți în proces el invocă în special solicitând ca în proces să participe Serviciul

Cadastral (chiar dacă intervenția acestuia în proces este total greșită).

Ulterior, contestând hotărârea Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 19

decembrie 2018, Mihail Gherman, chiar și apelând la serviciile unui avocat ales,

nimic nu invocă în apel despre faptul că bunurile nu mai sunt ale lui, pentru că le-a

donat fiicei sale. Prezentându-se la ședința Curții de Apel Bălți la pregătirea cauzei

pentru examinare în apel, el nu anexează nici o probă care ar reflecta situația

juridică schimbată și declară că nu are nimic suplimentar de anexat. Nici la ședința

din 16 aprilie 2018, până la intervenția avocatului lui Vladimir Fetco, atât Mihail

Gherman, cât și avocatul său nu scot în evidentă faptul juridic al încheierii

contractului de donație, primită de Vladimir Fetco la 29 martie 2019, fapt care a

servit motiv de casare a hotărârii judecătorești cu remiterea cauzei la încă o

rejudecare în instanța de fond, având în vedere că dosarul a fost judecat fără Aurica

Vrabie. Atunci, în fața instanței de apel, fiind întrebați de ce au procedat astfel,

inducând în eroare Mihail câteva complete de judecată, prin tăinuirea actului juridic

din 08 august 2018, atât Gherman, cât și reprezentantul acestuia au fost cu adevărat

demascați, neavând nimic convingător a răspunde.

Reexaminarea cauzei în fond oferă lui Vladimir Fetco posibilitatea contestării

actului juridic vicios de donație. Fiind ilicit, prin contradicția cu ordinea publică și

bunele moravuri, acest act este lovit de nulitate absolută stabilită de art.220 Cod

civil (în vigoare la momentul încheierii actului juridic contestat).

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 24 iulie 2019 a fost

primită în procedură acțiunea reconvențională formulată de către Vladimir Fetco

împotriva lui Mihail Gherman, Aurica Vrabie cu privire la recunoașterea

contractului de donație nul, rectificarea înscrierii a proprietarului al bunurilor

imobile din Registrul bunurile imobile (f.d.214-220, vol.I).

Prin hotărârea din 13 ianuarie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani a fost

respinsă cererea privind repunerea în termen a acțiunii depusă de către Mihail

Gherman împotriva lui Vladimir Fetco, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice (Oficiul Teritorial Cadastral Drochia) cu privire la recunoașterea

valabilității contractului de vânzare cumpărare a terenurilor de pământ cu număr

cadastral xxxxxcu suprafața de 0,4814 ha, numărul cadastral xxxxxx cu suprafața de

0,1137 ha, cu număr cadastral xxxxxxx cu suprafața de 0,9517 ha, cu număr

cadastral 3620208285 cu suprafața de 0,0301 ha amplasate în extravilanul satului

Hăsnășenii Mari, r-nul Drochia, obligarea Agenției Servicii Publice (Oficiul

Teritorial Cadastral Drochia) de a înregistra terenurile de pământ cu număr cadastral

xxxxxx cu suprafața de 0,4814 ha, numărul cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,1137

ha, cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de 0,9517 ha, cu număr cadastral xxxxx

cu suprafața de 0,0301 ha amplasate în extravilanul satului Hăsnășenii Mari, r-nul

Drochia cu drept de proprietate după Gherman Mihail.

A fost respinsă acțiunea depusă de Mihail Gherman împotriva lui Vladimir

Fetco cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor

de pământ cu număr cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,4814 ha, numărul cadastral

xxxxxx cu suprafața de 0,1137 ha, cu număr cadastral xxxxxx cu suprafața de

7

0,9517 ha, cu număr cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,0301 ha în extravilanul

satului Hăsnășenii Mari, r-nul Drochia prin uzucapiune, ca neîntemeiată.

A fost admisă acțiunea reconvențională depusă de către Vladimir Fetco,

reprezentată de avocatul Vergiliu Rusu împotriva lui Mihail Gherman, Aurica

Vrabie intervenientului accesoriu Agenția Servicii Publice (Oficiul Teritorial

Cadastral Drochia) cu privire la recunoașterea contractului de donație nul,

rectificarea înscrierii a proprietarului al bunurilor imobile din Registrul bunurilor

imobile.

A fost declarat parțial nul contractului de donație nr.6991 din 08 august 2018

încheiat între Mihail Gherman și Aurica Vrabie în partea donării a terenurilor de

pământ cu număr cadastral xxxxxxx cu suprafața de 0,4814 ha, numărul cadastral

xxxxxxx cu suprafața de 0,1137 ha, cu număr cadastral xxxxxxx cu suprafața de

0,9517 ha, cu număr cadastral xxxxxxx cu suprafața de 0,0301 ha amplasate în

extravilanul satului Hăsnășenii Mari, r-nul Drochia.

Prezenta hotărâre va constitui temei pentru ÎS „Agenția Servicii Publice” de a

efectua rectificările înscrierilor în Registrul bunurilor imobile prin anularea

înscrierii la Subcapitolul II privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile

cu număr cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,4814 ha, numărul cadastral xxxxxx cu

suprafața de 0,1137 ha, cu număr cadastral xxxxxxx cu suprafața de 0,9517 ha, cu

număr cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,0301 ha amplasate în extravilanul satului

Hăsnășenii Mari, r-nul Drochia din Registrul bunurilor imobile.

A fost încasat în mod solidar de la Mihail Gherman, Aurica Vrabie în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 617,54 de lei. A fost încasat în mod

solidar de la Mihail Gherman, Aurica Vrabie în beneficiul lui Vladimir Fetco,

cheltuielile de judecată în mărime de 4150 de lei (f.d.58-60, 72-80, vol. II).

La 27 ianuarie 2020, Mihail Gherman și Aurica Vrabie, reprezentați de

avocatul Nicolae Negrei a depus cerere apel nemotivată (f.d.67, vol. II), iar la 18

mai 2020 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii inițiale și de respingere a acțiunii reconvenționale (f.d.95-100, vol. II).

Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Mihail Gherman și de Aurica Vrabie, reprezentați de avocatul Nicolae

Negrei, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

hotărâre de respingere atât a acțiunii inițiale, cât și a acțiunii reconvenționale.

La 30 aprilie 2021 Mihail Gherman și Aurica Vrabie, reprezentați de avocatul

Nicolae Negrei au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

în partea respingerii acțiunii inițiale și emiterea în această parte a unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii inițiale.

În motivarea recursului a indicat că nu sunt de acord cu hotărârile instanțelor

de judecată în partea respingerii acțiunii inițiale, le consideră neîntemeiate, deoarece

sunt emise cu încălcarea normelor de drept material și de drept procedural.

A susținut că, atât prima instanță, cât și instanța de apel nu a întreprins toate

măsurile procesuale necesare examinării complete și multilaterale cazului, au

efectuat o cercetare judecătorească vădit incompletă și unilaterală, urmare a cărei a

ajuns la concluzii pripite de a respinge acțiunea înaintată de Mihail Gherman ca

tardivă și neîntemeiată.

8

Prin notificarea din 24 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Până la data examinării chestiunii admisibilității recursului Vladimir Fetco nu

a depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie

2021 a fost recepționată de recurenți și reprezentantul acestora la 09 și 10 martie

2021, fapt confirmat prin avizele de recepție a scrisorii.

Astfel, recursul declarat la 30 aprilie 2021 de către Mihail Gherman și Aurica

Vrabie, reprezentați de avocatul Nicolae Negrei este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Gherman și Aurica

Vrabie, reprezentați de avocatul Nicolae Negrei nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

9

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocate în speță sunt similare celor

susținute în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Mihail Gherman și Aurica Vrabie, reprezentați de avocatul Nicolae Negrei ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Mihail Gherman și Aurica Vrabie, reprezentați de

avocatul Nicolae Negrei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

10