2ra-1026/21 — incasarea sumei cu titlu de imbogatire nejustificata si a cheltuielilor de judecata

2ra-1026/21 — incasarea sumei cu titlu de imbogatire nejustificata si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1026/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Schibin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Valentin

Pușcaș,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Cușnir

împotriva lui Valentin Pușcaș cu privire la repararea prejudiciului material și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către apelantul Alexandr Cușnir, a fost casată integral

hotărârea din 10 august 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o

nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 04 februarie 2020, Alexandr Cușnir a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Valentin Pușcaș cu privire la repararea prejudiciului

material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 27 octombrie 2017,

Judecătoria Bălți, sediul Glodeni, examinând cauza civilă la cererea de chemare

în judecată a lui Valentin Pușcaș împotriva lui Alexandr Cușnir cu privire la

încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, a dispus

încasarea din contul lui Alexandr Cușnir în beneficiul lui Valentin Pușcaș a sumei

împrumutului în mărime de 2000 euro, dobânda de întârziere în mărime de 981

1

euro și 97 cenți, precum și taxa de stat achitată de către reclamant în mărime de

1922 lei și 10 bani.

Ulterior, la data de 24 noiembrie 2017, reclamantul s-a întâlnit cu pârâtul

la biroul ultimului, în vederea executării deciziei judecătorești din 27 octombrie

2017, astfel, Alexandr Cușnir i-a achitat lui Valentin Pușcaș suma de 40 300 lei.

Tot atunci, Alexandr Cușnir i-a cerut lui Valentin Pușcaș, să-i elibereze

confirmare în scris privind achitarea datoriei constatate de către instanță, la care

Valentin Pușcaș categoric a refuzat, invocând că, plata a fost făcută pentru o

datorie inexistentă din trecut, pe care a inventat-o Valentin Pușcaș și de care nu

cunoștea Alexandr Cușnir. La rândul său, Alexandr Cușnir, conștientizând că

Valentin Pușcaș intenționează să se îmbogățească nejustificat, i-a cerut restituirea

banilor transmiși, și să probeze existența datoriei inventate, însă, Valentin Pușcaș,

a refuzat să restituie banii și să demonstreze existența datoriei.

Totodată, a afirmat reclamantul că, în scopul repunerii părților în poziția

inițială și redobândirea dreptului asupra banilor transmiși lui Valentin Pușcaș, în

alt scop decât cel pe care l-a inventat ultimul, Alexandr Cușnir, s-a adresat cu o

plângere la Inspectoratul de Poliție Glodeni, care au decis că în cazul dat lipsesc

elementele constitutive ale unei infracțiuni, cazul fiind de competența instanței

de judecată. Poziția colaboratorilor de la Inspectoratul de Poliție Glodeni a fost

susținută de către Procuratura r-lui Glodeni, Judecătoria Drochia (sediul Glodeni)

precum și de Curtea de Apel Bălți. Din aceste considerente, reclamantul a înaintat

pârâtului Valentin Pușcaș, pretenții suplimentare privind restituirea sumei de

bani, prin care s-a îmbogățit nejustificat, pârâtul nu a reacționat la cerințele

reclamantului, ca urmare a fost nevoit să se adreseze cu acțiune în instanța de

judecată, în vederea repunerii părților în poziția inițială și redobândirea de către

Alexandr Cușnir, a dreptului asupra banilor transmiși pârâtului Valentin Pușcaș,

în alte scopuri decât cele inventate de pârât.

A mai menționat reclamantul că, fiind chestionat de către organele de drept,

Valentin Pușcas a explicat, că nu poate să-i elibereze lui Alexandr Cușnir recipisa

precum că banii i-au fost transmiși în vederea stingerii obligațiunilor conform

documentului executoriu din 27 noiembrie 2017, pe motiv că acești bani i-ar fi

întors pentru o altă datorie mai recentă, pentru servicii de recoltare a roadei. Însă

până la acea dată, Valentin Pușcaș nu a înaintat careva pretenții lui Alexandr

Cușnir privind achitarea cărorva servicii pentru recoltarea roadei, ultimul nu

recunoaște acest fapt, între el neexistând careva acte juridice în acest sens.

A solicitat reclamantul, repararea prejudiciului material în mărime de 40

400 lei cu titlu de îmbogățire nejustificată și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 august 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

2

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către apelantul Alexandr Cușnir, a fost casată integral hotărârea din

10 august 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre

de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de

prima instanță este în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța nu a

constatat corect toate circumstanțele, concluziile fiind neîntemeiate și

contradictorii cu materialele cauzei.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că, la data de 04 februarie

2020, Alexandr Cușnir a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Valentin Pușcaș cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată.

De asemenea, la 27 octombrie 2017, Judecătoria Bălți, sediul Glodeni,

examinând cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Pușcaș

împotriva lui Alexandr Cușnir cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată, a dispus încasarea din contul lui Alexandr

Cușnir în beneficiul lui Valentin Pușcaș a sumei împrumutului în mărime de 2000

euro, dobânda de întârziere în mărime de 981 euro și 97 cenți, precum și taxa de

stat achitată de către reclamant în mărime de 1922 lei și 10 bani.

Totodată, a afirmat reclamantul că, în scopul repunerii părților în poziția

inițială și redobândirea dreptului asupra banilor transmiși lui Valentin Pușcaș, în

alt scop decât cel pe care l-a inventat ultimul, Alexandr Cușnir, s-a adresat cu o

plângere la Inspectoratul de Poliție Glodeni, care au decis că în cazul dat lipsesc

elementele constitutive ale unei infracțiuni, cazul fiind de competența instanței

de judecată. Poziția colaboratorilor de la Inspectoratul de Poliție Glodeni a fost

susținută de către Procuratura r-lui Glodeni, Judecătoria Drochia (sediul Glodeni)

precum și de Curtea de Apel Bălți. Din aceste considerente, reclamantul a înaintat

pârâtului Valentin Pușcaș, pretenții suplimentare privind restituirea sumei de

bani, prin care s-a îmbogățit nejustificat, pârâtul nu a reacționat la cerințele

reclamantului, ca urmare a fost nevoit să se adreseze cu acțiune în instanța de

judecată, în vederea repunerii părților în poziția inițială și redobândirea de către

Alexandr Cușnir, a dreptului asupra banilor transmiși pârâtului Valentin Pușcaș,

în alte scopuri decât cele inventate de pârât.

Mai mult, faptul transmiterii sumei de 40 300 lei nu este negat de intimatul

Valentin Pușcaș, însă ultimul susține că nu a eliberat o careva recipisă în acest

sens, deoarece suma dată i-a fost transmisă de către apelant pentru o datorie

anterioară creată ca urmare a serviciilor prestate de către intimat de recoltare a

roadelor.

Totodată, transmiterea la data de 24 noiembrie 2017 a sumei de 40 300 lei,

3

rezultă și din procesul-verbal de consemnare a declarațiilor din 04 decembrie

2017 a intimatului Valentin Pușcaș.

Aceleași declarații se regăsesc și în Ordonanța de neîncepere a urmăririi

penale emisă de Procurorul-șef al Procuraturii r-lui Glodeni din 02 ianuarie 2019

(f.d.27-29).

Astfel, transmiterea banilor în sumă de 40 300 lei de către apelant în

beneficiul intimatului, este confirmată inclusiv de ultimul, iar refuzul de a

confirma stingerea datoriei conform Titlului executoriu nr. 2-482/2017 din 27

octombrie 2017, o explică prin existența altei datorii de la care apelantul se

eschivează. La acest capitol instanța de apel, corect, a reținut că, de către

intimatul Valentin Pușcaș nu au fost prezentate probe pertinente și concludente,

precum și acte justificative, care ar confirma existența altor datorii decât cele

confirmate prin hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni.

Or, conform prevederilor art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Prin urmare, întemeiat, a considerat instanța de apel că, în lipsa unor probe

pertinente și înscrisuri justificative, circumstanțele invocate de pârâtul-intimat

Valentin Pușcaș precum că suma de 40 300 lei a fost achitată de apelant în contul

stingerii altei datorii, poartă un caracter declarativ, și rămâne a fi neargumentat

sub aspectul circumstanțelor invocate.

Distinct de cele invocate mai sus, Colegiul reține că, prin încheierea de

primire spre executare și de intentare a procedurii de executare, a executorului

judecătoresc Oleg Romah, nr. 091-1659/2018 din 30 martie 2018, s-a primit și s-

a intentat procedura de executare a documentului executoriu nr. 2-482 din 27

octombrie 2017 emis de către Judecătoria Glodeni, privind încasarea de la

Alexandr Cușnir în beneficiul lui Valentin Pușcaș, a datoriei în sumă totală de

2981 euro și 97 cenți și 1922 lei 10 bani (f.d.100).

Astfel, prin încheierea executorului judecătoresc Oleg Romah privind

transmiterea bunurilor imobile către creditorul urmăritor nr. 091-1659/2018 din

18 februarie 2020, a fost transmis cu drept de proprietate creditorului urmăritor

Valentin Pușcaș, un teren agricol care aparține cu drept de proprietate debitorului

Alexandr Cușnir la prețul stabilit la licitație în mărime de 69 600 lei, în contul

achitării datoriei conform documentului executoriu nr.2-482 din 27 octombrie

2017 emis de către Judecătoria Glodeni, (f.d.101-103), iar ulterior prin încheierea

din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost confirmată

încheierea executorului judecătoresc Oleg Romah nr. 091 - 1659/2018 din 18

4

februarie 2020 privind transmiterea bunurilor imobile către creditorul urmăritor

Valentin Pușcaș (f.d.104-105).

În circumstanțele când hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei

Drochia, sediul Glodeni, a fost executată prin transmiterea bunurilor imobile

(teren agricol) în proprietatea creditorului urmăritor Valentin Pușcaș, iar

apelantul Alexandr Cușnir până la intentarea procedurii de executare a achitat

creditorului urmăritor suma de 40 300 lei în contul stingerii aceleiași datorii

conform hotărârii judecătorești din 27 octombrie 2017, Colegiul cu certitudine, a

constatat îmbogățirea fără justă cauză a pârâtului-intimat Valentin Pușcaș cu

suma de 40 300 lei, achitată de către Alexandr Cușnir.

În această ordine de idei, Colegiul afirmă că, instanța de apel corect a

dispus încasarea din contul lui Valentin Pușcaș în beneficiul lui Alexandr Cușnir

suma de 40 300 lei cu titlu de îmbogățire nejustificată.

Or, nimeni nu se poate îmbogăți în detrimentul altuia fără a avea un temei

legal, iar în condițiile legii, cel îmbogățit este obligat să restituie sau să plătească

echivalentul în bani a îmbogățirii celui pe seama cui s-a realizat această

îmbogățire nejustificată.

Tot aici se impune a preciza faptul că, remediul îmbogățirii nejustificate

asigură restituirea sporului în patrimoniul unei persoane, atunci când aceasta nu

este îndreptățită să dobândească, și beneficiul îi revine de drept altei persoane.

Prin urmare, în condiția admiterii acțiunii depuse de către Alexandr Cușnir,

instanța de apel, întemeiat și legal a ajuns la concluzia de a încasa din contul lui

Valentin Pușcaș în beneficiul lui Alexandr Cușnir cheltuielile de judecată în

mărime de 2116 lei.

La 12 mai 2021, recurentul Valentin Pușcaș, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii primei

instanțe din 10 august 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, rejudecarea cauzei în prima instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia recurată,

calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art.

432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Recurentul a opinat că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat

normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanțelor sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

5

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 16 martie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 12 mai 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea și recepționarea copiei deciziei

integrale participanților la proces la 13 aprilie 2021, prin intermediul oficiului

poștal, conform scrisorii de însoțire (f.d.117), însă careva date ce ar confirma

recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc. Astfel, recursul

este declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 27 mai 2021

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 134).

Prin referința depusă la 30 iunie 2021, intimatul Alexandr Cușnir, a solicitat

de a considera recursul declarat de către recurentul Valentin Pușcaș, ca

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de către recurentul Valentin

Pușcaș, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

6

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurentul

Valentin Pușcaș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă faptul că, instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

7

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către recurentul Valentin Pușcaș.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către recurentul Valentin

Pușcaș, împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

8