2ra-641/21 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-641/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni, judecător – T. Sobolschi

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de SA “Moldtelecom”,

în cauza civilă la cererea înaintată de SA „Moldtelecom” către Orghian Vladimir

cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de SA “Moldtelecom” și menținută hotărârea din 12

iunie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,

c o n s t a t ă:

La 10 decembrie 2019, SA „Moldtelecom” a înaintat o cerere de chemare în

judecată către Vladimir Orghian, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material

în cuantum de 11630 lei.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 18 septembrie 2019 și, repetat, la 19

septembrie 2019, pe terenul agricol amplasat în extravilanul s. Teleșeuca, r-nul

Dondușeni, care îi aparține lui Orghian Vladimir, în cadrul lucrărilor mecanizate de

terasament în zona de protecție a comunicațiilor electronice, de către Orghian

Vladimir au fost deteriorate componentele comunicațiilor electronice de tip FO-12,

cauzând proprietarului comunicațiilor electronice – SA ,, Moldtelecom” un

prejudiciu material considerabil.

În urma măsurilor întreprinse de către Inspectoratul Național de Poliție

Dondușeni, a fost confirmat faptul deteriorării rețelelor de comunicații electronice,

prin care i-a fost cauzat SA ,,Moldtelecom” un prejudiciu material, iar în privința lui

Orghian Vladimir, care a acționat din imprudență, din lipsa elementelor constitutive

ale contravenției, a fost încetat procesul contravențional nr. 20191102918, pornit la

27 septembrie 2019.

Întru lichidarea deranjamentului – restabilirea funcționalității liniei de

comunicații deteriorate, SA ,,Moldtelecom” a suportat cheltuieli materiale directe în

1

sumă totală de 11 630,12 lei, care constituie prejudiciul material adus proprietarului

de către Orghian Vladimir.

Reieșind din cele expuse, SA ,,Moldtelecom” consideră că Orghian Vladimir este

persoana vinovată de cauzarea prejudiciului material prin deteriorarea rețelelor de

comunicații electronice, la 18 septembrie 2019 și, respectiv, 19 septembrie 2019,

amplasate în s. Teleșeuca, r-nul Dondușeni.

La 26 septembrie 2019, în adresa pârâtului Orghian Vladimir au fost expediate

pretențiile din 24 și 25 septembrie 2019, care au rămas fără executare. Astfel,

încercarea de a soluționa litigiul pe cale amiabilă nu s-a soldat cu niciun acord, motiv

din care SA ,,Moldtelecom” a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 12 iunie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni acțiunea

a fost admisă în parte, s-a încasat de la Vladimir Orghian în beneficiul SA

„Moldtelecom” prejudiciul în sumă de 8 611 lei, în rest acțiunea s-a respins.

Prin decizia din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel depusă de SA “Moldtelecom” și menținută hotărârea din 12 iunie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, în procesul determinării cuantumului

cheltuielilor suportate de către SA „Moldtelecom” în urma lichidării consecințelor

deranjamentului și restabilirii funcționalității liniei de comunicații deterioarate ca

urmare a acțiunilor intimatului, a ținut cont de prevederile art. 128 alin. (1) din Codul

muncii și art. 10 Codul muncii, or, cheltuielile de salarizare suportate de SA

„Moldtelecom” la 19 septembrie 2019 și contribuțiile de asigurări sociale nu

reprezintă un prejudiciu cauzat SA „Moldtelecom”, ci o obligațiune, și nu poate fi

impusă spre achitare pe seama altei părți. Or, personalul din cadrul SA

„Moldtelecom” antrenat la restabilirea funcționalității liniei de comunicații

deterioarate, aflându-se în raporturi de muncă, și-a exercitat obligațiile

corespunzătoare, iar remunerația muncii este obligația angajatorului SA

„Moldtelecom”.

La 19 februarie 2021, SA „Moldtelecom” a contestat cu recurs decizia din 22

decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 22

decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 12 iunie 2020 a Judecătoriei

Edineț, sediul Dondușeni, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA

„Moldtelecom” este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 22

decembrie 2020 și expediată participanților la proces la 25 ianuarie 2021 (f.d. 188,

decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost înregistrat la 19 februarie 2021, fiind

expediat prin poștă la 18 februarie 2021 (f.d. 197), în conformitate cu art. 434 din

Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

3

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de SA „Moldtelecom”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de SA „Moldtelecom”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4