3ra-368/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-368/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud: V.Sîrbu)

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A.Minciună, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P.Cehov” și Constantin Haret împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

terț Victor Cazacenco cu privire la anularea deciziei,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 4 martie 2019 Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P.Cehov” și Constantin

Haret au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, terț Victor

Cazacenco cu privire la anularea deciziei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 15 februarie 2018 Victor Cazacenco s-a

adresat pârâtului cu o plângere, prin care a solicitat constatarea faptului discriminării

sale de către directorul Teatrului Dramatic Rus de Stat „A.P.Cehov” în baza

criteriului opiniei, în baza căruia la 23 ianuarie 2019 a fost emisă decizia nr. 30/18.

Prin decizie s-a decis că, faptele constatate reprezintă hărțuire în câmpul muncii,

urmând ca reclamantul să elaboreze un regulament intern, ce va conține prevederi

ce garantează respectarea egalității de șanse și de tratament la locul de muncă.

Au considerat că, decizia este ilegală în fond și emisă cu încălcarea procedurii

în contextul în care pârâtul a depășit termenul stabilit de lege pentru emiterea

acesteia, temei de anulare susținut și de jurisprudența națională.

Au susținut că, pârâtul eronat a concluzionat asupra fondului plângerii terțului

referitor la data repunerii în funcție a acestuia din urmă. Repunerea în funcție la doar

o zi după pronunțarea hotărârii judecătorești se încadrează în exigențele bunei-

credințe, un tratament discriminatoriu nefiind admis nici la stabilirea graficului de

lucru al terțului, acesta fiind stabilit pentru întreg personalul.

1

Concluziile pârâtului, includerea tardivă a terțului în lista persoanelor angajate,

beneficiare de asistență medicală, s-a datorat unei erori a persoanei responsabile,

care a și fost sancționată contravențional pentru comiterea acesteia, iar scopul

urmărit de legiuitor a fost atins. Reclamantul s-a condus de concluziile autorității

abilitate în domeniul respectiv.

Au apreciat ca fiind eronate și concluziile pârâtului referitoare la pretinsa

împiedicare a terțului de a monta spectacole noi în condițiile în care actorul distribuit

pentru rolul principal a refuzat să interpreteze rolul pe motive de sănătate, iar

deoarece terțul a fost restabilit în funcția de regizor scenă, reclamantul nu avea

obligația de a-i oferi acestuia rolul actorului, ce nu era prevăzută în contractul

individual de muncă.

Au conchis reclamantul că nu putea fi constatată pretinsa discriminare a terțului

pe motivul excluderii din repertoriul teatrului a spectacolelor montate de acesta,

deoarece la momentul examinării plângerii acest fapt nu corespundea realității, iar

decizia de retragere a pieselor este luată de Consiliul Artistic al Teatrului și nu de

către directorul acestuia.

Au solicitat Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P.Cehov” și Constantin Haret

admiterea acțiunii și anularea deciziei nr. 30/18 din 23 ianuarie 2019.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă și a fost anulată decizia nr. 30/18 din 23 ianuarie 2019 a

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani.

La 24 noiembrie 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității a declarat recurs, iar la 24 februarie 2021 a depus motivarea

recursului împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța a interpretat în mod eronat

prevederile dreptului material incident speței și anume Legea cu privire la asigurarea

egalității, Regulamentul teatrelor, circurilor și organizațiilor concertistice și Legea

cu privire la teatre.

La fel, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată și anume prevederile

Codului muncii.

A solicitat Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității admiterea recursului, casarea integrală a deciziei cu emiterea

unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

2

Justiție reține că recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității prin intermediul oficiului poștal, la data de 24

noiembrie 2020 și motivarea recursului depusă la data de 24 februarie 2021, sunt în

termen. Or, dispozitivul deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a

fost notificată recurentei prin intermediul poștei electronice la data 19 noiembrie

2020 (vol.II, f.d.80), iar decizia motivată a fost notificată la data de 3 februarie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000988530AS (vol.II, f.d. 85).

La 16 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 19 martie 2021, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P.Cehov” și Constantin

Haret, reprezentați de avocatul Nicolae Frumosu, au depus referință prin care au

solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din motivele ce succed.

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

3

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4