2ra-622/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-622/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central, Judecător – G. Bîrsan

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Odobescu Ghenadie

în interesele lui Rusu Alecu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alecu către

Spiridon Ina cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, prin care s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020,

c o n s t a t ă:

La 09 ianuarie 2020, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu,

a depus cerere de chemare în judecată către Spiridon Ina cu privire la încasarea

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că Rusu Alecu și Spiridon Ina sunt frați.

După decesul la 13 februarie 2018 a tatălui lor Russu Piotr, patrimoniul

succesoral compus din:

terenul nr. 368 cu destinație agricolă nr. cadastral xxxxx.368 cu suprafața de

xxxxx ha; terenul nr. 413 cu destinație agricolă nr. cadastral xxxxx.413 cu

suprafața de 0,xxxxx ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.047 cu

suprafața de 0,04 ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.48 cu suprafața

de 0,xxxxx ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.049 cu suprafața de

0,2611 ha; terenul pentru construcții nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,xxxxx

ha; casa de locuit individuală nr. cadastral xxxxx.01 cu suprafața de xxxxxm2;

construcția accesorie (șură) nr. cadastral xxxxx.02 cu suprafața de xxxxx m2;

construcția accesorie (șură) nr. cadastral xxxxx.03 cu suprafața de xxxxx m2,

situate în extravilanul s. Xxxxx, xxxxx, urma a fi moștenit în cote egale de

fiecare moștenitor, însă pârâta Spiridon Ina a intrat în posesia bunurilor ca singura

moștenitoare.

În context, menționează că prin sentința Judecătoriei Edineț din 19 august

2019, Spiridon Ina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 3521, alin. (1) din Codul penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 500 u.c. (25000 lei), cu privarea dreptului de a ocupa funcții

1

publice pe un termen de 1 (un) an.

În acest sens, având în vedere că a fost nevoit să apeleze la instituțiile de drept

întru redobândirea dreptului încălcat, Rusu Alecu consideră că pârâta este obligată

de a-i recupera prejudiciul moral în cuantum de 50000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

S-au încasat de la Spiridon Ina în beneficiul lui Rusu Alecu prejudiciul moral

în sumă de 2000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 1000 lei.

În rest, acțiunea lui Rusu Alecu a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Spiridon Ina în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de

100 lei.

La 23 octombrie 2020, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu

Alecu, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 22

octombrie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, a fost respins apelul

declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Rusu Alecu, cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel, Curtea de

apel a menționat faptul că într-adevăr, vina intimatei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3521 alin.(1) din Codul penal, a fost demonstrată prin sentința

Judecătoriei Edineț din 19 august 2019, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți

din 04 decembrie 2019, Spiridon Ina fiind condamnată cu aplicarea pedepsei sub

formă de amendă în mărime de 500 u.c. și privarea dreptului de a ocupa funcții

publice pe un termen de până la un an.

De asemenea, instanța de apel a reținut că Spiridon Ina a acționat în mod ilicit,

cauzându-i lui Rusu Alecu un prejudiciu moral, fiind pasibilă de răspundere

conform prevederilor art. 1398 și 1422 din Codul civil, în redacția de până la

modificările și completările operate din 01.03.2019.

Totodată, instanța de apel a remarcat temeinicia concluziei primei instanțe de a

încasa prejudiciul moral în limita sumei de 2000 lei, menționând că despăgubirea

pentru prejudiciul moral trebuie să fie justă, rațională, echitabilă și nicidecum

exagerată, asigurând efectiv o compensare suficientă, pe când suma de 50000 lei

solicitată de Rusu Alecu cu titlu de prejudiciu moral, este excesivă și

neargumentată.

Subsecvent concluziei respective, reieșind din limita pretențiilor admise din

acțiune, instanța de apel a considerat corectă dispoziția primei instanțe privind

încasarea de la Spiridon Ina în beneficiul lui Rusu Alecu a cheltuielilor de judecată

în sumă de 1000 lei.

La 01 februarie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Odobescu

Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, a depus cerere de recurs prin care a solicitat

casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021 și a hotărârii Judecătoriei

Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020, cu emiterea unei hotărâri noi prin

care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, reprezentantul

recurentului a invocat că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin

2

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Astfel, avocatul Odobescu Ghenadie a menționat că suferințele morale cauzate

lui Rusu Alecu în urma acțiunilor ilegale ale Inei Spiridon, sunt estimate la 50000

lei, sumă care constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă și care concomitent nu

constituie un venit nejustificat. Respectiv, actele judecătorești sunt neîntemeiate în

partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral în limita a 2000 lei.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie

2021, a fost expediată participanților la proces la 02 martie 2021, însă dovada

recepționării actului judecătoresc atacat cu recurs, lipsește.

Respectiv, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că cererea de recurs înaintată de avocatul Odobescu Ghenadie,

în interesele lui Rusu Alecu, la 01 februarie 2021, este în termen, deoarece a fost

depusă înainte de expedierea copiei deciziei pentru cunoștință.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs raportate la materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

avocatului Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, este neîntemeiat și

urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

3

apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele

de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele

recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune

declararea acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Odobescu

Ghenadie, în interesele lui Rusu Alecu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi

necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie, în

interesele lui Rusu Alecu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4