2ra-622/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-622/21 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central, Judecător – G. Bîrsan Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă Î N C H E I E R E 30 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alecu către Spiridon Ina cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, prin care s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020, c o n s t a t ă: La 09 ianuarie 2020, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, a depus cerere de chemare în judecată către Spiridon Ina cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că Rusu Alecu și Spiridon Ina sunt frați.

După decesul la 13 februarie 2018 a tatălui lor Russu Piotr, patrimoniul succesoral compus din: terenul nr. 368 cu destinație agricolă nr. cadastral xxxxx.368 cu suprafața de xxxxx ha; terenul nr. 413 cu destinație agricolă nr. cadastral xxxxx.413 cu suprafața de 0,xxxxx ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.047 cu suprafața de 0,04 ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.48 cu suprafața de 0,xxxxx ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.049 cu suprafața de 0,2611 ha; terenul pentru construcții nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,xxxxx ha; casa de locuit individuală nr. cadastral xxxxx.01 cu suprafața de xxxxxm2; construcția accesorie (șură) nr. cadastral xxxxx.02 cu suprafața de xxxxx m2; construcția accesorie (șură) nr. cadastral xxxxx.03 cu suprafața de xxxxx m2, situate în extravilanul s. Xxxxx, xxxxx, urma a fi moștenit în cote egale de fiecare moștenitor, însă pârâta Spiridon Ina a intrat în posesia bunurilor ca singura moștenitoare.

În context, menționează că prin sentința Judecătoriei Edineț din 19 august 2019, Spiridon Ina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3521, alin. (1) din Codul penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 u.c. (25000 lei), cu privarea dreptului de a ocupa funcții 1 publice pe un termen de 1 (un) an. În acest sens, având în vedere că a fost nevoit să apeleze la instituțiile de drept întru redobândirea dreptului încălcat, Rusu Alecu consideră că pârâta este obligată de a-i recupera prejudiciul moral în cuantum de 50000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

S-au încasat de la Spiridon Ina în beneficiul lui Rusu Alecu prejudiciul moral în sumă de 2000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 1000 lei. În rest, acțiunea lui Rusu Alecu a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Spiridon Ina în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 100 lei. La 23 octombrie 2020, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, a fost respins apelul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Rusu Alecu, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020. Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel, Curtea de apel a menționat faptul că într-adevăr, vina intimatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin.(1) din Codul penal, a fost demonstrată prin sentința Judecătoriei Edineț din 19 august 2019, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, Spiridon Ina fiind condamnată cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 u.c. și privarea dreptului de a ocupa funcții publice pe un termen de până la un an.

De asemenea, instanța de apel a reținut că Spiridon Ina a acționat în mod ilicit, cauzându-i lui Rusu Alecu un prejudiciu moral, fiind pasibilă de răspundere conform prevederilor art. 1398 și 1422 din Codul civil, în redacția de până la modificările și completările operate din 01.03.2019. Totodată, instanța de apel a remarcat temeinicia concluziei primei instanțe de a încasa prejudiciul moral în limita sumei de 2000 lei, menționând că despăgubirea pentru prejudiciul moral trebuie să fie justă, rațională, echitabilă și nicidecum exagerată, asigurând efectiv o compensare suficientă, pe când suma de 50000 lei solicitată de Rusu Alecu cu titlu de prejudiciu moral, este excesivă și neargumentată.

Subsecvent concluziei respective, reieșind din limita pretențiilor admise din acțiune, instanța de apel a considerat corectă dispoziția primei instanțe privind încasarea de la Spiridon Ina în beneficiul lui Rusu Alecu a cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei. La 01 februarie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, a depus cerere de recurs prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020, cu emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, reprezentantul recurentului a invocat că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin 2 circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Astfel, avocatul Odobescu Ghenadie a menționat că suferințele morale cauzate lui Rusu Alecu în urma acțiunilor ilegale ale Inei Spiridon, sunt estimate la 50000 lei, sumă care constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă și care concomitent nu constituie un venit nejustificat. Respectiv, actele judecătorești sunt neîntemeiate în partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral în limita a 2000 lei. În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, a fost expediată participanților la proces la 02 martie 2021, însă dovada recepționării actului judecătoresc atacat cu recurs, lipsește.

Respectiv, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului constată că cererea de recurs înaintată de avocatul Odobescu Ghenadie, în interesele lui Rusu Alecu, la 01 februarie 2021, este în termen, deoarece a fost depusă înainte de expedierea copiei deciziei pentru cunoștință. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs raportate la materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul avocatului Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de 3 apel. În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Odobescu Ghenadie, în interesele lui Rusu Alecu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară declararea recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie, în interesele lui Rusu Alecu.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4