2ra-622/21 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-622/21 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-622/21
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central, Judecător – G. Bîrsan
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă
Î N C H E I E R E
30 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Odobescu Ghenadie
în interesele lui Rusu Alecu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alecu către
Spiridon Ina cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, prin care s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020,
c o n s t a t ă:
La 09 ianuarie 2020, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu,
a depus cerere de chemare în judecată către Spiridon Ina cu privire la încasarea
prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii s-a invocat că Rusu Alecu și Spiridon Ina sunt frați.
După decesul la 13 februarie 2018 a tatălui lor Russu Piotr, patrimoniul
succesoral compus din:
terenul nr. 368 cu destinație agricolă nr. cadastral xxxxx.368 cu suprafața de
xxxxx ha; terenul nr. 413 cu destinație agricolă nr. cadastral xxxxx.413 cu
suprafața de 0,xxxxx ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.047 cu
suprafața de 0,04 ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.48 cu suprafața
de 0,xxxxx ha; terenul de pământ/grădină nr. cadastral xxxxx.049 cu suprafața de
0,2611 ha; terenul pentru construcții nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,xxxxx
ha; casa de locuit individuală nr. cadastral xxxxx.01 cu suprafața de xxxxxm2;
construcția accesorie (șură) nr. cadastral xxxxx.02 cu suprafața de xxxxx m2;
construcția accesorie (șură) nr. cadastral xxxxx.03 cu suprafața de xxxxx m2,
situate în extravilanul s. Xxxxx, xxxxx, urma a fi moștenit în cote egale de
fiecare moștenitor, însă pârâta Spiridon Ina a intrat în posesia bunurilor ca singura
moștenitoare.
În context, menționează că prin sentința Judecătoriei Edineț din 19 august
2019, Spiridon Ina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută
de art. 3521, alin. (1) din Codul penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de
amendă în mărime de 500 u.c. (25000 lei), cu privarea dreptului de a ocupa funcții
1
publice pe un termen de 1 (un) an.
În acest sens, având în vedere că a fost nevoit să apeleze la instituțiile de drept
întru redobândirea dreptului încălcat, Rusu Alecu consideră că pârâta este obligată
de a-i recupera prejudiciul moral în cuantum de 50000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.
S-au încasat de la Spiridon Ina în beneficiul lui Rusu Alecu prejudiciul moral
în sumă de 2000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 1000 lei.
În rest, acțiunea lui Rusu Alecu a fost respinsă ca neîntemeiată.
S-a încasat de la Spiridon Ina în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de
100 lei.
La 23 octombrie 2020, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu
Alecu, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 22
octombrie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi
hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, a fost respins apelul
declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Rusu Alecu, cu
menținerea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020.
Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel, Curtea de
apel a menționat faptul că într-adevăr, vina intimatei în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3521 alin.(1) din Codul penal, a fost demonstrată prin sentința
Judecătoriei Edineț din 19 august 2019, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți
din 04 decembrie 2019, Spiridon Ina fiind condamnată cu aplicarea pedepsei sub
formă de amendă în mărime de 500 u.c. și privarea dreptului de a ocupa funcții
publice pe un termen de până la un an.
De asemenea, instanța de apel a reținut că Spiridon Ina a acționat în mod ilicit,
cauzându-i lui Rusu Alecu un prejudiciu moral, fiind pasibilă de răspundere
conform prevederilor art. 1398 și 1422 din Codul civil, în redacția de până la
modificările și completările operate din 01.03.2019.
Totodată, instanța de apel a remarcat temeinicia concluziei primei instanțe de a
încasa prejudiciul moral în limita sumei de 2000 lei, menționând că despăgubirea
pentru prejudiciul moral trebuie să fie justă, rațională, echitabilă și nicidecum
exagerată, asigurând efectiv o compensare suficientă, pe când suma de 50000 lei
solicitată de Rusu Alecu cu titlu de prejudiciu moral, este excesivă și
neargumentată.
Subsecvent concluziei respective, reieșind din limita pretențiilor admise din
acțiune, instanța de apel a considerat corectă dispoziția primei instanțe privind
încasarea de la Spiridon Ina în beneficiul lui Rusu Alecu a cheltuielilor de judecată
în sumă de 1000 lei.
La 01 februarie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Odobescu
Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, a depus cerere de recurs prin care a solicitat
casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021 și a hotărârii Judecătoriei
Edineț, sediul central din 22 octombrie 2020, cu emiterea unei hotărâri noi prin
care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept
indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, reprezentantul
recurentului a invocat că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin
2
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Astfel, avocatul Odobescu Ghenadie a menționat că suferințele morale cauzate
lui Rusu Alecu în urma acțiunilor ilegale ale Inei Spiridon, sunt estimate la 50000
lei, sumă care constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă și care concomitent nu
constituie un venit nejustificat. Respectiv, actele judecătorești sunt neîntemeiate în
partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral în limita a 2000 lei.
În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere
și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie
2021, a fost expediată participanților la proces la 02 martie 2021, însă dovada
recepționării actului judecătoresc atacat cu recurs, lipsește.
Respectiv, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul
Colegiului constată că cererea de recurs înaintată de avocatul Odobescu Ghenadie,
în interesele lui Rusu Alecu, la 01 februarie 2021, este în termen, deoarece a fost
depusă înainte de expedierea copiei deciziei pentru cunoștință.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs raportate la materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
avocatului Odobescu Ghenadie în interesele lui Rusu Alecu, este neîntemeiat și
urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din
Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în
sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de
procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
3
apel.
În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele
de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în
vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui
control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a
recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele
recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune
declararea acestuia ca fiind admisibil.
În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă
care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Odobescu
Ghenadie, în interesele lui Rusu Alecu.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi
necesară declararea recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie, în
interesele lui Rusu Alecu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4