2ra-598/21 — Înlăturarea obstacolelor

2ra-598/21 — Înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-598/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central, Judecător – N. Costaș

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe,

Cucu Alexandru și avocatul Procopciuc Angela în interesele lor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cucu Zinaida, Cucu

Gheorghe și Cucu Alexandru prin intermediul avocatului Procopciuc Angela către

Guțuleac Constantin și Guțuleac Ludmila, intervenienți accesorii IP Agenția Servicii

Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Bălți, Agenția Supraveghere Tehnică,

Direcția Situații Excepționale MAI cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

proprietății prin demolarea construcției neautorizate, anularea înregistrării cadastrale

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020, prin care s-a

casat hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central, din 28 februarie 2020, cu emiterea

unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă:

La 20 iunie 2016, Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe și Cucu Alexandru,

reprezentați de avocatul Angela Procopciuc, au înaintat cerere de chemare în

judecată către Guțuleac Constantin și Guțuleac Ludmila, intervenienți accesorii

ÎS”Cadastru”, OCT Bălți, Inspecția de Stat în Construcții Nord, Direcția Situații

Excepționale a MAI solicitând înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății și

demolarea construcției samavolnice de pe str. Xxxxx, din xxxxx (anexă caldă la

casa de locuit nr. cadastral xxxxx. A/1), edificată la hotarul terenului învecinat de pe

adresa str. Xxxxx, din xxxxx, cu anularea înregistrării cadastrale și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a menționat că Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe și Cucu

Alexandru sunt proprietarii casei individuale de locuit situate în xxxxx pe str.

Xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx01, xxxxx02 și a terenului aferent cu nr. cadastral

xxxxx, cu suprafața de 0,0504 ha, dobândite în baza contractului de vânzare-

cumpărare din 28 decembrie 2012 și a contractului de formare a bunului imobil prin

divizare cu încetarea proprietății pe cote-părți din 19 februarie 2014, casa de locuit

fiind dată în exploatare în februarie 1999.

În perioada aprilie - mai 2015, vecinii Guțuleac au început edificarea unei anexe

la casa individuală de locuit, în lipsa autorizației de demolare a Primăriei xxxxx, a

1

autorizației de construire și a certificatului de urbanism. Anexa dată a fost construită

cu fundație capitală, chiar pe linia de hotar al terenului privat al reclamanților, cu

încălcarea regulilor antiincendiare, fără acordul vecinilor Cucu și fără coordonarea

cu Primăria xxxxx, creând astfel obstacole în folosirea proprietății reclamanților și

prejudiciind integritatea casei de locuit.

Adresându-se diferitor instanțe cu privire la ilegalitatea acțiunilor vecinilor,

reclamanții au fost informați despre faptul că construcția dată are statut de Anexă

caldă A/1, nr. cadastral xxxxx.01 cu suprafața de xxxxx m2, este înregistrată la OCT

Bălți, ca urmare a inspectării bunului imobil, în lipsa actelor de construire sau

recepție finală.

Potrivit informației Direcției Situații Excepționale xxxxx din 05 iunie 2015,

Guțuleac Ludmila și soțul ei au construit anexa litigioasă cu încălcarea p. 17 al

Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor RT DSE 1.01.2005, aprobate

prin hotărârea Guvernului nr.1159 din 24 octombrie 2007. Totodată, Guțuleac

Ludmila a fost trasă la răspundere și sancționată contravențional.

Din răspunsurile ISC Nord din 19 mai 2015 și 18 noiembrie 2015, anexa din

speță are o suprafață de xxxxxm2, iar proprietarii Guțuleac au fost preîntâmpinați de

a nu executa construcții samavolnice.

În legătură cu situația creată reclamanții s-au adresat la procuratură, unde s-a

stabilit că în vederea executării construcției neautorizate, pârâții au demolat gardul

ce aparținea reclamanților și samavolnic au acaparat o porțiune de teren ce aparținea

tot lor. Ulterior, la sesizările IP Bălți, gardul a fost restabilit însă nu de la linia de

hotar. S-a mai constatat că pârâții au comis o altă contravenție prevăzută de art.116

din Codul contravențional.

La 26 decembrie 2013, a fost întocmit un act de stabilire a hotarelor sectorului

de teren privat în scopul formării bunului imobil, în procesul căruia a fost întocmită

schema hotarelor sectorului de teren, inclusiv hotarelor cu casa de locuit a pârâților.

Conform catalogului coordonatelor, reclamanții au instalat un gard de sârmă

între casele de locuit și terenurile private aferente lor și familiei Guțuleac.

În luna mai 2016, a fost solicitată constatarea tehnico-științifică la ÎI ”Achimov

Anatolie”, pentru controlul documentelor de construcții și corespunderii lor

legislației în vigoare, verificării incomodităților create din cauza construcțiilor

vecine, inclusiv pătrunderii luminii, scurgerii precipitațiilor atmosferice pe terenul

vecin, respectării legislației antiincendiare la executarea construcției litigioase și

respectării distanței la hotar.

Astfel, prin actul nr.154 din 16 mai 2016, expertul Achimov Anatolie a

constatat că Anexa caldă A/1 la casa de locuit cu nr. cadastral xxxxx.01, situată pe

str. Xxxxx, urma a fi executată în mod obligatoriu în baza certificatului de

urbanism, a autorizației de construire și a proiectului de execuție cu respectarea

documentației de urbanism și amenajare a teritoriului. Anexa caldă nu este o

construcție auxiliară, nu corespunde acestei categorii conform legii, fiind o

construcție samavolnică. La fel, în urma cercetărilor executate și planului general

urbanistic s-a depistat că construcția dată nu corespunde normativelor tehnice în

construcții, normelor sanitare și normelor antiincendiare. Totodată, casa de locuit a

reclamanților este lipsită de iluminare naturală, având în vedere durata zilei și

dimensiunile spațiului izolat, fapt ce provoacă umezeală, insolație și depreciere a

valorii bunului pe piață.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 28 februarie 2020, cererea

de chemare în judecată depusă de Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe și Cucu Alexandru,

prin intermediul avocatului Angela Procopciuc, a fost admisă parțial.

S-au obligat pârâții Guțuleac Constantin și Guțuleac Ludmila să înlăture

obstacolele în folosirea bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate

reclamanților Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe și Cucu Alexandru, situat în xxxxx str.

Xxxxx, prin demolarea din cont propriu a construcției lit.A/1-01, anexă la casa de

locuit individuală amplasată pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, situat în xxxxx, str.

Xxxxx.

S-a anulat înregistrarea cadastrală din Registrul bunurilor imobile în partea ce

ține de construcția lit. A/1-01, anexă la casa de locuit individuală amplasată pe

terenul cu nr. cadastral xxxxx, situat în xxxxx, str. Xxxxx.

În partea încasării cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei, acțiunea

a fost respinsă.

La 27 februarie 2020, avocatul Dodon Nicolae în interesele lui Guțuleac

Constantin și a Ludmilei Guțuleac, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Bălți, sediul central din 28 februarie 2020, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care, cererea de chemare în judecată să fie

respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020, a fost admisă cererea de

apel depusă de avocatul Dodon Nicolae în interesele lui Guțuleac Constantin și

Guțuleac Liudmila.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central, din 28 februarie 2020 și s-

a emis o nouă hotărâre prin care, cererea de chemare în judecată depusă de Cucu

Zinaida, Cucu Gheorghe și Cucu Alexandru, prin intermediul avocatului Procopciuc

Angela către Guțuleac Constantin și Guțuleac Ludmila, intervenienți accesorii IP

Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Bălți, Agenția Supraveghere

Tehnică, Direcția Situații Excepționale MAI cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosirea proprietății prin demolarea construcției neautorizate, anularea înregistrării

cadastrale și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare

cu circumstanțele cauzei, Curtea de apel a remarcat faptul că anexa cu suprafața la

sol de xxxxxm2, a fost construită în conformitate cu art.14 alin.(1), lit.a) din Legea

nr. 163 din 09 iulie 2010 ”privind autorizarea executării lucrărilor de construcție”,

potrivit căreia, construcțiile auxiliare, anexe cu suprafața construită de până la 15

m2, la casele de locuit particulare, amplasate pe terenuri private pot fi executate fără

certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construire, nefiind

monitorizate de Inspecția de Stat în Construcții.

Astfel, instanța de apel a constatat că legalitatea construcției litigioase, se

confirmă atât prin procesul-verbal de recepție finală nr.09/1 din 19 septembrie 2009,

cât prin înregistrarea din Registrul bunurilor imobile din 01 iulie 2015, dat fiind

faptul că se pot executa fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără

autorizație de construire, lucrări care nu modifică structura de rezistență, aspectul

exterior, caracteristicile inițiale ale construcțiilor și ale instalațiilor aferente, inclusiv

și reparații ale împrejmuirii, acoperișurilor, învelitorilor sau teraselor, dacă nu se

modifică forma acestora, prima instanță neîntemeiat a stabilit că această construcție

este neautorizată.

3

Mai mult ca atât, instanța de apel a remarcat că lucrările de construcție în

prezenta cauză, fac parte din lista lucrărilor care se pot executa fără certificat de

urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construire, deoarece nu modifică

structura de rezistență, aspectul exterior, caracteristicile inițiale ale construcțiilor și

instalațiilor aferente bunului imobil: casa de locuit individuală din xxxxx, str.

Xxxxx, respectiv, pentru edificarea anexei nu era necesar acordul vecinilor, mai

mult ca atât, că aceasta nu se află pe hotarul terenurilor învecinate.

La fel, instanța a reținut că anexa caldă de pe str. Xxxxx, din xxxxx a fost

edificată în baza autorizației nr.16 din 21 ianuarie 2007, valabilă până la 21 ianuarie

2008, adică în acord cu Primăria xxxxx.

În continuare, menționând că prin actul de recepție finală s-a constatat că

lucrările de construcție a anexei la casa de locuit, au fost executate în conformitate

cu prevederile documentației de execuție, iar procesul-verbal de recepție finală

nr.09/1 din 19 septembrie 2009, care a servit drept temei pentru înregistrarea anexei

calde 01/A/1, nu a fost contestat de nimeni, fiind în vigoare și producând efecte

juridice până în prezent, Colegiul a concluzionat că prima instanță nu a avut temei

de a dispune anularea înregistrării cadastrale a construcției lit. A/1-01.

Cu referire la obstacolele/incomoditățile create de anexa caldă cu lit.A/1,

familiei Cucu în exploatarea bunului său și anume la reparația peretelui casei de

locuit individuale din xxxxx, str. Xxxxx, instanța de apel a remarcat faptul că

potrivit materialelor cauzei, imobilele ambelor părți implicate în litigiu sunt

construite la gard, iar făcând referire la concluziile raportului de expertiză, a

constatat că lucrările de demolare a anexei lit.A/1-01 pot prejudicia construcția de

bază.

În concluzie, făcând referire circumstanțele constatate din materialele cauzei,

instanța de apel a remarcat că o anexă la casa familiei Guțuleac, exista și la

momentul procurării de către Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe și Cucu Alexandru a

casei de locuit, or, conform procesului-verbal de recepție finală, anexa a fost finisată

la 19 septembrie 2009, iar reclamanții/intimați au devenit proprietarii imobilului

vecin la 28 decembrie 2012. Ca urmare, construcția anexei calde cu lit.A/1-01,

efectuată de familia Guțuleac, a avut loc fără încălcarea normelor legale, nefiind

stabilită încălcarea dreptului de vecinătate.

La 22 februarie 2021, Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe, Cucu Alexandru și

avocatul Angela Procopciuc, au depus cerere de recurs, prin care au solicitat casarea

deciziei Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020 și a încheierii din 22 octombrie

2020, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată, au invocat că instanța de apel nu a

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, nu au fost

aplicate normele legale care urmau a fi aplicate, iar legea la care a făcut referire

instanța, a fost interpretată eronat.

Astfel, cu referire la procedura de examinare a cauzei în ordine de apel, s-a

menționat că instanța a soluționat litigiul dat în lipsa părților interesate în proces, or,

în acea perioadă intimații și avocatul Procopciuc Angela, se aflau peste hotarele țării

și nu au recepționat citațiile expediate în adresa lor, în consecință nu au fost prezenți

la ședințele de judecată.

În această ordine de idei, examinând cauza în lipsa părților care nu au fost legal

4

citate, instanța de apel a admis încălcarea drepturilor fundamentale la acces la

justiție, dar și neîntemeiat a respins solicitarea avocatului privind prelungirea

termenului pentru depunerea referinței, iar concluzia instanței în acest sens, este una

eronată.

O altă încălcare procedurală, o consideră audierea expertului Achimov Anatolie

prin telefon, or, probele obținute cu încălcarea legii nu au putere de probațiune și nu

pot fi puse la baza hotărârii. Deci, concluziile că demolarea anexei va prejudicia

casa de locuit la care este anexată, nu constituie temei de respingere a acțiunii.

De asemenea, recurenții consideră că instanța de apel neîntemeiat a dat o nouă

apreciere circumstanțelor cauzei și normelor legale aplicabile speței, în detrimentul

temeiniciei concluziei primei instanțe, or, nu a dat apreciere procesului-verbal de

contravenție și deciziei de sancționare a Ludmilei Guțuleac, care dovedesc

incontestabil vinovăția sa în admiterea încălcărilor în procesul construcției anexei.

Cu referire la aprecierea planșelor fotografice executate de expert, consideră că

instanța de apel a depășit limitele pretențiilor acțiunii civile, or, obiectul examinării

nu a fost legalitatea acțiunilor recurenților.

Suplimentar, recurenții au considerat neîntemeiată concluzia instanței de apel,

privind răspunsul Inspecției de Stat în construcții prin care se specifică că

construcțiile care nu depășesc suprafața de 15 m2 nu necesită certificat de urbanism

și autorizație de construire, deoarece, în raportul de expertiză anexat la materialele

cauzei, expertul corect a făcut referire la Legea nr.163 din 09 iulie 2010.

În continuare, recurenții consideră că prima instanță corect a aplicat legea

materială în cazul dat, deoarece, suprafața construcției de până la 15 m2 nu este

unica condiție permisivă de a nu deține autorizație de construire, dar este necesară

cumularea celorlalte condiții stipulate în art.14 alin.(1) lit.l) din Legea nr.163 din 09

iulie 2010, care stabilesc că lucrările nu trebuie să modifice structura de rezistență,

aspectul exterior, caracteristicile esențiale ale construcțiilor și instalațiile aferente.

Subsecvent celor descrise supra și în raport cu prevederile art.123 din Codul de

procedură civilă, dat fiind faptul că pentru abaterile depistate la construcția

neautorizată, familia Guțuleac a fost trasă la răspundere contravențională, recurenții

consideră că instanța de apel nu a aplicat uniform practica judecătorească invocată

în cadrul procesului de judecată, iar principiul securității raporturilor juridice a avut

de suferit în urma emiterii actului contestat cu recurs.

La 01 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, a fost înregistrată

referința avocatului Dodon Nicolae, în interesele Ludmilei Guțuleac și a lui

Guțuleac Constantin, prin care s-a solicitat a declara ca inadmisibilă cererea de

recurs.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie

2020, a fost recepționată de avocatul Procopciuc Angela, care acționează în

interesele Zinaidei Cucu lui Cucu Gheorghe și Cucu Alexandru, la 04 ianuarie 2021.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că cererea de recurs depusă de Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe,

Cucu Alexandru și avocatul Procopciuc Angela, la 22 februarie 2021, este în

5

termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cucu

Zinaida, Cucu Gheorghe, Cucu Alexandru și avocatul Procopciuc Angela, este

neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurenți, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele

recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea

acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

6

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de Cucu Zinaida, Cucu

Gheorghe, Cucu Alexandru și avocatul Procopciuc Angela.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi

necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cucu Zinaida, Cucu Gheorghe,

Cucu Alexandru și avocatul Procopciuc Angela, în interesele lor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7