ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 28.06.2021

3ra-758/21 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE

28.06.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: contestarea actului administrativ
Temei legal: Examinarea admisibilitatii cererii de recurs, Temeiurile ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

3ra-758/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-758/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul local Dancu, raionul

Hâncești, reprezentat de avocatul Alexandru Prisac,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vladimir Pretuleac împotriva Consiliului local Dancu, raionul

Hâncești, terți Comisia Electorală Centrală, Oficiul Teritorial Hâncești al

Cancelariei de Stat și Primăria satului Dancu, raionul Hâncești cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de Vladimir Pretuleac, s-a casat hotărârea din 21 iunie 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni și s-a emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 10 iunie 2021, Vladimir Pretuleac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului local Dancu, raionul Hâncești, terți Comisia

Electorală Centrală, Oficiul Teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat și Primăria

satului Dancu, raionul Hâncești cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin decizia nr. 2/7 din 20 mai

2021 „Cu privire la inițierea referendumului local privind revocarea primarului

satului Dancu, Vladimir Pretuleac” autoritatea deliberativă a satului Dancu a

acordat vot de neîncredere Primarului satului Dancu. Iar, prin decizia nr. 3/2 din

07 iunie 2021 „Cu privire la desfășurarea referendumului local privind revocarea

din funcție a primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac”, s-a propus Comisiei

Electorale Centrale desfășurarea referendumului local privind revocarea din funcție

a primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac.

Reclamantul a relatat că în motivarea actului administrativ nominalizat,

conform anexei nr. 1 la decizie, s-a invocat faptul că în perioada mandatului, satul

Dancu a devenit un sat al contracțiilor nelegitime, insalubru și lipsit de

transparență.

Reclamantul a menționat că actele administrative contestate nu conțin

mențiunea cu privire la exercitarea căilor de atac, fapt ce atrage după sine

sancțiunea procedurală de la art. 165 alin. (2) Cod administrativ.

Cu referire la ilegalitatea deciziilor contestate, reclamantul a notat că nu este

înregistrat niciun grup de inițiativă în sensul art. 191 alin. (2) Cod electoral.

Totodată, reclamantul a remarcat că colectarea semnăturilor și opiniilor

amicus curiae a cetățenilor s-a efectuat contrar legii.

Adițional, reclamantul a susținut că nu există liste de subscripție, fapt expres

prevăzut de art. 191 Cod electoral, iar întreaga procedură are un caracter viciat,

astfel încât Consiliul local Dancu a făcut uz de putere discreționară nelimitată, care

excedă limitele caracterului normativ, iar prin urmare nu a acționat cu bună-

credință în limitele legale.

Reclamantul a reținut că verbul „este înregistrat” din dispoziția legală

nominalizată la art. 191 alin. (2) Cod electoral, nu oferă un drept discreționar, dar

urmează a fi interpretat sistemic. Conceptul „este înregistrat” urmează a fi

interpretat în conexietate cu norma generală de la art. 190 din Codul electoral, care

are o funcție disjunctivă, arătând că dreptul și obligația de a respecta anumite

condiții ad validatem.

Reclamantul a invocat că a manifestat reticență față de argumentul autorității

pârâte privind dreptul său exclusiv discreționar și oportunitatea acordării votului de

neîncredere, ca pe metodă de a exclude controlul judecătoresc asupra legalității

activității sale.

Reclamantul a mai indicat că motivarea deciziilor contestate denotă un

formalism excesiv, iar inițierea referendumului nu urmărește un scop legitim. Or,

cheltuielile destinate unui eventual referendum vor duce la intrarea comunității în

incapacitate de plată.

Reclamantul a afirmat că pe lângă faptul că deciziile de acordare a votului de

neîncredere și organizarea referendumului sunt ilegale, acestea încalcă drepturile

sale individuale și nici nu este în interesul comunității.

Reclamantul a solicitat suspendarea execurării deciziilor Consiliului local

Dancu, raionul Hâncești nr. 2/7 din 20 mai 2021 ,,Cu privire la inițierea

referendumului local privind revocarea primarului satului Dancu, Vladimir

Pretuleac” și nr. 3/2 din 07 iunie 2021 ,,Cu privire la desfășurarea referendumului

local privind revocarea din funcție a primarului satului Dancu, Vladimir

Pretuleac”.

Prin încheierea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, a

fost admisă cerința lui Vladimir Pretuleac cu privire la suspendarea executării

actelor administrative contestate, fiind dispusă suspendarea executării deciziilor

Consiliului local Dancu, raionul Hâncești nr. 2/7 din 20 mai 2021 ,,Cu privire la

inițierea referendumului local privind revocarea primarului satului Dancu,

Vladimir Pretuleac” și nr. 3/2 din 07 iunie 2021 ,,Cu privire la desfășurarea

referendumului local privind revocarea din funcție a primarului satului Dancu,

Vladimir Pretuleac”, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, s-a

respins acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Pretuleac împotriva Consiliul local Dancu, raionul Hâncești,

terți Comisia Electorală Centrală, Oficiul Teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat

și Primăria satului Dancu, raionul Hâncești cu privire la anularea deciziilor

Consiliului local Dancu, raionul Hâncești nr. 2/7 din 20 mai 2021 ,,Cu privire la

inițierea referendumului local privind revocarea primarului satului Dancu,

Vladimir Pretuleac” și nr. 3/2 din 07 iunie 2021 ,,Cu privire la desfășurarea

referendumului local privind revocarea din funcție a primarului satului Dancu,

Vladimir Pretuleac”, ca fiind neîntemeiată. S-a anulat măsura de asigurare a

acțiunii aplicată prin încheierea din 11 iunie 2021 a judecătorului Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni.

La 22 iunie 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Vladimir Pretuleac, reprezentat de avocatul Nicolae Frumosu, a

depus apel împotriva hotărârii din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Vladimir Pretuleac și s-a casat hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

S-a anulat decizia Consiliului local Dancu, r-nul Hâncești nr. 2/7 din

20 mai 2021 ,,Cu privire la inițierea referendumului local privind revocarea

primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac” și decizia Consiliului local Dancu,

r-nul Hâncești nr. 3/2 din 7 iunie 2021 ,,Cu privire la desfășurarea referendumului

local privind revocarea din funcție a primarului satului Dancu, Vladimir

Pretuleac”.

În motivarea soluției enunțate Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile

art. 190 lit. a) Cod electoral, potrivit cărora referendumul local poate fi inițiat: de

1/2 din numărul consilierilor aleși, iar în cazul revocării primarului prin vot secret

– de 2/3 din numărul consilierilor aleși.

Instanța de apel a constatat, că decizia nr. 2/7 din 20 mai 2021 a Consiliului

local Dancu „Cu privire la inițierea referendumului local privind revocarea

primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac ” este viciată. Or, s-a propus

Comisiei Electorale Centrale inițierea referendumului local privind revocarea

primarului satului Dancu, raionul Hâncești, fiind încălcată procedura de vot.

Insanța de apel a reținut că din analiza procesului-verbal nr. 2 al ședinței

Consiliului local din 20 mai 2021, se atestă cu certitudine faptul că membrii

Consiliului local Dancu, inițiind referendumul local privind revocarea primarului

satului Dancu, Vladimir Pretuleac, și-au exprimat votul în public, prin ridicarea

mâinii, pe când art. 190 alin. (1) Cod electoral expres prevede că inițierea

referendumului privind revocarea primarului se efectuează prin vot secret.

Instanța de apel a specificat, că în pct. 46 al Regulamentului-cadru privind

constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale, aprobat prin Legea

nr. 457-XV din 14 noiembrie 2003, se menționează că pentru exercitarea votului

secret se folosesc buletinele de vot. Textul buletinelor de vot trebuie să fie clar și

precis. Pentru exprimarea opțiunii se folosesc cuvintele "pro", "contra" și "abținut".

Buletinele de vot se introduc în urna de votare. La numărarea voturilor nu se iau în

calcul buletinele de vot, în care nu a fost exprimată opțiunea consilierului sau au

fost folosite mai multe cuvinte, decât cele prevăzute în prezentul punct pentru a-și

exprima opțiunea.

Instanța de apel a subliniat, că la materialele cauzei nu au fost prezentate

probe, care ar confirma că procedura de vot secret a fost respectată.

Făcând referire la art. 118 Cod administrativ, instanța de apel a considerat ca

fiind întemeiat și argumentul apelantului Vladimir Pretuleac că actul

administrativ contestat nu corespunde condițiilor de motivare.

În ce privește mențiunea făcută la pct. 1 din decizia nr. 2/7 din 20 mai 2021,

precum că motivele adoptării deciziei sunt prezentate în anexele la aceasta,

instanța de apel a invocat că aceasta în niciun caz nu înlătură viciul nemotivării

actului administrativ.

În acest context, instanța de apel a reținut că prima instanță nu a constatat

dacă anexele la decizia Consiliului local Dancu nr. 2/7 din 20 mai 2021 au fost

întocmite înainte sau după adoptarea acestei decizii, ceea ce a priori exclude că

aceste acte pot fi parte componentă a actului administrativ contestat, sau partea

motivatoare a acestuia. Astfel, Anexa nr. 5 a fost întocmită la data de 16 mai 2021,

iar Anexele nr. 1 și nr. 2 la data de 17 mai 2021.

Așadar, instanța de apel a conchis, că Consiliul local Dancu a motivat actul

administrativ înainte să-l emită, fapt care este inadmisibil. În aceeași ordine de idei,

Anexa nr. 3, nr. 4 și nr. 6 au fost întocmite la data de 24 mai 2021, adică cu 4 zile

după adoptarea actului administrativ. Cu toate acestea, nu există nici o altă decizie

de modificare sau completare a deciziei Consiliului local Dancu nr. 2/7 din

20 mai 2021, prin care s-ar introduce motivarea ulterioară a actului administrativ.

Respectiv, aceste anexe au fost pur și simplu atașate la actul administrativ, ca parte

integrantă a acestuia, în lipsa unei decizii a Consiliului local Dancu în acest sens,

ceea ce contravine nomelor legale.

Analizând Anexele nr. 1 și nr. 3, instanța de apel a observat că acestea sunt

de fapt niște cereri adresate Comisiei Electorale Centrale și nu o componentă a

unui act administrativ individual.

Instanța de apel a precizat că lipsa indicării în actul administrativ defavorabil

a motivelor, care au stat la baza emiterii acestuia, reprezintă, din perspectiva

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o exercitare arbitrară a

puterii publice (a se vedea hot. CEDO Lupșa împotriva României; cererea nr.

10.337/04, § 31 - 34). La fel, contrar legislației naționale și principiului „bunei

guvernanțe” autoritatea publică pârâtă, prin omisiunea de a motiva actul

administrativ, nu a acționat într-un mod corespunzător și cu maximă consecvență

(a se vedea hot. CEDO din 08.07.2008, Megadat.com S.R.L. v. Republica

Moldova, nr. 21151/04, § 72; Beyeler v. ltaly [GC], nr. 33202/96. § 120, ECHR

2000-1).

În continuare, instanța de apel a reținut că nu doar normele de drept generale

legiferează obligativitatea motivării actului administrativ de inițiere a

referendumului local de revocare a primarului. Astfel, conform art. 187 alin. (3)

Cod electoral, revocarea primarului prin referendum poate fi inițiată în cazul în

care acesta nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod adecvat

atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale și etice, fapte

confirmate în modul stabilit.

Din interpretarea literară a prevederii legale citate, în special a sintagmei

„fapte confirmate în modul stabilit”, instanța de apel a concluzionat că revocarea

primarului poate avea loc doar în cazul, în care acesta nu respectă interesele

comunității locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de

lege, încalcă normele morale și etice imputate acestuia, aceste fapte fiind

confirmate și întroduse în dosarul administrativ și în motivarea actului

administrativ de inițiere a referendumului.

Instanța de apel a menționat că informațiile expuse în anexele la decizia

contestată, nu pot fi reținute ca acte confirmative a încălcărilor imputate Primarului

satului Dancu, Vladimir Pretuleac.

De asemenea, instanța de apel a reținut, că conform anexei nr. 2 la Decizia

nr. 2/7 din 20 mai 2021, urmează că motivele pentru care se acordă vot de

neîncredere Primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac și s-a inițiat

referendumul local, sunt că ultimul nu respectă interesele comunității locale; nu

exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local; încalcă normele morale și etice; a

construit ilegal apeductul satului nou, fără a avea decizia Consiliului local Dancu; a

colectat bani de la cetățeni pentru construcția apeductului și nu a eliberat bon de

plată; a construit în anul 2020 o porțiune de drum în temeiul deciziei din anul

2018 și a proiectului neaprobat din 17 mai 2021.

Instanța de apel a invocat că învinuirile aduse se rezumă la o serie de pretinse

ilegalități, care atrag după sine răspundere penală, contravențională, administrativă

și civilă. Cu toate acestea, în argumentarea învinuirilor aduse nu au fost prezentate

hotărâri judecătorești definitive de sancționare a Primarului Vladimir Pretuleac.

Instanța de apel a afirmat, că deși la decizia contestată au fost anexate mai

multe cereri semnate de localnici din satul Dancu, adresate Inspectoratului de

Poliție Hâncești, prin care se solicită a fi luate măsuri în privința acestuia, precum

că au fost numiți cu cuvinte înjositoare față de mai mulți consăteni, procese-

verbale de atragere la răspundere contrevențională a Primarului Vladimir

Pretuleac, nu au fost prezentate. De asemenea, nu au fost prezentate acte de

constatare emise de autoritățile competente în vederea stabilirii încălcărilor de

către Primarul Vladimir Pretuleac în cadrul lucrărilor de edificare a apeductului

satului nou, fără a avea decizia Consiliului local Dancu; colectării de bani de la

cetățeni pentru construcția apeductului fără eliberarea bonului de plată și

construirii în anul 2020 a unei porțiuni de drum cu decizia din anul 2018 și cu

proiect neaprobat din 17 mai 2021.

În condițiile descrise, instanța de apel a reținut că faptele imputate

Primarului satului Dancu Vladimir Pretuleac, de nerespectare a intereselor

comunității locale, neexercitare în mod adecvat a atribuțiilor de ales local,

încălcarea normelor morale și etice, nu se bazează pe altceva decât declarațiile

consilierilor locali, astfel lipsind hotărâri judecătorești definitive, condamnări

penale, contravenționale, civile, decizii de sancționare contravențională a agenților

constatatori, acte de constatare ale autorităților de control (Autoritatea Națională de

Integritate, Consiliului Concurenței, Curtea de Conturi etc.), sau orice alte probe în

afară de simple declarații.

În context, instanța de apel a menționat că și Comisia de la Veneția și

Directoratul General al Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliului

Europei, în Avizul „amicus curiae” din 16 noiembrie 2020, consideră că, în

principiu, securitatea termenului fix al mandatelor membrilor organelor

constituționale servește scopul asigurării independenței lor față de presiunea

externă.

În continuare, instanța de apel a comunicat, că este cert că principiul

respectiv instituie condiționarea retragerii unui mandat obținut în condițiile legii

doar în strictă conformitate și cu respectarea întocmai, a condițiilor de retragere a

acestuia.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că la caz, nu au fost respectate aceste

condiții în cadrul demarării procedurii administrative cât și la votarea acesteia. În

aceste circumstanțe, alegațiile consilierilor locali cu privire la prezența la caz a

motivelor de revocare a primarului din funcție, nu pot fi considerate ca fiind fapte

confirmate în modul stabilit, ceea ce conduce, în lumina art. 187 alin. (3) Cod

electoral, la ilegalitatea deciziei de inițiere a referendumului local, or, în lipsa

faptelor confirmate, lipsesc condițiile instituite de legiuitor pentru demararea

procedurii de acordare a votului de neîncredere primarului prin referendum.

Cu referire la decizia Consiliului local al satului Dancu nr. 3/2 din

07 iunie 2021 „Cu privire la desfășurarea referendumului local privind revocarea

din funcție a primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac”, instanța de apel a

menționat că din interpretarea art. 196 alin. (1) Cod electoral, acest act

administrativ este unul subsecvent deciziei nr. 2/7 din 20 mai 2021. Or, norma în

cauză prevede că după expirarea a 15 zile de la depunerea listelor de subscripție

sau de la adoptarea deciziei consiliului local a autorității reprezentative a unității

administrativ-teritoriale cu statut special sau a primarului, consiliul local respectiv

sau autoritatea reprezentativă a unității administrativ-teritoriale cu statut special va

adopta decizia privind desfășurarea referendumului local, sau refuzul de a-l

efectua.

Instanța de apel a specificat, că în consecință, legalitatea și temeinicia

deciziei nr.3/2 din 07 iunie 2021 „Cu privire la desfășurarea referendumului local

privind revocarea din funcție a primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac”,

depinde în mod nemijlocit de decizia inițială a consiliului local, decizia nr. 2/7 din

20 mai 2021 „Cu privire la inițierea referendumului local privind revocarea

primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac”.

La data de 25 iunie 2021, Consiliul local Dancu, reprezentat de avocatul

Alexandru Prisac, a depus recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu hotărârea

contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul, că Curtea de Apel

Chișinău a interpretat eronat legea.

Recurentul a precizat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile

art. 187 alin. (3) Cod electoral, în partea sintagemei „fapte confirmate în modul

stabilit”. Potrivit art. 187 alin. (3) Cod electoral, „Revocarea primarului prin

referendum poate fi inițiat în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității

locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege,

încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul stabilit”.

Recurentul a menționat, că instanța de apel a admis eronat argumentele

intimatului Vladimir Pretuleac precum că faptele stipulate în art. 187 alin. (3) din

Codul electoral urmează a fi confirmate în baza unui act de sancționare într-o

procedură contravențională, penală sau civilă. Astfel, recurentul a indicat că

art.187 alin. (3) din Codul electoral folosește doar sintagma „în modul stabilit”,

însă nu folosește sintagma „în modul stabilit de lege”. Instanța de apel nu putea fi

atât de sigură în această afirmație, fiindcă sintagma „fapte confirmate în modul

stabilit” este neclară întrucât nu stipulează care este modul stabilit. Astfel, această

prevedere legală contravine prevederilor art. 23 din Constituția Republicii

Moldova, deoarece nu stipulează cu certitudine care ar fi acel mod stabilit.

Cu referire la aceste argumente, recurentul a specificat, că la emiterea

deciziei din 24 iunie 2021 instanța de apel nu a respectat și nomele cu privire la

aprecierea și admisibilitatea probelor, ceea ce a dus la soluționarea eronată a

apelului și constituie un temei de casare a deciziei prevăzut în art. 432 alin. (4) din

CPC. Curtea de Apel Chișinău a admis în cadrul examinării cauzei în instanța de

apel, proba înregistrărilor video a ședinței Consiliului local Dancu, fără ca

apelantul Vladmir Pretuleac să demonstreze existența unei imposibilități de a

prezenta această probă în prima instanță, ceea ce constituie o încălcare a

prevederilor art. 372 alin. (1) din CPC și a prevederilor art. 1191 alin. (2) din Codul

de procedură civilă.

În final, recurentul a precizat că anexele la decizia nr. 2/7 din 20 mai 2021 au

fost întocmite în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, respectiv

acestea sunt legale și întemeiate.

La 26 iunie 2021 în adresa Comisiei Electorale Centrale, Oficiului Teritorial

Hâncești al Cancelariei de Stat și Primăriei satului Dancu, raionul Hâncești, prin

intermediul poștei electronice, a fost expediată copia recursului depus de Consiliul

local Dancu, reprezentat de avocatul Alexandru Prisac, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 28 iunie 2021 Vladimir Pretuleac, reprezentat de

avocatul Nicolae Frumosu, a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de

Consiliul local Dancu, reprezentat de avocatul Alexandru Prisac sau respingerea

acestuia cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul depus la 25 iunie 2021 este în termen, având

în vedere că hotărârea instanței de fond, care se solicită a fi anulată, a fost adoptată

la 24 iunie 2021.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul local Dancu,

reprezentat de avocatul Alexandru Prisac, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art.246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Consiliul local Dancu, reprezentat de

avocatul Alexandru Prisac.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Recursul depus de Consiliul local Dancu, raionul Hâncești, reprezentat de

avocatul Alexandru Prisac, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

Dosarul nr.3ra-758/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând cererea depusă de Consiliul local Dancu, raionul Hâncești,

reprezentat de avocatul Alexandru Prisac, cu privire la sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a sintagmei „fapte confirmate în modul stabilit” prevăzută în

art. 187 alin. (3) Cod electoral,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vladimir Pretuleac împotriva Consiliului local Dancu, raionul

Hâncești, terți Comisia Electorală Centrală, Oficiul Teritorial Hâncești al

Cancelariei de Stat și Primăria satului Dancu, raionul Hâncești cu privire la

contestarea actelor administrative,

c o n s t a t ă:

La data de 10 iunie 2021, Vladimir Pretuleac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului local Dancu, raionul Hâncești, terți Comisia

Electorală Centrală, Oficiul Teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat și Primăria

satului Dancu, raionul Hâncești cu privire la suspendarea executării actelor

administrative, anularea deciziilor Consiliului local Dancu, raionul Hâncești nr. 2/7

din 20 mai 2021 ,,Cu privire la inițierea referendumului local privind revocarea

primarului satului Dancu, Vladimir Pretuleac” și nr. 3/2 din 07 iunie 2021 ,,Cu

privire la desfășurarea referendumului local privind revocarea din funcție a