2ra-913/21 — constatarea incalcarii dreptului reclamantului de a nu fi supus la tratamente degradante, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-913/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Gheorghe

Străisteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva lui Vasile Grozavu, cu privire la constatarea încălcării

dreptului reclamantului de a nu fi supus tratamentelor degradante și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu și a fost menținută

hotărârea din 26 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 05 iulie 2019, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Vasile Grozavu, cu privire la constatarea încălcării

dreptului reclamantului de a nu fi supus tratamentelor degradante și repararea

prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 05 iunie 2019,

aproximativ la ora 19:00, se afla pe str. Dragoș Vodă, comuna Trușeni unde s-a

apropiat de el, vecinul, Ion Șendrea și a spus că Vasile Grozavu i-a tăiat firele de

1

la telefonul staționar, instalat de ,,Moldtelecom" și l-a amenințat cu răfuială fizică

dacă îl va mai vedea că vorbește ori discută cu Gheorghe Străisteanu.

Totodată, afirmă reclamantul că, în aceeași zi, aproximativ la ora 19:40, în

timp ce mergea pe str. Dragoș Vodă spre str. Basarabiei, în drum a ieșit Vasile

Grozavu și a început să strige la el cu diferite cuvinte necenzurate, iar la întrebarea

de ce se comportă obraznic, de ce a tăiat firele de la telefonul lui Ion Șendrea și

de ce l-a amenințat cu răfuială fizică, Vasile Grozavu a devenit foarte agresiv,

neadecvat, a început să îl înjure, apoi l-a amenințat cu răfuială fizică și a mers în

ograda lui.

Menționează reclamantul că, pârâtul Vasile Grozavu, a făcut publică o

scrisoare deschisă în internet, prin care a recunoscut și s-a lăudat public că la 05

iunie 2019, l-a înjurat, l-a umilit și înjosit în loc public, în prezența mai multor

persoane pe primul.

Ca rezultat, reclamantul a fost nevoit să depună plângere la poliție, astfel,

în privința lui Vasile Grozavu, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI04671386 din 19 iunie 2019 în baza cărui a fost sancționat

conform prevederilor art. 69, alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată o

amendă în mărime de 500 lei. Vasile Grozavu a recunoscut fapta ilegală comisă,

însă a refuzat să repare prejudiciul material și moral cauzat.

Prin urmare, consideră reclamantul că în rezultatul acțiunilor ilegale

comise de către pârât, primul a fost supus la tratamente degradante, a fost numit

cu diferite cuvinte necenzurate, a fost umilit, înjosit în loc public în prezența mai

multor persoane, a suferit psihic, ce s-a manifestat prin sentimentul de anxietate,

stres, neliniște, perturbare a vieții, disconfort, sentimente de frustrare, nedreptate

și umilință.

Astfel, reclamantul Gheorghe Străisteanu, consideră că în urma acțiunilor

ilegale comise de pârâtul Vasile Grozavu, i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe

care îl estimează în mărime de 5000 lei, declarând de asemenea că, a expediat în

adresa ultimului o cerere prin care a cerut repararea benevolă a prejudiciului

material și moral cauzat, însă a rămas fără răspuns.

Cere reclamantul Gheorghe Străisteanu, constatarea încălcării dreptului

acestuia de a nu fi supus tratamentelor degradante și repararea prejudiciului moral

în mărime de 5000 lei.

Prin hotărârea din 26 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu și a fost menținută hotărârea din 26

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de

prima instanță privind respingerea acțiunii este întemeiată și corectă, constituind

rezultatul examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că, la data de 05 iulie 2019,

Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile

Grozavu, cu privire la constatarea încălcării dreptului reclamantului de a nu fi

supus tratamentelor degradante și repararea prejudiciului moral în mărime de

5000 lei.

De asemenea, la 05 iunie 2019, aproximativ la ora 19:00, reclamantul, se

afla pe str. Dragoș Vodă, comuna Trușeni unde s-a apropiat de el, vecinul, Ion

Șendrea și a spus că Vasile Grozavu i-a tăiat firele de la telefonul staționar,

instalat de ,,Moldtelecom" și l-a amenințat cu răfuială fizică dacă îl va mai vedea

că vorbește ori discută cu Gheorghe Străisteanu.

Mai mult, în aceeași zi, aproximativ la ora 19:40, în timp ce reclamantul,

mergea pe str. Dragoș Vodă spre str. Basarabiei, în drum a ieșit Vasile Grozavu

și a început să strige la el cu diferite cuvinte necenzurate, iar la întrebarea de ce

se comportă obraznic, de ce a tăiat firele de la telefonul lui Ion Șendrea și de ce

l-a amenințat cu răfuială fizică, Vasile Grozavu a devenit foarte agresiv,

neadecvat, a început să îl înjure, apoi l-a amenințat cu răfuială fizică și a mers în

ograda lui.

Totodată, Colegiul a stabilit cu certitudine că, deși Gheorghe Străisteanu a

cerut constatarea încălcării dreptului de a nu fi supus la tratamente degradante,

indicând în mod general că a fost supus tratamentelor degradante din partea lui

Vasile Grozavu, reclamantul nu a prezentat probe pertinente care ar demonstra

temeinicia pretențiilor avute.

Or, procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04671386 din 19

iunie 2019, întocmit de către agentul constatator din cadrul IP Buiucani, mun.

Chișinău, potrivit căruia a fost sancționat pârâtul Vasile Grozavu de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravențional, fiind sancționat

cu amendă în mărime de 500 lei, nu constituie și nu poate fi calificat automat

drept supunerea reclamantului la tratamente inumane și degradante, Vasile

Grozavu nefiind subiectul unor astfel de acțiuni.

La 19 aprilie 2021, recurentul Gheorghe Străisteanu, a depus cerere de

recurs împotriva hotărârii din 26 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

3

Centru și deciziei din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia recurată,

calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art.

432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Recurentul a opinat că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat

normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanțelor sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 04 februarie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 19 aprilie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea și recepționarea copiei deciziei

integrale participanților la proces la 12 aprilie 2021, prin intermediul poștei

electronice, conform scrisorii de însoțire (f.d.125), fapt confirmat și de către

recurent (f.d. 127). Astfel, recursul este declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 11 mai 2021

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 148).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către recurentul Gheorghe

Străisteanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către recurentul

Gheorghe Străisteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

5

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către recurentul Gheorghe Străisteanu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către recurentul Gheorghe

Străisteanu, împotriva deciziei din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6