2ra-80/21 — constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și a dreptului de a nu fi supus la tratamente degradante și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-80/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, A. Malîi, V. Buhnaci)

DECIZIE

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Străisteanu

Gheorghe împotriva lui Grozavu Vasile cu privire la constatarea încălcării dreptului la

prezumția nevinovăției și a dreptului de a nu fi supus la tratamente degradante și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea

din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 01 octombrie 2019, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Grozavu Vasile cu privire la constatarea încălcării dreptului la

prezumția nevinovăției și a dreptului de a nu fi supus la tratamente degradante și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 19 iulie 2019, Grozavu

Vasile, care se prezintă precum că este jurnalist, a făcut public mai multe scrisori

deschise în internet, prin care l-a învinuit în comiterea mai multor infracțiuni și

contravenții, l-a numit ”bandit”, ”criminal”, ”penal”, astfel răspândind cu bună știință

informații mincinoase și defăimătoare despre el.

A indicat că a fost nevoit să depună plângere la Inspectoratul de Poliție Buiucani,

solicitând tragerea la răspundere a lui Grozavu Vasile în temeiul art. 70 din Codul

contravențional. La 05 august 2019, agentul constatator din cadrul IP Buiucani a întocmit

1

în privința lui Grozavu Vasile procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

04893700 și l-a sancționat cu amendă în mărime de 2400 de lei.

Reclamantul a menționat că în rezultatul acțiunilor ilegale comise de Grozavu

Vasile, a fost supus la tratamente degradante, a fost umilit, înjosit public, a fost învinuit

în comiterea mai multor infracțiuni, a suferit psihic, manifestate prin sentimentul de

anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții, disconfort și retrăiri, sentimente de

frustrare, nedreptate și umilință, nervi, afectare sufletească.

A notat că la 12 august 2019, a expediat în adresa lui Grozavu Vasile o somație,

prin care a solicitat repararea benevolă a prejudiciului material și moral cauzat, însă nu

a primit niciun răspuns.

Străisteanu Gheorghe a susținut că prejudiciul moral și material este în directă

legătură cu acțiunea ilegală a lui Grozavu Vasile, or, este cert că pârâtul a acționat vădit

ilegal, ignorând intenționat prevederile legislației în vigoare cu privire la

comportamentul în locuri publice. Prin comportamentul său, contrar tuturor cerințelor

care obligă cetățenii să respecte ordinea stabilită în locuri publice, Grozavu Vasile a

trecut peste toate limitele legale, iar circumstanțele în care a răspândit informație

defăimătoare despre reclamant, a provocat daune materiale și morale irecuperabile.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 15, 20, 21, 26, 28, 34 din

Constituția RM, art. 1, 2, 9, 10, 15, 16, 19 - 22, 24, 35, 41, 43, 316, 317, 1998, 1999,

2022, 2023, 2036, 2037 din Codul civil, art. 45 din Codul contravențional și art. 3, 8, 10

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

A solicitat constatarea încălcării dreptului lui la prezumția nevinovăției și a

dreptului de a nu fi supus la tratamente degradante, încălcare comisă de Grozavu Vasile

la data de 19 iulie 2019 și încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui a sumei de 5000

de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

depusă de Străisteanu Gheorghe a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 05 martie 2020, Străisteanu Gheorghe a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 martie 2020, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie

admisă integral.

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 04 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 22 octombrie 2020 Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din

23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 04 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea

să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat aplicarea eronată de către instanța de apel a

normelor de drept material.

2

Recurentul a indicat că a prezentat instanței de judecată probe incontestabile care

confirmă faptul că i-a fost încălcat dreptul de a nu fi supus la tratamente degradante și

că astfel, a fost supus la suferințe psihice, nervi, stres, umilință, înjosire, fapt confirmat

prin procesul-verbal cu privire la contravenție, încheierea și decizia agentului constatator

întocmite în privința intimatului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 septembrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Străisteanu

Gheorghe la data de 20 octombrie 2020 conform scrisorii de însoțire nr. 8635 (f.d. 110),

lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la data de 22 octombrie 2020, este în termen.

La 14 noiembrie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului

Grozavu Vasile, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 136-137).

Referință nu a fost depusă.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 20 ianuarie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 19 iulie 2019,

Grozavu Vasile a publicat pe internet un articol cu denumirea „Străisteanu nu a avut

curaj să ordone șoferului să treacă peste cadavrul meu sau Plahotniuc, în nebuni sa, a

creat în R.M. straistemismul”, unde a scris despre Gheorghe Străisteanu ca fiind „bandit

și penal” (f.d. 15-16).

Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04893700 din

05 august 2019, întocmit de agentul constator din cadrul Inspectoratului de Poliție

Buiucani, Grozavu Vasile a postat pe rețelele de socializare „Facebook” articole unde

comentează în privința lui Străisteanu Gheorghe „bandit, penal, criminal”, prin ce a

răspândit cu bună știință informații mincinoase ce i-a defăimat onoarea și demnitatea.

Astfel, Grozavu Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute

de art. 12, 70 alin. (1) din Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime

de 2400 de lei (f.d. 19).

3

Înaintând prezenta acțiune, Străisteanu Gheorghe a solicitat constatarea încălcării

dreptului lui la prezumția nevinovăției și a dreptului de a nu fi supus la tratamente

degradante, încălcare comisă de Grozavu Vasile la data de 19 iulie 2019 și încasarea din

contul pârâtului în beneficiul lui a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Străisteanu Gheorghe, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea

primei instanțe, ca fiind legală și întemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prezumția de nevinovăție este

o garanție procesuală și totodată un drept fundamental al persoanelor. Astfel, instanța de

apel a considerat că este irelevantă cerința reclamantului privind constatarea încălcării

dreptului la prezumția nevinovăției, or, în principiu, acesta este un drept fundamental al

persoanelor, reglementat atît de legislația națională cît și internațională, iar în cazul

săvârșirii unor abuzuri, intervin organele abilitate pentru contracararea acestora.

În concluzie, instanța de apel a reiterat că, pentru răspândirea cu bună-știință a

informațiilor mincinoase ce i-a defăimat onoarea și demnitatea lui Străisteanu Gheorghe,

Grozav Vasile a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea contravenției prevăzute de art. 12,

70 alin. (1) din Codul contravențional și i s-a aplicat amenda în mărime de 50 unități

convenționale.

Mai mult ca atât, ținând cont de circumstanțele relevante speței în cauză, Curtea de

Apel Chișinău a considerat că de fapt, apărarea dreptului încălcat al reclamantului este

prevăzută de Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010. Cu

toate acestea, deși Străisteanu Gheorghe a afirmat că Vasile Grozavu ar fi răspândit

informație defăimătoare despre el, nici în cererea de apel și nici în cererea de chemare

în judecată, reclamantul nu a solicitat dezmințirea acestora.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că este întemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu privire

la respingerea acțiunii, din următoarele motive.

La caz, deși Străisteanu Gheorghe a solicitat constatarea încălcării dreptului de a

nu fi supus la tratamente degradante, indicând în mod general că a fost supus

tratamentelor degradante prin publicația lui Vasile Grozavu, recurentul nu a prezentat

probe care să demonstreze temeinicia pretențiilor date.

Conform art. 21 din Constituția RM, orice persoană acuzată de un delict este

prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui

proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării

sale. Prezumția nevinovăției este un principiu de drept recunoscut la scară internațională,

conform căruia acuzatul nu are sarcina de a-și dovedi nevinovăția. Această sarcină revine

acuzatorului.

Din prevederile enunțate rezultă că prezumarea nevinovăției este un principiu

incident în orice relație sau raport juridic cu alte persoane ori cu autorități publice.

4

Conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Codul de procedură penală, persoana

acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția

sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public,

în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi

constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

Din punct de vedere juridic, prezumția de nevinovăție este o garanție procesuală

și totodată un drept fundamental al persoanelor.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au reținut că

pretenția lui Străisteanu Gheorghe privind constatarea încălcării dreptului la prezumția

nevinovăției nu poate fi admisă, or, în principiu, acesta este un drept fundamental al

persoanelor, reglementat atât de legislația națională, cât și internațională, iar, în cazul

săvârșirii unor abuzuri, intervin organele abilitate pentru contracararea acestora.

Deci, pentru răspândirea cu bună-știință a informațiilor mincinoase ce i-a

defăimat onoarea și demnitatea lui Străisteanu Gheorghe, intimatul Grozav Vasile a fost

recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 12, 70 din Codul

contravențional și i s-a aplicat amenda în mărime de 50 de unități convenționale.

Mai mult ca atât, de fapt apărarea dreptului încălcat al recurentului este prevăzută

de Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010.

Conform art. 7 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr.

64 din 23 aprilie 2010, orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnității și

reputației sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, a

judecăților de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie. Persona care se

consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita rectificarea sau dezmințirea

informației, precum și repararea prejudiciului moral și material cauzat.

Potrivit art. 15 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare,

persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului

informației și/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea

informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și

compensarea prejudiciului cauzat. În caz de deces al persoanei defăimate, cererea

prealabilă se depune de către persoana interesată. Cererea prealabilă se depune în termen

de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația

defăimătoare. Acesta este un termen de prescripție. La împlinirea unui an din ziua

defăimării, persoana nu poate solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii

prealabile.

La caz însă, deși Străisteanu Gheorghe a afirmat că Grozavu Vasile ar fi răspândit

informație defăimătoare despre el, nu a solicitat dezmințirea acesteia.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca întemeiată concluzia instanțelor ierarhic

inferioare privind netemeinicia pretențiilor înaintate față de Vasile Grozavu, or, atât în

prima instanță, cât și instanța de apel, nu a fost prezentată nicio probă veridică și

5

concludentă din care să rezulte că prin publicația lui Vasile Grozavu, sau chiar după

aceasta, recurentul Străisteanu Gheorghe a fost supus la tratamente degradante.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe.

Se menține decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Străisteanu Gheorghe împotriva lui Grozavu Vasile

cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și a dreptului de a

nu fi supus la tratamente degradante și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6