2r-401/21 — incasarea datoriei pentru energia termică consumată

Dosarul nr. 2r-401/21

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Sandu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către reprezentantul legal al recurenților,

Constantin și Larisa Filimon, Dorin Botnarenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.8, mun. Chișinău împotriva lui

Constantin și Larisa Filimon cu privire la încasarea datoriei pentru consumul de

energie termică și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea depusă de apelanții Constantin și Larisa Filimon cu privire la repunerea

în termenul legal de declarare a apelului și s-a restituit apelul depus de către aceștia,

ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă :

La 15 mai 2020, ÎMGFL-8 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Constantin și Larisa Filimon cu privire la încasarea datoriei pentru consumul de

energie termică și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă integral.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 24 decembrie 2020, Constantin

și Larisa Filimon, au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termen a cererii de apel,

casarea integrală a acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

depusă de apelanții Constantin și Larisa Filimon cu privire la repunerea în termenul

legal de declarare a apelului și s-a restituit apelul depus de către aceștia, ca fiind depus

în afara termenului legal.

La 28 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul legal al

recurenților, Constantin și Larisa Filimon, Dorin Botnarenco, a declarat recurs

împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs,

1

casarea integrală a încheierii respective, repunerea în termenul legal de declarare a

apelului și trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivare, a indicat că, soluția instanței de apel este una eronată, instanța s-a

pronunțat în privința raționamentului de restituire a cererii de apel cu încălcarea

normelor de drept procedural și cu o apreciere greșită.

Reprezentantul recurenților a reiterat că, prin încheierea dată au fost încălcate

drepturile procedurale ale acestora.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că,

încheierea de restituire a cererii de apel a fost emisă la 21 aprilie 2021.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților la 26 aprilie 2021, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.81),

însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la actele

cauzei lipsesc.

Astfel, se constată că, reprezentantul legal al recurenților s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 28 aprilie 2021 prin intermediul poștei

electronice, în termenul legal.

Până la examinarea cererii de recurs, nu a fost depusă nici o referință.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul legal

al recurenților, Constantin și Larisa Filimon, Dorin Botnarenco, este neîntemeiat și

necesită a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că, la 15 mai 2020, ÎMGFL-8 a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin și Larisa Filimon cu

privire la încasarea datoriei pentru consumul de energie termică și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 19 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă integral.

Este cert faptul că, prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

s-a respins cererea depusă de apelanții Constantin și Larisa Filimon cu privire la

repunerea în termenul legal de declarare a apelului și s-a restituit apelul depus de către

aceștia, ca fiind depus în afara termenului legal.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe

prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, care stipulează că, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

2

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se reține că

termenul de declarare a apelului curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de declarare

a apelului.

Prin prisma normelor enunțate, se constată că Judecătoria Chișinău, sediul

Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii la data de 19 august 2020, termenul limită de

depunere a apelului fiind 19 septembrie 2020, însă cererea de apel împotriva hotărârii

primei instanțe a fost depusă de către apelanții-recurenți Constantin și Larisa Filimon,

numai la data de 24 decembrie 2020, respectiv, cu depășirea vădită a termenului de 30

de zile prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Mai mult, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe,

apelanții-recurenți Constantin și Larisa Filimon nu au prezentat prin probe

incontestabile, dovada imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul

termenului prevăzut de lege.

Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se

depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează

în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora

ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc).

Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că, în astfel de circumstanțe,

calea de atac a fost epuizată, iar temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.

Colegiul menționează că, instanța de apel corect a precizat că, deși apelanții-

recurenți au făcut referire în cererea de apel la faptul că, despre hotărârea din 19 august

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au aflat tocmai la data de 18 decembrie

2020, aceștia, nu au prezentat careva probe pertinente și veridice care ar justifica

omiterea termenului legal prevăzut.

De asemenea, cu referire la argumentul reprezentantului legal al recurenților din

cererea de recurs privind faptul că, instanța de apel nu a examinat cererea de solicitare

a amânării ședinței de judecată fixate pentru data de 21 aprilie 2021, pentru o altă dată,

în vederea acordării posibilității acestora de a face cunoștință cu materialele dosarului

și de a prezenta probe noi, depusă la 21 aprilie 2021, ora 00:43, prin poșta electronică,

este unul vădit neîntemeiat.

Or, analizând conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată în cauza civilă

din 21 aprilie 2021 (f.d. 74-75), Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține că, instanța de apel, deliberând pe

loc, a dispus respingerea cererii de amânare a ședinței de judecată depuse repetat de

către reprezentantul legal al recurenților.

3

Întru consolidarea soluției adoptate, potrivit art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre

dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.

Prin urmare, Colegiul relevă că, recurenții și reprezentantul legal al acestora nu

au dat dovadă de bună credință și diligența necesară întru realizarea drepturilor

acestora.

În atare circumstanțe, instanța de recurs concluzionează că, soluția adoptată de

instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, avînd în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor

procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de către reprezentantul legal al recurenților, Constantin și Larisa Filimon,

Dorin Botnarenco și de a menține încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către reprezentantul legal al recurenților,

Constantin și Larisa Filimon, Dorin Botnarenco.

Se menține încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr.8, mun. Chișinău împotriva lui Constantin și Larisa

Filimon cu privire la încasarea datoriei pentru consumul de energie termică și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4