2rh-43/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2rh–43/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul (jud. D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Șt. Starciuc, L. Caraianu, G. Colev

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, (jud. S. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Procurorul General,

împotriva încheierii din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție prin

care au fost considerate inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, de Serghei Moscovciuc reprezentat de avocatul Maxim

Todorov și de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, împotriva deciziei

din 27 martie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care au fost respinse apelurile

declarate de Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, de Serghei Moscovciuc și menținută hotărârea din 31

octombrie 2016 a Judecătoriei Cahul,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei

Moscovciuc împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor a Republicii Moldova cu

privire la încasarea prejudiciului moral, obligarea dezmințirii informației și

încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 27 decembrie 2013, Serghei Moscovciuc a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii prin care a solicitat încasarea

din contul statului reprezentat de Ministerul Justiției a prejudiciului moral în

cuantum de 3 810 000 de lei, prezentarea scuzelor oficiale scrise prin intermediul

Ziarului de Gardă de către Procurorul General în numele statului, în legătură cu

condamnarea ilegală, încasarea cheltuielilor de judecată din contul statului

reprezentat de Ministerul Justiției în favoarea reclamantului.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Moscovciuc împotriva

Ministerului Justiției și Procuraturii Generale al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la încasarea

prejudiciului moral, obligarea dezmințirii informației și încasarea cheltuielilor de

judecată.

1

S-a dispus încasarea din contul statului prin intermediul Ministerului Finanțelor

al Republicii Moldova în beneficiul lui Serghei Moscovciuc cu titlu prejudiciului

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești suma de 100 000 de lei.

S-a obligat Procurorul General al Republici Moldova să publice prin

intermediul săptămânalului independent de investigații „Ziarul de Gardă” scuze

oficiale din numele statului pentru condamnarea ilegală a lui Serghei Moscovciuc.

S-a dispus încasarea din contul statului prin intermediul Ministerului Finanțelor

al Republicii Moldova în beneficiul lui Serghei Moscovciuc a sumei cheltuielilor

pentru asistența juridică în mărime de 4 000 de lei.

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Comrat, au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, de Serghei Moscovciuc și menținută hotărârea din

31 octombrie 2016 a Judecătoriei Cahul.

Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție au fost

considerate inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, de Serghei Moscovciuc reprezentat de avocatul Maxim Todorov și de

către Procuratura Generală a Republicii Moldova.

La 26 ianuarie 2021, Procurorul General a depus o cerere de revizuire împotriva

încheierii din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

acesteia.

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,

revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a

hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură

civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația

revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea

avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.

În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art.

453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 449 al Codului de procedură civilă

2

pot fi apreciate doar de instanța de revizuire, iar lipsa unei căi de a atac, chiar și de

retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituția

Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la

principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe

cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh

vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea

din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011,

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

din 6 februarie 2018, § 24).

La acest capitol, Colegiul judiciar observă că, încheierea din 10 octombrie 2018

a Curții Supreme de Justiție nu se referă la fondul cauzei, or prin ea au fost

considerate inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, de Serghei Moscovciuc reprezentat de avocatul Maxim Todorov și de

către Procuratura Generală a Republicii Moldova. împotriva deciziei din 27 martie

2018 a Curții de Apel Comrat.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție trage concluzia că încheierea menționată supra nu poate

fi contestată în procedură de revizuire.

Colegiul judiciar relevă că legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a

instanței de revizuire în acest caz. Însă, art. 446 alin. (1) al Codului de procedură

civilă stabilește fără echivoc că dispozițiile judecătorești se supun revizuirii în

condițiile capitolului XXXIX. Totodată, alin. (2) din articolul respectiv folosește

sintagma „încheierile de inadmisibilitate a revizuirii”, ce vizează în mod direct doar

încheierile judecătorești, care nu se supun revizuirii, întrucât nu se referă la fondul

cauzei.

Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin. (1)

lit. a) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Pe baza celor prezentate, Colegiul atestă că legislatorul nu a exemplificat

împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție

legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi

declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.

450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în

drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate

condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă.

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o

3

cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva

unui act ce nu se supune revizuirii.

Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție decide că cererea de revizuire depusă de Procurorul General

urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Procurorul

General împotriva încheierii din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

emisă în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

către Serghei Moscovciuc împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor a Republicii

Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral, obligarea dezmințirii

informației și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4