3ra-478/21 — anularea avizului de plata, restiruirea sumei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-478/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. )

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Filincova Svetlana

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Plopa Nicolae,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Plopa Nicolae împotriva Direcției de colectare a impozitelor și taxelor

locale a mun.Chișinău cu privire la anularea avizului de plată a impozitelor,

restituirea sumei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admisă cererea de apel depusă de către Primăria municipiului Chișinău și s-a

casat hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 06.08.2018, Plopa Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a municipiului Chișinău

privind anularea avizului de plată a impozitelor, restituirea sumei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în baza contractelor de vânzare-

cumpărare nr. 2938 și nr.2939 din 05 iunie 2014, împreună cu soția Plopa Maria au

devenit proprietarii apartamentului nr.x din str. xxxxx, mun. Chișinău și a

garajului-boxă, fapt înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 10 iunie

înregistrat ca membru al Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/260 cu

viză de domiciliu în apartamentul nr.x, str. xxxxx, mun.Chișinău, unde locuiește

împreună cu soția, fiind plătitori a tuturor serviciilor comunale.

A menționat reclamantul că, în anul 2016, din motive familiare au schimbat

viza de reședință în or. Durlești, str-la xxxxx rămănând în continuare proprietari și

să locuiască în apartamentul nr.x, str.xxxxx, mun.Chișinău.

Primind avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2018

pe adresa de domiciliu str. Cornului 3/3, ap.3, mun.Chișinău, a constatat că avizul a

fost întocmit cu abateri de la cerințele Codului Fiscal, fiind încălcate prevederile

art.283, alin.(2), lit.h) și alin.(3).

Reclamantul a menționat că, conform legii nr. 290 din 16.12.2016 cu privire la

reforma sistemului public de pensii, vârsta standard de pensionare pentru bărbați în

anul 2018 constituia 62 ani și 8 luni împliniți până la data de 01 iunie. Dat fiind

faptul că la data de 02 aprilie 2018 a devenit persoană de vârstă pensionară, iar

soția sa este pensionară din anul 2015, a considerat că dispune de dreptul legal la

scutirea plății impozitului imobiliar. În acest sens, la 11 iunie 2018 a înaintat o

solicitare verbală cu privire la efectuarea recalculului necesar.

Reclamantul a notat, că nu a primit răspuns la solicitarea sa și din acest

considerent la 22 iunie 2018, a depus cerere prealabilă la Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.Chișinău. La 06 iulie 2018,

a primit răspunsul nr.01-18/186-05-178, care în opinia lui este superficial și nu este

bazat pe normele de drept prevăzute de Codul Fiscal.

Plopa Nicolae a solicitat anularea avizului de plată a impozitului pe bunurile

imobiliare pentru anul 2018, recalcularea impozitului în conformitate cu cerințele

art.283, alin.(3) Cod fiscal și restituirea sumei achitate suplimentar.(f.d.1-3)

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul a depus supliment la cererea de

chemare în judecată. În cererea suplimentară, reclamantul a făcut referire la

instituția de domiciliu în sensul art. 30 Cod civil și a indicat despre

comportamentul inadecvat al pârâtului, invocând și cauzarea unui prejudiciu moral.

Reclamantul a solicitat restituirea prejudiciului material cauzat în sumă de

501,48 lei și repararea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei. (f.d.21-22)

Prin hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis integral acțiunea depusă de Plopa Nicolae, s-a anulat avizul de plată a

impozitului pe bunurile imobile pentru anul 2018 nr. 0120121198 din 17 mai 2018

pentru bunurile cu nr. cadastral xxxxx, situat pe str. xxxxx, ap.x, nr. cadastral

xxxxx – str.xxxxx box.1, municipiul Chișinău, s-a obligat Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale a municipiul Chișinău să restituie lui Plopa Nicolae

suma impozitului achitat în surplus de 501(cinci sute unu) lei, 48 bani și s-a

încasat de la Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a mun.Chișinău

în beneficiul lui Plopa Nicolae prejudiciul moral în sumă de 500(cinci sute) lei.

La 18 septembrie 2019, Primăria municipiului Chișinău și Consiliul

Municipal Chișinău au contestat cu apel hotarârea din 16 septembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 14 noiembrie 2019 Primăria

municipiului Chișinău a prezentat motivarea apelului, prin care a solicitat casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea

de chemare în judecată să fie respinsă (f.d. 106-109).

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Primăria mun. Chișinău și a Consiliului mun. Chișinău. A fost

casată parțial hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în partea încasării de la Direcția de colectare a impozitelor și taxelor

locale a mun. Chișinău în beneficiul lui Plopa Nicolae a prejudiciului moral în

sumă de 500 lei și în această parte a fost emisă o decizie nouă prin care a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Plopa Nicolae

în partea prejudiciului moral. În rest, hotărârea din 16 septembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost menținută (f.d. 130-147).

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de Plopa Nicolae, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău, casată integral decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 186-195).

Prin încheierea din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul declarat de Consiliul Municipal Chișinău împotriva hotărârii din

16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată

integral hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cu adoptarea unei noi decizii, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată înaintată de Plopa Nicolae.

În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că, prevederile art. 283 alin.

(1) lit. h) Cod fiscal nu sunt aplicabile în privința bunului imobil situat pe adresa

mun. Chișinău, str. xxxxx, ap. x or, din actele anexate la materialele dosarului, și

anume copia buletinului de identitate a lui Plopa Nicolae, rezultă că acesta la data

de 13 noiembrie 2016 și-a înregistrat domiciliul la adresa mun. Chișinău, or.

Durlești, str-la xxxxx.

Instanța de apel a relevat că, chiar dacă reclamantul ar fi beneficiat de dreptul

la înlesnire, atunci urma să fie în limita sumei de 380 000 lei din valoarea estimată

în scopul impozitării a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx din str. xxxxx, ap. x,

care de fapt constituie 654 795lei.

Subsecvent, Curtea de Apel Chișinău a conchis că avizul emis de Direcția

de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului

Chișinău a fost întocmit conform legislației fiscale, cu respectarea prevederilor

Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 211 din 28 decembrie 2015, prin care s-a

aprobat forma și conținutul avizului de plată.

La 28 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Plopa Nicolae a

depus recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În argumentarea cererii de recurs, recurentul a menționat că decizia contestată

este neîntemeiată, deoarece instanța de apel a examinat superficial cauza, fără a

supune controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță

prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

La 06 aprilie 2021, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului

Chișinău au depus referință asupra recursului depus de Plopa Nicolae, solicitând

declararea acestuia ca inadmisibil sau, după caz, respingerea ca fiind neîntemeiat.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimata Direcția de colectare a

impozitelor a Consiliului municipal Chișinău nu a făcut uz de dreptul său

procedural și nu a depus referință asupra recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 februarie 2021,

însă confirmare privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, copia deciziei motivate din 02 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost comunicată recurentului la 17 martie 2021, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 2242).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Plopa Nicolae s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul motivat la 28 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice,

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursul depus de Plopa Nicolae, este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Plopa Nicolae, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu