3ra-436/20 — cu privire la anularea avizului de plată a impozitului

3ra-436/20 — cu privire la anularea avizului de plată a impozitului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-436/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

DECIZIE

27 mai 2020

mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de Nicolae Plopa, Primăria mun. Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Nicolae Plopa împotriva Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale

din cadrul Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea avizului de plată a

impozitelor, restituirea sumei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău,

casată parțial hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și adoptată în această parte o nouă decizie de respingere a cerinței cu

privire la repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 06 august 2018 reclamantul Nicolae Plopa a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea avizului de plată a impozitelor,

restituirea sumei și repararea prejudiciului moral (f.d. 1-3, 21-22).

În motivarea acțiunii, reclamantul Nicolae Plopa a indicat că în baza

contractelor de vînazare-cumpărare nr. 2938 și 2939 din 05 iunie 2014, împreună

cu soția sa Maria Plopa au devenit proprietari a apartamentului nr. xxx și garajului,

amplasate în mun. xxx, str. xxx, iar acest fapt a fost intabulat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, la 10 iunie 2014. După dobîndirea dreptului de proprietate

comună în devălmășie, a fost înregistrat ca membru al Asociației de Coproprietari

în Condominiu nr. 55/260, cu viza de domiciului în apartamentul nr. xxx din mun.

1

xxx, str. xxx, unde locuiește împreună cu soția sa și achită toate serviciile

comunale.

Reclamantul a relatat că în anul 2016, din motive familiale și-au schimbat

viza de reședință în mun. xxx, or. xxx, str-la. xxx, însă au rămas în continuare

proprietari și locuitori ai apartamentului nr. xxx din mun. xxx, str. xxx.

Reclamantul a precizat că după ce a receționat avizul de plată a impozitului

pe bunurile imobiliare pentru anul 2018 pe adresa de domiciliu mun. xxx, str. xxx,

a constatat că avizul a fost întocmit cu abateri de la prevederile art. 283 alin. (2) lit.

h) și alin. (3) Cod fiscal.

Reclamantul a susținut că conform Legii cu privire la reforma în sistemul

public de pensii nr. 290 din 16 decembrie 2016, vîrsta standart de pensionare

pentru bărbați în anul 2018 constituie 62 ani și 8 luni împliniți pînă la data de

01 iunie, și dat fiind faptul că la 02 aprilie 2018 a devenit pensionar, iar soția sa

este pensionară din anul 2015, consideră că au dreptul legal la scutirea plății

impozitului imobiliar. Respectiv, a înaintat o solicitare verbală la 11 iunie 2018

pentru a fi recalculată plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2018.

La această solicitare nu a primit nici un răspuns, prin urmare la 22 iunie 2018 a

depus cerere prealabilă la Direcția de colectare a impozitului și taxelor locale din

cadrul Primăriei mun. Chișinău.

Reclamantul a punctat că nu este de acord cu răspunsul Direcției de colectare

a impozitului și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău nr. 01-18/186-

05-178 din 06 iulie 2018, deoarece este unul superficial și lipsit de suport juridic.

Reclamantul a solicitat anularea avizului de plată a impozitului pe bunurile

imobiliare pentru anul 2018, recalcularea impozitului în conformitate cu

prevederilor art. 283 alin. (3) Cod fiscal și restituirea sumei achitate în plus.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost admisă parțial acțiunea depusă de Nicolae Plopa și anulat avizul de plată a

impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2018 nr. 0120121198 din 17 mai

2018 pentru apartamentul nr. xxx, nr. cadastral xxx și garajul, nr. cadastral xxx,

amplasate în mun. xxx, str. xxx. A fost obligată Direcția de colectare a impozitului

și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău să-i restituie lui Nicolae Plopa

suma impozitului achitată în plus în mărime de 501,48 de lei. A fost încasat de la

Direcția de colectare a impozitului și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Chișinău în beneficiul lui Nicolae Plopa prejudiciul moral în mărime de 500 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 81, 85-91).

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, casată

parțial hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în

partea încasării de la Direcția de colectare a impozitului și taxelor locale din cadrul

Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Nicolae Plopa prejudiciul moral în

mărime de 500 de lei și în această parte a fost emisă o nouă decizie prin care a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Plopa împotriva Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei mun. Chișinău în partea compensării prejudiciului moral. În rest,

hotărîrea primei instanțe a fost menținută (f.d. 131-147).

La 31 ianuarie 2020 Nicolae Plopa a declarat recurs împotriva deciziei din

10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

2

casarea parțială a deciziei instanței de apel și emiterea în această parte a unei

decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul Nicolae Plopa a indicat că instanța de apel

a interpretat eronat prevederile art. 2036 și 2037 Cod civil, iar intimatul a încălcat

termenul stabilit de lege de a prezenta referința și probele ce confirmă poziția pe

care o susține.

Recurentul a notat că mărimea prejudiciului moral acordat de către prima

instanță nu compensează pe deplin disconfortul suferit, or această despăgubire este

simbolică față de suma de 5000 de lei solicitată pentru a obliga Primăria mun.

Chișinău și Comsiliul mun. Chișinău de a-și organiza pe viitor activitatea sa întru

respectarea legilor și manifestarea unei atitudini corecte față de cetățenii Republicii

Moldova.

La 11 februarie 2020 Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au

declarat recurs împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel

și integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenții Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău au indicat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea

și nu au luat în considerație faptul că legilația fiscală nu prevede acordarea

scutirilor totale pentru pesoanele de vîrstă pensionară dacă acestea nu au înregistrat

domiciliul la bunul imobil cu destinație locativă (în lipsa domiciliului – la

reședință).

Recurenții au relevat că din actele și lucrările cauzei rezultă cert că Nicolae

Plopa și soția sa au stabilit domiciliul din 05 noiembrie 2016 în mun. xxx, or. xxx,

str-la xxx.

Recurenții au relatat că conform anexei la art. 283 Cod fiscal, pensoarele de

vîrstă pensionară pot beneficia de scutire la plata impozitului pe bunurile

imobiliare în limita a 380000 de lei din valoarea estimativă a bunului imobil, doar

dacă au viza de domiciliul înregistrată în acel bun imobil cu destinație locativă.

Așadar, dacă Nicolae Plopa ar fi beneficiat de scutire pe impozit de 380000 de lei,

atunci valoarea estimativă ar fi de 274975 de lei, iar plata impozitului pe bunurile

imobiliare de 274,79 de lei (1. 654795 – valoarea estimativă a bunurilor imobile

supuse impozitării – 380000 de lei – scutirea de impozit = 274795 de lei; 2.

274795 de lei x 0,10 – cota de impozitare = 274,95 de lei), achitată pînă la 30 iunie

cu reducere de 15% conform art. 282 alin. (2) Cod fiscal constituie 233,58 de lei,

dar nu 501,48 de lei cum au apreciat instanțele ierarhic inferioare.

Recurenții au menționat că nu este clar cum au determinat instanțele de

judecată că anume suma de 501,48 de lei urmează ai fi restituită lui Nicolae Plopa.

Or, însăși plata impozitului pe bunurile imobiliare achitată la 02 iulie 2018, cu

reducere de 15% constituie 668,54 de lei.

Recurenții au evidențiat că contribuabilul Nicolae Plopa nu a anexat un alt act

de identitate în care ar fi fost înscris la reședință în ap. xxx din mun. xxx, str. xxxx

conform prevederilor art. 91 din Regulamentul privind eliberarea actelor de

identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 125 din 18 februarie 2013.

3

Recurenții au invocat că pentru bunul imobil cu destinație nelocativă – garajul

nr. cadastral xxx, deținut de soții Plopa nu se acordă scutire de impozit și suma

achitată nu poate fi restitută.

Recurenții au învederat că avizul emis de Direcția de colectare a impozitelor

și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău a fost întocmit conform

legislației fiscale și cu respectarea prevederilor ordinului Ministerului Finanțelor

nr. 211 din 28 decembrie 2015, prin care s-a aprobat forma și conținutul avizului

de plată.

Recurenții au conturat că pentru perioada fiscală 01 ianuarie 2018 - 31

decembrie 2018, Nicolae Plopa trebuie să achite impozitul pe bunurile imobiliare

pentru ap. xxx, nr. cadastral xxxx și garajul, nr. cadastral xxxx, amplasate în mun.

xxx, str. xxx chiar dacă după 02 aprilie 2018 a devenit pensionar.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1)

din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia

instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare

a Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că recurenții Nicolae Plopa, Primăria mun. Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău au luat cunoștință cu decizia din 10 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, la 20 ianuarie 2020 și respectiv 21 ianuarie 2020,

completul ajunge la concluzia că recurenții Nicolae Plopa, Primăria mun. Chișinău

și Consiliul mun. Chișinău depunând recursurile la 31 ianuarie 2020 și 11 februarie

2020, s-au conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a

recursului prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Prin încheierea din 25 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost

numită examinarea recursurilor declarate de Nicolae Plopa, Primăria mun.

Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, în complet de 5 judecători.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

4

casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecate la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților

la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților Nicolae Plopa, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinînd

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele cauzei denotă cu

certitudine că Nicolae Plopa și soția sa Maria Plopa sunt proprietarii

apartamentului nr. xxx, nr. cadastral xxx și grajului, nr. cadastral xxx, amplasate în

mun. xxx, str. xxx, fapt confirmat prin contractele de vînzare-cumpărare nr. 2938

și 2939 din 05 iunie 2014 și extrasele din Registrul bunurilor imobile din 16 iunie

2014 (f. d. 8-11).

Conform legitimației de pensionar nr. 27748, eliberată de Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, lui Nicolae Plopa i-a fost stabilită pensia

pentru vechimea în muncă începînd cu data de 24 septembrie 2004 (f.d. 14).

Potrivit buletinului de identitate al titularilor Nicolae Plopa și Maria Plopa –

aceștia și-au înregistrat domiciliul în mun. xxx, or. xxx, str-la xxx, la 05 noiembrie

2016 (f.d. 64, 65).

La 17 mai 2018 Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din

cadrul Primăriei mun. Chișinău a emis avizul de plată a impozitului pe bunurile

imobiliare pentru anul 2018 nr. 0120121198, prin care a stabilit că Nicolae Plopa

urmează să achite impozitul pentru bunurile imobiliare existente/dobîndite pînă la

30 iunie 2018 în mărime de 786,64 de lei, pentru bunul imobil – apartamentul nr.

xxx, nr. cadastral xxx și garajul, nr. cadastral xxx, amplasate în mun. xxx, str. xxx,

reieșind din valoarea estimativă a bunurilor în mărime de 786634 de lei (f.d. 4).

Nefiind de acord cu avizul de plată menționat, la 22 iunie 2018, Nicolae

Plopa s-a adresat Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei mun. Chișinău cu cerere prealabilă, prin care a solicitat efectuarea

recalculării plății impozitului pentru bunurile imobile pentru perioada 01 ianuarie

2018 – 02 aprilie 2018, în temeiul art. 283 alin. (1) lit. h) Cod fiscal (f.d. 5).

Prin răspunsul nr. 01-18/186-05-178 din 06 iulie 2018, Direcția de colectare

a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău i-a comunicat lui

Nicolae Plopa că odată ce este înregistrat cu viza de domiciliul în mun. xxx, or.

xxx, str-la xxx, nu poate să beneficieze de scutire pe impozit (f.d. 6)

În rezultat, la 06 august 2018 Nicolae Plopa a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei mun. Chișinău, solicitînd anularea avizului de plată a impozitului pe

bunurile imobiliare pentru anul 2018, recalcularea impozitului în conformitate cu

prevederilor art. 283 alin. (3) Cod fiscal și restituirea sumei achitate în plus.

5

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din

16 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a admis parțial

acțiunea depusă de Nicolae Plopa și anulat avizul de plată a impozitului pe

bunurile imobiliare pentru anul 2018 nr. 0120121198 din 17 mai 2018 pentru

apartamentul nr. xxx, nr. cadastral xxx și garajul, nr. cadastral xxx, amplasate în

mun. xxx, str. xxx. A fost obligat Direcția de colectare a impozitului și taxelor

locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău să-i restituie lui Nicolae Plopa suma

impozitului achitată în plus în mărime de 501,48 de lei. A încasat de la Direcția de

colectare a impozitului și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău în

beneficiul lui Nicolae Plopa prejudiciul moral în mărime de 500 de lei. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 81, 85-91).

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Primăria mun.

Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, a casat parțial hotărârea din 16 septembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea încasării de la Direcția de

colectare a impozitului și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău în

beneficiul lui Nicolae Plopa prejudiciul moral în mărime de 500 de lei și în această

parte a emis o nouă decizie prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Nicolae Plopa împotriva Direcției de colectare a

impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău în partea

compensării prejudiciului moral. În rest, hotărîrea primei instanțe a fost menținută

(f.d. 131-147).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că abordarea

Direcției de colectare a impozitului și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Chișinău referitor la lipsa domicilierii lui Nicolae Plopa în imobilul suspus

impozitării prin prisma lipsei vizei de domiciliu în imobilul supus impozitării, este

eronată. Or, legătura/domicilierea unei persoane într-un bun imobil cei aparține cu

drept de proprietate este una evidentă, în coraport cu imobilul la care are înregistrat

doar viza de domiciliu.

Totodată, instanța de apel a menționat că probele prezentate de către Nicolae

Plopa atestă indubitabil domicilierea sa în apartamentul nr. xxx, situat în mun. xxx,

str. xxxx, anterior emiterii actului cît și în prezent, iar aceste circumstanțe implică

existența celui de-al doilea criteriu ce implică acordarea scutirii pentru impozit, dat

fiind faptul că face parte din categoria de pensionari și imobilul supus impozitării

este domiciliul său.

La capitolul dat, instanța de recurs conchide că, deși recurenții Primăria

mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au criticat decizia instanței de apel în

această parte, invocînd interpretatrea eronată a prevederilor art. 283 alin. (1) lit. h)

Cod fiscal, aceștia nu au indicat, în concret, care sunt argumentele de ilegalitate ale

deciziei atacate, expunînd doar nemulțumiri de fapt legate de modalitatea de

soluționare a chestiunii cu privire la domiciliul contribuabilului.

De asemenea, chiar și dacă Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău au invocat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat

prevederilor art. 283 alin. (1) lit. h) Cod fiscal, aceștia nu au arătat în ce a constat

atare încălcare și nu au dezvoltat critici în acest sens, respectiv concluziile instanței

de apel expuse în sensul dat urmează a fi reținute, fiind de fapt și confirmate prin

actele și lucrările cauzei.

6

În continuare, instanța de recurs învederează că, deși instanțele ierarhic

inferioare au constat că locuința de bază a contribuabilului Nicolae Plopa este

apartamentul nr. xxx, situat în mun. xxx, str. xxx, iar la 02 aprilie 2018 a devenit

pensionar pentru limita de vîrstă, acestea contrar art. 281 alin. (1) coraborat art.

283 alin. (2) Cod fiscal, au dispus obligarea Direcției de colectare a impozitelor și

taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău să-i restituie lui Nicolae Plopa

suma în mărime de 501,48 de lei, cu titlu de sumă achitată în plus pentru plata

impozitul pe bunurile imobiliare.

La capitolul dat, Colegiul reliefează că în conformitate cu art. 281 alin. (1)

Cod fiscal, suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu

sînt înregistrate în calitate de întreprinzător se calculează anual pentru fiecare

obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare,

calculată conform situației de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către

serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale ale primăriilor. În cazul în

care baza impozabilă este evaluată de către organele cadastrale teritoriale în cursul

anului fiscal pînă la expedierea avizelor de plată, suma impozitului pe bunurile

imobiliare pentru anul respectiv se calculează pornindu-se de la valoarea estimată

în scopul impozitării bunurilor imobiliare, înregistrată în cadastrul fiscal.

Art. 280 alin. (1) lit. a) Cod fiscal, prevede că cotele impozitului pe bunurile

imobiliare pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă (apartamente și case de

locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele și terenurile pe

care acestea sînt amplasate, loturile întovărășirilor pomicole cu sau fără construcții

amplasate pe ele cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Conform pct. 3.1 și 3.2 din anexa nr. 8 la deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 15/1 din 22 decembrie 2017, cota impozitului pe bunurile imobiliare

în mun. Chișinău pentru anul 2018, și anume pentru bunurile imobiliare (conform

art. 280 Cod fiscal), inclusiv cu destinație locativă (apartamente, case de locuit

individuale, terenuri aferente acestor bunuri) este de 0,1% din baza impozabilă a

bunurilor imobiliare, iar pentru garajele și terenurile pe care sunt amplasate

acestea, este 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Conform 283 alin. (1) lit. h) Cod fiscal, de impozitul pe bunurile imobiliare

sînt scutiți persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilități severe și

accentuate, persoanele cu dizabilități din copilărie, persoanele cu dizabilități medii

(participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și

independenței Republicii Moldova, participanți la acțiunile de luptă din

Afghanistan, participanți la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl),

precum și persoanele supuse represiunilor și ulterior reabilitate).

Aliniatul 2 și 21 al aceluiași articol din Codul fiscal, prevede că categoriile

de persoane indicate la alin.(1) lit. h) – l) beneficiază de scutire de plata

impozitului pe bunurile imobiliare pentru obiectele impunerii cu destinație

locativă, unde acestea și-au înregistrat domiciliul (în lipsa domiciliului −

reședința), în limita valorii (costului) stabilite de autoritatea administrației publice

locale, precum și pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale

teritoriale care sînt ocupate de locuințe, pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă

(inclusiv terenurile atribuite de către autoritățile administrației publice locale ca

loturi de pămînt de pe lîngă casă și distribuite în extravilan din cauza insuficienței

de terenuri în intravilan). Prin derogare de la alin. (2), pînă la stabilirea de către

7

autoritatea administrației publice locale a scutirii de plata impozitului pe bunurile

imobiliare, persoanelor indicate la alin. (1) lit. h) – l) li se acordă această scutire în

limita valorii (costului) imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reședință),

conform anexei la prezentul titlu.

În conformitate cu pct. 1 din anexa la titlul VI din Codul fiscal – impozitul

pe bunurile imobiliare, limita valorii bunurilor imobiliare scutite de impozitul pe

bunurile imobiliare cu destinație locativă (apartamente și case de locuit

individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din mun. Chișinău, inclusiv din

localitățile aflate în componența acestuia, este 380000 de lei.

În atare circumstanțe, instanța de recurs constată că instanțele ierarhic

inferioare nu au analizat normele materiale citate supra și eronat au dispus

restituirea sumei în mărime de 501,48 de lei, cu titlu de sumă achitată în plus

pentru plata impozitul pe bunurile imobiliare, or în conformitate cu art. 283 alin.

(2) Cod fiscal, persoanele de vîrstă pensionară beneficiază de scutire de plata

impozitului pe bunurile imobiliare doar pentru obiectele impunerii cu destinație

locativă în limita valorii de 380000 lei, la ca, iar valoarea estimativă a bunului

imobil cu destinație locativă - apartamentul nr. xxx, nr. cadastral xxx, este de

654795 de lei (f.d. 4).

Astfel, instanța de apel nu a determinat circumstanțele date care sunt

importante pentru justa soluționare a cauzei și nu a stablit în mod cert pentru care

bun imobil contribuabilul Nicolae Plopa beneficiază de scutire pe impozit și care

este limita valorii bunurilor imobiliare scutite de impozitul pe bunurile imobiliare.

Mai mult, instața de recurs evidențiază că instanța de apel nu a indicat în

mod cert din ce motive scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare

pentru perioada aprilie – decembrie 2018, a fost calculată din suma în mărime de

668,64 de lei, achitată de Nicolae Plopa, la 02 iulie 2018 (f.d. 7), în condițiile în

care suma pentru impozitul pe bunurile imobiliare dispusă spre încasare de către

Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Chișinău este de 786,64 de lei, iar conform art. 282 alin. (2) Cod fiscal,

contribuabilii beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce

urmează a fi achitat, doar dacă suma impozitului pentru anul fiscal în curs a fost

achitată integral pînă la 30 iunie a anului respectiv.

Așadar, ținînd cont de faptul că instanța de apel nu a determinat corect suma

pe care o solicită reclamantul Nicolae Plopa să-i fie restituită, iar pentru stabilirea

existenței/inexistenței prejudiciului moral aceste circumstanțe au o importanță

primordială, Colegiul lărgit relevă că conjunctura descrisă supra profilează faptul

că, nu a fost exercitat un control judiciar, în fapt și în drept, cu respectarea

efectului devolutiv al apelului.

Concomitent, instanța de recurs învederează că decizia contestată nu conține

nici o analiză cu privire la argumentul Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău precum că reclamantul Nicolae Plopa, deși este pensionar nu beneficiază

conform legislației în vigoare de scutire pentru bunul imobil cu destinație

nelocativă - garajul, nr. cadastral xxx, cu valoarea estimativă de de 131839 de lei.

Prin urmare, instanța de recurs constată că, instanța de apel s-a abținut de a

da un răspuns convingătoar și explicit la alegația Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului mun. Chișinău, iar faptul dat atestă examinarea unilaterală a cauzei, ce

constituie o încălcare a dreptului recurenților de a se bucura de drepturile lor

8

procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum și a principiului egalității

armelor în proces.

Finalmente, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel,

indică direct la examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului

temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor

legale, aplicabile cazului.

Prin urmare, completul de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor circumstanțelor cauzei. Astfel, la reexaminarea cauzei instanța de apel

urmează să emită o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept

material și procedural pertinente speței.

Suplimentar, Colegiul judiciar consemnează că din interpretarea

art. 6 CEDO, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și

acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile

contestate asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de

către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz

c. Spaniei din 21.01.1999).

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile declarate de Nicolae Plopa, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău, a casa integral decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

și a restitui cauza în instanța de apel, deoarece în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o soluție finală în cauza

decdusă judecății.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), alin. (2) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de Nicolae Plopa, Primăria mun. Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău.

Se casează integral decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Plopa împotriva Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din

cadrul Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea avizului de plată a

impozitelor, restituirea sumei și repararea prejudiciului moral, și se restituie cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

9

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

10