3ra-647/21 — contestarea actului individual defavorabil, restabilirea in functie, acordarea concediului suplimentar, repararea prejudiciului moral

3ra-647/21 — contestarea actului individual defavorabil, restabilirea in functie, acordarea concediului suplimentar, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-647/21

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: N. Gherdrovici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciună, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Judecătoria Hâncești, sediul

Central,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Irina Ghidrigan împotriva Judecătoriei Hâncești, sediul Central cu privire la

contestarea actului individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru absență forțată de la lucru, acordarea concediului anual suplimentar plătit,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Judecătoria Hâncești, sediul Central, a fost casată parțial

hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu

emiterea în această parte a unei noi decizii,

c o n s t a t ă:

La 25 iulie 2020 Irina Ghidrigan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Hâncești, sediul Central cu privire la cu privire la contestarea

actului individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

absență forțată de la lucru, acordarea concediului anual suplimentar plătit, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

În motivarea acțiunii reclamanta Irina Ghidrigan a indicat că, conform

ordinului de angajare al Judecătoriei Hâncești, sediul Central nr. 253-p din 02

noiembrie 2018, a fost angajată prin transfer în calitate de asistent judiciar al

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, pe perioada aflării asistentului judiciar

Ecaterina Gonța în concediul plătit de îngrijire a copilului.

Reclamanta a indicat, că la 04 mai 2020 a fost informată de către specialistul

serviciului resurse umane, despre faptul, că asistentul judiciar Ecaterina Gonța

revine la serviciu la data de 23 mai 2020, iar altă funcție vacantă de asistent judiciar

nu este.

A susținut, că la 15 mai 2020, cunoscând cu certitudine că există funcții de

vacante de asistent judiciar, chiar și pe perioadă determinată și o funcție de asistent

judiciar pe perioadă nedeterminată, a expediat Judecătoriei Hâncești, sediul Central

o cerere, prin care a solicitat să fie transferată în funcția de asistent judiciar, fiind de

1

acord și în locul altui asistent judiciar, care se afla în concediu pentru îngrijirea

copilului.

Reclamanta Irina Ghidrigan a invocat că prin scrisoarea Judecătoriei Hâncești,

sediul Central nr. 4-862-2u din 18 mai 2020, i-a fost acordat un răspuns evaziv,

precum că în Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni activează doar 4 judecători și 6

asistenți judiciari, respectiv i s-a propus o funcție publică inferioară care exista în

Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni, cea de specialist superior.

A menționat că, în luna ianuarie 2020, când se afla în concediu medical, șeful

secretariatului Judecătoriei Hâncești, sediul Central i-a propus să plece în concediu

neplătit pentru îngrijirea copilului minor, până la 10 aprilie 2020, explicându-i că

ocupă locul altei persoane și oricum este angajată pe perioadă determinată.

Reclamanta a menționat, că din momentul când a fost angajată în calitate de

asistent judiciar la Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni, de la 02 noiembrie 2018 și

până la momentul eliberării din funcție - 10 iunie 2020, angajatorul nu i-a adus

niciodată la cunoștință informația privind funcțiile vacante pe perioadă

nedeterminată, nici nu a plasat printr-un anunț public pe un panou informativ cu

acces general la sediul Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, precum și pe pagina

web a instanței, informația privind funcțiile vacante pe un termen nedeterminat, ca

să aibă posibilitatea de a accede la o funcție permanentă.

Astfel, consideră că angajatorul Judecătoria Hâncești, sediul Central nu a

respectat prevederile art. 55¹ Codul Muncii și nu i-a garantat, nu i-a acordat

posibilitatea de a accede într-o funcție permanentă de asistent judiciar, ținându-se

cont atât de vechimea totală în muncă de 18 ani 10 luni, cât și vechimea totală de 11

ani în calitate de funcționar public, cu toate că a avut posibilitatea de a-i garanta

acest drept.

Reclamanta Irina Ghidrigan a menționat, că angajatorul prin acțiunile sale i-a

cauzat o stare de incomoditate sufletească și de frustrare, neîncredere, fiind nevoită

să se adreseze în instanța de judecată pentru ocrotirea drepturilor sale încălcate în

acest sens, deși, până în prezent, printre colegii de lucru se bucură de o reputație

ireproșabilă. Pe parcursul a 18 ani de lucru, nu a fost sancționată niciodată

disciplinar, mai mult ca atât, pentru munca conștiincioasă și succesele obținute i-au

fost aduse mulțumiri, indicate în carnetul de muncă.

De asemenea, a susținut că, având la întreținere trei copii minori, prin eliberarea

din funcție, angajatorul i-a creat o stare stresantă, din motiv că a realizat că nu va

putea avea posibilitatea să-și întrețină copiii.

A invocat reclamanta, că la calcularea concediului anual pentru anul 2018-2019

și pentru anul 2019-2020, nu i-a fost acordat câte 4 zile de odihnă pentru fiecare

concediu anual în legătură cu faptul că are trei copii minori.

În asemenea circumstanțe, reclamanta solicită anularea răspunsului nr.

4-862-2u din 18 iunie 2020, anularea pct. 2 din ordinul nr. 54-p din 19 mai 2020

privind eliberarea sa din funcție, începând cu data de 10 iunie 2020, emise de

Judecătoria Hâncești, sediul Central, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru absență forțată de la muncă, acordarea a 4 zile de concediu anual suplimentar

plătit pentru anul 2019-2020 și 4 zile de concediu anual suplimentar plătit pentru

anul 2018- 2019, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central

a fost admisă parțial acțiunea depusă de Irina Ghidrigan împotriva Judecătoriei

2

Hâncești, sediul Central cu privire la contestarea actului individual defavorabil,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la lucru,

acordarea concediului anual suplimentar plătit, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat actul individual defavorabil nr.

4-862-2u din 18 mai 2020, emis de președintele Judecătoriei Hâncești. S-a anulat

punctul 2 din ordinul nr. 54-p din 19 mai 2020 privind eliberarea din funcție a Irinei

Ghidrigan, începând cu data de 10 iunie 2020, emis de președintele Judecătoriei

Hâncești. S-a restabilit Irina Ghidrigan în funcția de asistent judiciar la Judecătoria

Hâncești. S-a încasat de la Judecătoria Hâncești în beneficiul Irinei Ghidrigan

salariul pentru perioada absenței forțate de la lucru, începând cu 10 iunie 2020, până

la data de 10 august 2020, prejudiciul moral în mărime de 8000 de lei și cheltuieli

de judecată în sumă de 97,30 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La 07 decembrie 2020, Judecătoria Hâncești, sediul Central a depus apel, iar la

17 decembrie 2020, a prezentat motivarea apelului, împotriva hotărârii din 19

noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, prin care a solicitat

casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de

Irina Ghidrigan.

Judecătoria Anenii Noi, sediul Central a pronunțat hotărârea la data de 19

noiembrie 2020. Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel corect a considerat că

apelul depus de Judecătoria Hâncești, sediul Central, la data de 17 decembrie 2020,

este în termen.

Prin decizia din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Judecătoria Hâncești, sediul Central, a fost casată hotărârea din 19

noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, în partea admiterii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 8000 de lei, cu

emiterea în această parte a unei noi decizii privind declararea pretenției ca

inadmisibilă. În rest, hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi,

sediul Central a fost menținută.

Instanța de apel a apreciat că instanța de fond just a concluzionat că,

Judecătoria Hâncești nu și-a executat cu diligență obligația incumbată de norma art.

55¹ alin.(5) Codul Muncii, care stabilește în sarcina angajatorului obligația de a

informa salariații angajați pe o perioadă determinată, despre funcțiile vacante

apărute în cadrul unității, prin plasarea unui anunț public plasat pe panoul informativ

al instituției. Or, prin ordinul nr. 253-p din 02 noiembrie 2018, Irina Ghidrigan a fost

angajată în funcție pe o perioadă determinată, situație ce denotă, că angajatorul-

Judecătoria Hâncești, sediul Central avea obligația legală de a aduce la cunoștința

acesteia despre funcțiile vacante apărute în cadrul instanței judecătorești, prin

plasarea unui anunț public plasat pe panoul informativ al sediului în cadrul căruia

activa Irina Ghidrigan.

Corespunzător, instanța de apel a conchis că prima instanță just a anulat pct. 2

din ordinul nr. 54-p din 19 mai 2020, or, angajatorul a admis încălcări de procedură,

care duc în mod inevitabil la nulitatea ordinului contestat în partea încetării

raporturilor de muncă.

3

Instanța de apel a specificat că în speță, autoritatea publică apelantă nu avea

dreptul discreționar de a decide referitor la aplicarea prevederilor art. 55¹ alin.(5)

Codul Muncii, din considerentul că, norma legală respectivă reglementează o

singură soluție ce urmează a fi adoptată de angajator, și anume, să notifice salariații

angajați pe o perioadă determinată, despre orice funcție vacantă, prin plasarea unui

anunț pe panoul publicitar. În speță, norma art. 55¹ alin.(5) Codul Muncii, are un

caracter imperativ, în sensul că indică despre o singură soluție pentru care urmează

să opteze angajatorul, situație ce denotă, că dreptul discreționar al autorității publice

nu poate fi aplicat.

De asemenea, instanța de apel a indicat că angajatorul a ignorat și prevederile

art. 81 alin. (3) Codul Muncii, care stabilesc că, contractul individual de muncă

încetează în temeiul ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii) angajatorului, care se

aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, cel târziu la data eliberării din

serviciu, cu excepția cazului în care salariatul nu lucrează pînă în ziua eliberării din

serviciu (absență nemotivată de la serviciu, privațiune de libertate etc.). Or, prin

actele administrate la dosarul cauzei, s-a constatat că, ordinul prin care s-au încetat

raporturile de muncă cu Irina Ghidrigan, nu a fost adus la cunoștință salariatei până

la 10 iunie 2020, dar, a fost adus la cunoștință mult mai târziu, fapt confirmat și de

către apelanta Judecătoria Hâncești, sediul Central.

Curtea de Apel Chișinău a dat o apreciere critică argumentului apelantei

Judecătoria Hâncești, sediul Central privind soluționarea prezentei cauze în lipsa

salariatului care se afla în concediu de îngrijire a copilului, Ecaterinei Gonța, în locul

căreia a fost angajată Irina Ghidrigan, pe perioadă determinată. Or, reclamanta Irina

Ghidrigan nu pretinde la funcția ocupată de către Ecaterina Gonța, ci contestă

acțiunile angajatorului privind necomunicarea și nepropunerea de a ocupa funcțiile

vacante apărute în cadrul Judecătoriei Hâncești în termen de 5 zile lucrătoare de la

apariția lor, la care putea să acceadă în condiții egale cu ceilalți salariați. Respectiv,

instanța a stabilit că restabilirea reclamantei Irina Ghidrigan în funcția deținută nu

afectează drepturile salariatei Ecaterina Gonța.

Drept consecință a anulării actului administrativ individual defavorabil,

instanța de apel a considerat că, instanța de fond în mod întemeiat a obligat

Judecătoria Hâncești, sediul Central să o restabilească pe Irina Ghidrigan în funcția

deținută anterior și să emită actul administrativ cu privire la achitarea în beneficiul

ei a salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, începând cu 10

iunie 2020 și până la 10 august 2020. Or, la 10 august 2020, Irina Ghidrigan a fost

angajată în cadrul Preturii sectorului Centru.

Totodată, instanța de apel a considerat că pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral neîntemeiat a fost admisă de instanța de fond, urmând a fi

declarată inadmisibilă pe motivul nerespectării procedurii prealabile.

La acest capitol, instanța de apel a reținut prevederile art.167 alin. (4) Cod

administrativ, care indică că, dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea

prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se examinează de

autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.

Instanța de apel a stabilit că pentru înaintarea în instanța de contencios

administrativ a unei pretenții privind repararea prejudiciului moral cauzat prin

activitatea administrativă ilegală, Irina Ghidrigan urmează în mod obligatoriu să

înainteze Judecătoriei Hâncești, sediul Central această pretenție, după anularea

4

actului administrativ ilegal prin hotărârea instanței de judecată rămasă definitivă,

condiție ce nu a fost realizată.

Or, art.60 alin.(3) Cod administrativ indică că, în cazul depunerii cererii privind

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act

administrativ individual sau normativ ilegal, termenul general începe să curgă din

data în care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ

ilegal a rămas definitivă.

La 01 aprilie 2021 Judecătoria Hâncești, sediul Central a depus recurs

împotriva deciziei din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

La 18 mai 2021 Judecătoria Hâncești, sediul Central a prezentat motivarea

recursului.

În motivarea recursului recurenta Judecătoria Hâncești, sediul Central a indicat

că înștiințarea salariatului despre încetarea contractului individual de muncă pe

durată determinată nu este obligatorie, invocând că în acest sens au fost operate

modificări la Codul muncii, fiind abrogat alin. (1) al art. 83 din Codul muncii, care

prevedea înștiințarea în scris.

De asemenea, consideră că instanța de apel eronat și ilegal a constatat că ordinul

prin care s-au încetat raporturile de muncă cu Irina Ghidrigan, nu a fost adus la

cunoștința salariatei până la 10 iunie 2020, or aceste afirmații au fost combătute

indirect de însăși intimata Irina Ghidrigan, care în cuprinsul cererii de chemare în

judecată a recunoscut că la 04 mai 2020 a fost informată de către specialistul din

serviciu resurse umane despre faptul că asistentul judiciar Ecaterina Gonța revine la

serviciu, iar altă funcție de asistent judiciar nu i se poate propune din lipsa acesteia.

A mai indicat că instanța de apel nu a luat în considerare că existența a două

sedii face ca procesul gestiunii resurselor umane să fie mai puțin flexibil, respectiv

semnarea unor ordine sau dispoziții să fie întârziată. În acest context, regularitatea

convorbirilor telefonice fiind justificată, ordinul nr. 54-p din 19 mai 2020 fiind

comunicat intimatei telefonic.

Recurenta Judecătoria Hâncești, sediul Central a specificat că anunțul la care

face referire intimata Irina Ghidrigan în cadrul examinării cauzei, era accesibil pe

portalul web al instanței și astfel nu a fost îngrădită în dreptul de a accede în funcție

vacantă potrivit calificărilor dobândite și implicit, la posibilitatea încheierii unor

contracte de muncă pe perioadă determinată.

La fel, a precizat că instanțele ierarhic inferioare la adoptarea deciziei de

restabilire a Irinei Ghidrigan în funcția deținută anterior până la încetarea

raporturilor de muncă, eronat au interpretat normele de drept material.

În susținerea acestor argumente, recurenta Judecătoria Hâncești, sediul Central

a menționat că conform art. 89 Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă

muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin

negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu – prin hotărâre judecătorească,

or la caz instanța nu a stabilit nelegitimitatea încetării raporturilor de muncă.

Mai mult, restabilirea în funcție a salariatului cu care a fost încheiat un contract

individual de muncă pentru o perioadă determinată, este posibilă numai în limitele

temporale indicate în contract. Dacă la momentul pronunțării hotărârii, termenul de

acțiune contractuală a expirat, instanța va dispune modificarea temeiului concedierii

și modificarea înscrierii în carnetul de muncă.

5

În opinia recurentei Judecătoriei Hâncești, sediul Central, prin anularea pct. 2

din ordinul nr. 54-p din 19 mai 2020, instanțele de judecată au apreciat arbitrar

prelungirea contractului individual de muncă prin transformarea acestuia într-un

contract pe o durată nedeterminată, fără a lua în considerare dacă angajarea intimatei

Irina Ghidrigan este oportună, necesară și justificată, în raport cu nevoile specifice

ale instituției. Or, într-o altă perspectivă, reținându-se că intimata a fost încadrată cu

contract de muncă individual pe perioadă determinată, sunt incidente dispozițiile art.

83 alin. (3) Codul muncii, la expirarea duratei pentru care s-a încheiat contractul,

acesta încetează de drept, fără nicio formalitate.

Suplimentar, recurenta consideră eronată concluzia instanței de apel în partea

declarării pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral ca fiind inadmisibilă.

În acest sens, a indicat că intimata Irina Ghidrigan nu a solicitat acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciu cauzat prin emiterea unui act administrativ

individual sau normativ ilegal, ci a solicitat compensarea prejudiciului moral cauzat

salariatului prin prisma prevederilor art. 90 Codul muncii, mărimea căruia se

determină de către instanța de judecată.

La data 25 mai 2021 intimata Irina Ghidrigan a recepționat copia recursului

depus de Judecătorie Hâncești, sediul Central, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă aceasta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul Judecătoriei Hâncești, sediul Central depus la 18 mai 2021

este în termen, or, copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 03 martie

2021 a fost recepționată de către Judecătoriei Hâncești, sediul Central la 22 aprilie

2021 (f.d.155).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Judecătoria Hâncești,

sediul Central, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

6

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

7

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Judecătoria Hâncești, sediul Central.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Judecătoria Hâncești, sediul Central, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8