2ra-669/21 — constatarea nulității actelor juridice

2ra-669/21 — constatarea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-669/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Veronica”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Matlab

Mustafayev și Întreprinderea cu Capital Străin „Globalpharm Company” Societate

cu Răspundere Limitată împotriva Reprezentanței din Moldova a companiei

„World Medicine Limited” și Societății cu Răspundere Limitată „Veronica” cu

privire la constatarea nulității actelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 2 octombrie 2018, Mustafayev Matlab și ÎCS „Globalpharm Company”

SRL au depus cererea de chemare în judecată împotriva Reprezentanței din

Moldova a companiei „World Medicine Limited” și SRL „Veronica” cu privire la

constatarea nulității actelor juridice.

În motivarea acțiunii au indicat că la 1 martie 2017, între Reprezentanța din

Moldova a companiei „World Medicine Limited” în persoana administratorului

Panfil Eugeniu, ca debitor, ÎCS „Globalpharm Company” SRL în persoana

administratorului Panfil Eugeniu, ca noul debitor, pe de o parte, și SRL

„Veronica”, în persoana administratorului Vasile Pșederschi, ca creditor, pe de altă

parte, a fost încheiat contractul de preluare a datoriei nr. 01/03-2017.

Conform contractului nominalizat din momentul semnării acestuia, debitorul

a transmis datoria, iar noul debitor a preluat datoria în sumă de 2 270 659,58 de

dolari SUA, astfel, devenit debitor al creditorului cu suma de 2 270 659,58 dolari

SUA.

Mai mult, conform actului de transmitere a datoriei, care este parte integrantă

al contractului de preluare a datoriei, SRL „Veronica” și-a realizat dreptul să ceară

de la ÎCS „Globalpharm Company” executarea obligațiilor privind plata datoriei în

sumă de 2 270 659,58 dolari SUA, ceea ce constituie 45 371 184,40 lei.

Reclamanții au menționat că în cazul în care problema ține în exclusivitate de

competența adunării generale a societății, atunci administratorul societății reieșind

din obligațiile sale prevăzute de art. 72 din Legea privind societățile cu răspundere

limitată, trebuie să comunice asociaților despre intenția încheierii unor contracte de

valoare.

1

De altfel, au specificat că contractul de preluare a datoriei nr. 01/03-2017 din

1 martie 2017 și actul de preluare a datoriei din 1 martie 2017 au fost încheiate

contrar normelor imperative și sunt lovite de nulitate absolută, motiv pentru care au

cerut constatarea nulității acestora, invocând de drept art. 216, 217, 219, 220 Cod

civil.

Reclamantul Mustafayev Matlab a menționat că în calitatea sa de unic asociat

al ÎCS „Globalpharm Company” SRL niciodată n-a fost informat de către

administratorul Eugeniu Panfil despre existența și necesitatea încheierii unui

asemenea contract și n-a emis o decizie în acest sens.

Mai mult, administratorului societății Eugeniu Panfil nu i-au fost acordate

astfel de împuterniciri conform fișei de post și contractului individual de muncă și

depășindu-le vădit în detrimentul companiei, a cauzat prejudicii considerabile.

Reclamanții au mai relatat că încheierea contractului din speță de către fostul

administrator Panfil Eugeniu este contrar scopului societății și prejudiciabilă, iar

activitatea întreprinderii a fost blocată.

Reclamanții au considerat că contractul de preluare a datoriei nr. 01/03-2017

și actul de preluare a datoriei din aceiași dată sunt lovite de nulitate și conform art.

226 și art. 231 Cod civil.

Conform art. 226 Cod civil, în cazul în care atribuțiile persoanei privind

încheierea actului juridic sunt limitate prin contract, iar împuternicirile organului

persoanei juridice prin actul de constituire, în comparație cu cele stipulate prin

mandat, lege sau cu cele deduse din circumstanțele în care se încheie actul juridic,

acesta, încheiat fără respectarea limitelor impuse, poate fi declarat nul numai în

cazul în care se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre

limitări.

Părțile semnatare au cunoscut despre aceste limitări și cu rea-credință și

intenționat au semnat contractul de preluare a datoriei și actul adițional din 1

martie 2017.

Mai mult, actele respective nici nu se regăsesc în evidența întreprinderii ÎCS

„Globalpharm Company” SRL și nici n-au fost indicate în evidența anuală a

companiei. Despre aceste acte a cunoscut în exclusivitate numai Panfil Eugeniu.

Conform art. 231 Cod civil, actul juridic încheiat în urma înțelegerii dolosive

dintre reprezentantul unei părți și cealaltă parte poate fi declarat nul de instanță de

judecată.

Astfel, au specificat că Panfil Eugeniu, care deținea simultan funcția de

administrator la companiile indicate în contract, a semnat atât din numele

Reprezentanței din Moldova a companiei „World Medicine Limited” cât și din

numele ÎCS „Globalpharm Company” SRL contractul de preluare a datoriei nr.

01/03-2017 și actul de preluare a datoriei din 1 martie 2017, fapt pentru care

reclamanții au cerut declararea nulității acestora.

Ai mai indicat că despre existența acestui contract de preluare a datoriei din 1

martie 2017, au aflat abia la data de 3 septembrie 2018, prin intermediul

executorului judecătoresc Viorica Prutean, în procedura căreia se află executarea

documentului executoriu eliberat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani nr. 2c-

54/2018 din 1 august 2018, cu privire la încasarea de la ÎCS „Globalpharm

Company” SRL în folosul SRL „Veronica” a sumei de 60 075 668,00 de lei, care

prin ordinul INCASO din 25 septembrie 2018 parțial au fost ridicați, prin urmare

2

termenul de prescripție pentru temeiurile invocate de art. 226, art. 231 Cod civil, au

considerat că este respectat.

Mustafayev Matlab și ÎCS „Globalpharm Company” SRL au solicitat

constatarea nulității contractului de preluare a datoriei nr. 01/03-2017 și actului de

preluare a datoriei din 1 martie 2017, încheiat între Reprezentanța din Moldova a

companiei „World Medicine Limited”, ÎCS „Globalpharm Company” SRL și SRL

„Veronica”; încasarea de la SRL „Veronica” și Reprezentanța din Moldova a

companiei „World Medicine Limited” în mod solidar în folosul ÎCS „Globalpharm

Company” SRL a tuturor cheltuielilor de judecată.

La 22 noiembrie 2018, reclamanții au depus cerere de majorare a pretențiilor

din acțiune.

În motivarea cererii au indicat că contractul de prestare a serviciilor de

fezabilitate și consultanță nr. 01 din 15 august 2006 și anexa nr. 1 din 27 iulie 2012

încheiat între SRL „Veronica” și Reprezentanța din Moldova a companiei „World

Medicine Limited” este unul fictiv, iar în coroborare cu pretenția inițială constituie

un mijloc „aparent legal” de a cere ulterior executarea unei obligații prin

intermediul contractului de preluare a datoriei nr. 01/03-2017 din 1 martie 2017

încheiat între SRL „Veronica”, Reprezentanța din Moldova a companiei „World

Medicine Limited” și ÎCS „Globalpharm Company” SRL în sumă de 2 270 659,58

de dolari SUA.

Totodată au specificat că conform Raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 212-213 din 14 noiembrie 2018 întocmit de Centrul Național Anticorupție, s-a

stabilit că realizarea contractului nr. 01 din 15 august 2006 privind îndeplinirea

lucrărilor de fezabilitate și consultanță, fizic nu putea fi executat, reieșind din

următoarele:

- Raportul privind studiu potențialului pieței RM (care reprezintă etapa I),

datat cu anul 2006, în mare parte, coincide cu conținutul studiului elaborat de

Fondația Soros Moldova cu denumirea „Analiza transparenței și eficienței

reglementărilor pe piața farmaceutică din Republica Moldova” publicat în anul

care au fost adoptate în perioadele ulterioare;

- Propunerile cu privire la înregistrarea produselor farmaceutice la Agenția

Medicamentului (care reprezintă Etapa II), pot fi înfăptuite numai după studierea

informației studiate conform Etapei I, care în anul 2006 nu putea fi îndeplinită,

totodată, conținutul Propunerilor, în mare parte conține informații din „indicațiile

terapeutice, copiate din Instrucțiunile preparatelor, maladiilor cărora, după părerea

SRL „Veronica” se vor intensifica în R. Moldova în viitor, adică în următorii 3-10

ani.

- Conform datelor contabilității SRL „Veronica” în perioada anului 2006 –

până la data efectuării raportului, careva cheltuieli privind executarea serviciilor de

fezabilitate și consultanță prevăzute de condițiile contractului nr. 01 din 15 august

2006, n-au fost suportate.

- Conform datelor contabilității SRL „Veronica”, a contabilității

Reprezentanței din Moldova a companiei „World Medicine Limited” în perioada

anului 2006 - până la data efectuării raportului, careva tranzacții privind reflectarea

serviciilor de fezabilitate și consultanță, prevăzute de condițiile contractului nr. 01

din 15 august 2006, n-au fost înregistrate. A fost remarcat faptul că Reprezentanța

din Moldova a companiei „World Medicine Limited” în perioada anilor 2006 -

3

2017, n-a dispus de suficiente mijloace financiare pentru a-și onora obligațiile

prevăzute de contractul respectiv și nici o dată n-ar fi putut achita costul

onorariului în mărime de 5 % din prețul de import al fiecărui produs farmaceutic

pe teritoriul R. Moldova.

- În perioada 2006 - până la data efectuării raportului, veniturile obținute de

către SRL „Veronica” au constituit 57 875 390,12 de lei care s-au format de la

livrări de mărfuri și servicii într-un divers sortiment, cheltuielile entității, în aceeași

perioadă au constituit 56 145 461,68 de lei. În structura cheltuielilor, careva

servicii de fezabilitate, consultanță, n-au fost înregistrate.

- Conform datelor de evidență, careva tranzacții economice între companiile

SRL „Veronica” și Reprezentanța companiei „World Medicine Limited” de

asemenea, între SRL „Veronica” și ÎCS „Globalpharm Company” SRL în perioada

2006 până la data efectuării raportului, n-au fost înregistrate. Privind tranzacțiile

economice între companiile Reprezentanța din Moldova a companiei „World

Medicine Limited” și ÎCS „Globalpharm Company” SRL, potrivit datelor, în

perioada 2006 până la data efectuării raportului, s-a constatat livrarea a trei unități

de transport de către ÎCS „Globalpharm Company” SRL în adresa reprezentanței

„World Medicine Limited”. Pentru procurările efectuate, părțile s-au achitat

integral prin intermediul conturilor bancare. Rulajele operațiunilor economice

apărute între Reprezentanța „World Medicine Limited” și ÎCS „Globalpharm

Company” SRL, conform datelor contabilității ambelor entități, au constituit total

629 846 de lei. Soldul datoriilor reciproce, la situația din 30 septembrie 2018

constituind - 0 lei.

La fel s-a menționat în cererea de majorare a pretențiilor că potrivit

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 250, 251 din 14 noiembrie 2018

întocmit de Centrul Național Anticorupție, s-a constatat că semnăturile din

rubricile – „Prestator.. Director” Poleacov Oleg, din contractul de prestări a

serviciilor de fezabilitate și consultanță nr. 01 din 15 august 2006; - „Prestator,

SRL „Veronica” Poleacov O., din actul de primire predare nr. 1 din 1 septembrie

2006 conform contractului nr.1 din 15 august 2006; - „SRL „Veronica, Poleacov

O.” din anexa nr. 1 la contractul de prestări a serviciilor de fezabilitate și

consultanță nr. 01 din 15 august 2006 au fost executate de Pșederschi Vasile, iar

semnăturile au fost executate anterior aplicării impresiunilor de ștampilă „FIRMA

VERONICA” SRL, ceia ce denotă falsul acestui contract și anexei.

Suplimentar s-a mai indicat că contractul de prestare a serviciilor de

fezabilitate și consultanță nr. 01 din 15 august 2006, anexa nr. 1/08 din 15 august

2006 și actul de primire-predare nr. 1 din 1 septembrie 2006 sunt lovite de nulitate

conform art. 231 Cod civil, adică actul juridic încheiat în urma înțelegerii dolosive

dintre reprezentantul unei părți și cealaltă parte, dat fiind faptul că actualul

administrator la SRL „Veronica” Pșederschi Vasile este nașul de cununie a lui

Panfil Eugeniu fostul administrator de la Reprezentanța din Moldova a companiei

„World Medicine Limited” și aceștia de comun acord și contrar prevederilor legale

au semnat acest contract și anexe.

Astfel, prin cererea de majorare a pretențiilor din acțiune, reclamanții au

solicitat constatarea nulității contractului de prestări a serviciilor de fezabilitate și

consultanță nr. 01 din 15 august 2006, actul de primire-predare nr. 1 din 1

septembrie 2006 și anexa nr. 1 din 27 iulie 2012 încheiat între SRL „Veronica” și

Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine Limited”.

4

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial acțiunea. S-a constatat nulitatea contractului de preluare a datoriei nr.

01/03-2017 și a actului de preluare a datoriei din 1 martie 2017 încheiate între

Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine Limited”, ÎCS

„Globalpharm Company” SRL și SRL „Veronica”. S-a constatat nulitatea

contractului de prestări a serviciilor de fezabilitate și consultanță nr. 01 din 15

august 2006, a actului de primire-predare nr. 1 din 1 septembrie 2006 și a anexei

nr. 1 din 27 iulie 2012 încheiate între SRL „Veronica” și Reprezentanța din

Moldova a companiei „World Medicine Limited”. S-a încasat în mod solidar de la

Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine Limited” și SRL

„Veronica” în beneficiul ÎCS „Globalpharm Company” SRL suma de 75 400 de lei

cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, s-a respins acțiunea ca nefondată.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 8 mai 2019, SRL

„Veronica” a declarat apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termen a apelului, scutirea de la

plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii

contestate și trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea SRL „Veronica” de repunere în termenul de declarare a apelului și restituit

apelul declarat de SRL „Veronica” pe motiv că a fost depus în afara termenului

legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 9 iulie 2019, SRL „Veronica” a declarat recurs împotriva încheierii din 19

iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii instanței de apel, constatarea declarării de către SRL „Veronica” a

apelului împotriva hotărârii primei instanțe în interiorul termenului legal de

declarare a apelului, restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 7 august 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de SRL „Veronica”. S-a casat integral încheierea din 19 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și s-a pronunțat o nouă încheiere prin care: S-a admis

cererea SRL „Veronica” cu privire la repunerea în termen a cererii de apel. S-a

repus în termen cererea de apel depusă de SRL „Veronica” împotriva hotărârii din

18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a remis cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău de la faza primirii cererii de apel.

Prin decizia din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din

lipsă de temei, apelul declarat de SRL „Veronica”. S-a menținut hotărârea din 18

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Matlab Mustafayev și ÎCS „Globalpharm

Company” SRL împotriva Reprezentanței din Moldova a companiei „World

Medicine Limited” și SRL „Veronica” cu privire la constatarea nulității actelor

juridice și încasarea cheltuielilor de judecată, fără modificări.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că prima instanța a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li-a

dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

5

În debut, Colegiul s-a expus la pretenția privind constatarea nulității

contractului de preluare a datoriei nr. 01/03-2017 și actului de preluare a datoriei

din 1 martie 2017 încheiat între Reprezentanța din Moldova a companiei „World

Medicine Limited”, ÎCS „Globalpharm Company” SRL și SRL „Veronica”.

Din materialele cauzei Colegiul a constatat că la 1 martie 2017, între

Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine Limited” în persoana

administratorului Panfil Eugeniu, în calitate de debitor, ÎCS „Globalpharm

Company” SRL, în persoana administratorului Panfil Eugeniu, în calitate de nou

debitor, pe de o parte, și SRL „Veronica”, în persoana administratorului Pșederschi

Vasile, în calitate de creditor, pe de altă parte, a fost încheiat contractul de preluare

a datoriei nr. 01/03-2017..

Conform pct. 1.1. din contractul menționat, în corespundere cu prezentul

contract, din momentul semnării lui, „debitorul” transmite datoria, iar „noul

debitor” preia datoria în sumă de 2 270 659,58 de dolari SUA și devine „debitor”

al „creditorului” în sumă de 2 270 659,58 de dolari SUA.

Potrivit pct. 1.2 din contractul sus-menționat, în corespundere cu actul de

transmitere a datoriei, care este parte integrantă al contract, creditorul SRL

„Veronica”, are dreptul să ceară de la noul debitor, ÎCS „Globalpharm Company”

SRL, executarea obligațiilor privind plata datoriei în sumă de 2 270 659,58 de

dolari SUA, ceea ce constituie 45 371 184,40 de lei moldovenești conform ratei de

schimb al Băncii naționale a Moldovei la data semnării contract (19,9815 lei pentru

1 USD).

Conform Actului de preluare a datoriei din 1 martie 2017, în temeiul

capitolului I al contractului de preluare a datoriei nr. 01/03 din 1 martie 2017:

debitorul (Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine Limited”)

transmite, iar noul debitor (ÎCS „Globalpharm Company” SRL) primește și preia

datoria în sumă de 2 270 659,58 de dolari SUA, ceea ce constituie 45 371 184,40

de lei și devine noul debitor al creditor (SRL Veronica) în sumă de 45 371 184,40

de lei. 2. În evidența contabilă a părților se efectuează următoarele modificări: 2.1.

Se stinge datoria debitorului față de creditor în sumă de 2 270 659,58 de dolari

SUA. 2.2. Se formează datoria debitorului față de noul debitor în sumă de

2 270 659,58 de dolari SUA. 2.3. Se formează datoria noului debitor față de

creditor față de creditor în sumă de 45 371 184,40 de lei.

Așadar, prin prisma art. 216 alin. (1), 217, 219 alin. (1), 220 alin. (1) Cod

civil (în redacția de până la 1 martie 2019), art. 48 alin. (1), 49 alin. (1) lit. m), 62

alin. (1) din Legea nr. 135 din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere

limitată, Colegiul a considerat că la judecarea cauzei în fond, prima instanță corect

a constatat că Mustafayev Matlab este unic asociat al ÎCS „Globalpharm

Company” SRL, reținând că în cazul în care problema ține în exclusivitate de

competența adunării generale a societății, atunci administratorul societății reieșind

din obligațiile sale prevăzute de art. 72 din Legea privind societățile cu răspundere

limitată, trebuia să comunice asociaților despre intenția încheierii unor contracte de

valoare. Însă, actele cauzei denotă că Mustafayev Matlab, în calitate de unic

asociat al ÎCS „Globalpharm Company” SRL niciodată n-a fost informat de către

administratorul Eugeniu Panfil despre existența și necesitatea încheierii unui

asemenea contract și n-a emis decizie în acest sens.

6

Mai mult, administratorului societății Eugeniu Panfil nu i-au fost acordate

astfel de împuterniciri conform Ordinului nr. 17 din 3 septembrie 2014 și

contractului individual de muncă.

Astfel, prima instanță corect a conchis că contractul de preluare a datoriei nr.

01/03-2017 din 1 martie 2017 și actul de preluare a datoriei din 1 martie 2017 au

fost încheiate contrar normelor imperative și sunt lovite de nulitate absolută.

Reținând prevederile art. 226, 231 Cod civil (în redacția de până la 1 martie

2019), Colegiul a stabilit că părțile semnatare au cunoscut despre limitările impuse

de normele legale și cu rea-credință și intenționat au semnat contractul de preluare

a datoriei și actul adițional din 1 martie 2017. Mai mult, actele respective nici nu se

regăsesc în evidența întreprinderii ÎCS „Globalpharm Company” SRL și nici nu au

fost indicate în evidența anuală a companiei, totodată, constatându-se că despre

aceste acte a cunoscut în exclusivitate numai Panfil Eugeniu.

De altfel, se atestă și situația că Panfil Eugeniu, care deținea simultan funcția

de administrator la companiile indicate în contractul de preluare a datoriei nr.

01/03-2017, a semnat atât din numele Reprezentanței din Moldova a companiei

„World Medicine Limited”, cât și din numele ÎCS „Globalpharm Company” SRL

contractul menționat și actul de preluare a datoriei din 1 martie 2017.

Or, din materialele cauzei se atestă că reclamanții au aflat despre existența

contractului de preluare a datoriei nr. 01/03-2017 din 1 martie 2017 la data de 3

septembrie 2018, când executorul judecătoresc Prutean Viorica a expediat în

adresa ÎCS „Globalpharm Company” SRL încheierea nr. 007-533/18 din 3

septembrie 2018 în baza documentului executoriu 2c-54/2018 din 1 august 2018

emis de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, prin care s-a dispus de a încasa de

la ÎCS „Globalpharm Company” SRL în beneficiul SRL „Veronica” suma de 60

075 668,38 de lei.

Tot aici, Colegiul a menționat faptul că în cadrul ședinței de judecată

reprezentantul pârâtului (Reprezentanța din Moldova a companiei „World

Medicine Limited”), dna Guriev Dorina, a recunoscut integral pretențiile

reclamanților, considerând ca fiind aplicabile prevederile art. 131 alin. (4) Cod de

procedură civilă, nefiind o încălcare a dreptului SRL „Veronica”.

Mai mult, Colegiul a ținut să menționeze că argumentele privind încălcarea

dreptului apelantei de acces la justiție sunt declarative și invocate doar cu scopul de

a se încadra în limitele normelor procedurale, or, în conformitate cu art. 372 alin.

(1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces au dreptul să

prezinte noi probe dacă au fost în imposibilitatea să o facă la examinarea pricinii în

primă instanță.

Prin urmare, Colegiul a considerat că partea apelantă având posibilitatea de a-

și valorifica dreptul pe care consideră că prima instanța I l-a încălcat, nu a

întreprins nici o măsură, neinteresându-se în nici într-un fel de soarta dosarului.

Pe această cale, instanța de apel a respins criticile formulate de reprezentantul

apelantei SRL ,,Veronica”, întrucât acesta a avut posibilitatea reală de a-și

valorifica drepturile pretinse încălcate în ședința instanței de apel.

Astfel, Colegiul a concluzionat în vederea respingerii argumentelor invocate

în partea ce ține de hotărârea primei instanțe, unde a concluzionat că pretenția

reclamanților despre constatarea nulității contractului de preluare a datoriei nr.

01/03-2017 și actului de preluare a datoriei din 1 martie 2017 încheiat între

Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine Limited”, ÎCS

7

„Globalpharm Company” SRL și SRL „Veronica” este întemeiată, fapt, din care

colegiul a menținut-o ca fiind legală.

Referitor la pretenția admisă de instanța de fond în partea constatării nulității

contractului de prestări a serviciilor de fezabilitate și consultanță nr. 01 din 15

august 2006, actul de primire-predare nr. 1 din 1 septembrie 2006 și anexei nr. 1

din 27 iulie 2012, încheiat între SRL „Veronica” și Reprezentanța din Moldova a

companiei „World Medicine Limited”, Colegiul nu a reținut careva motive de

casare a acesteia precum se invocă în cererea de apel, întrucât reieșind din

materialele cauzei s-a constatat că la 15 august 2006 a fost încheiat contractul de

prestări a serviciilor de fezabilitate și consultanță nr. 01, între SRL „Veronica”,

numit „Prestator” și Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine

Limited”, numit „Beneficiar” .

Conform pct. 1.1. din acest contract, obiectul contractului constituie prestarea

de către Prestator în favoarea Beneficiarului a serviciilor de fezabilitate și

consultanță în vederea elaborării unui studiu de fezabilitate pe piața Republicii

Moldova, întru realizării produselor farmaceutice ale companiei ”World Medicine

Limited.

La 1 septembrie 2006, SRL „Veronica” și Reprezentanța din Moldova a

companiei „World Medicine Limited” au întocmit Actul de primire predare nr. 1

conform contractului nr. 1 din 15 august 2006, potrivit căruia conform contractului

nr. 1 din 15 august 2006, Prestatorul a îndeplinit lucrări prevăzute în Etapa I a

Contractului sus-numit și a predat Beneficiarului Raportul lucru într-un volum de

44 file.

La 27 iulie 2012, SRL „Veronica” și Reprezentanța din Moldova a companiei

„World Medicine Limited” au semnat Anexa nr. 1 la contractul de prestare a

serviciilor de fezabilitate și consultantă nr. 01/08 din data de 15 august 2006.

Colegiul a mai notat faptul că potrivit Raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 212-213 din 14 noiembrie 2018 întocmit de Centrul Național

Anticorupție, la realizarea contractului nr. 01 din 15 august 2006 privind

îndeplinirea lucrărilor de fezabilitate și consultanță, fizic nu putea fi executat,

concluzionându-se că SRL „Veronica” n-a suportat careva cheltuieli legate de

prestarea serviciilor de fezabilitate și consultanță stabilite prin clauzele contractului

nr. 01 din 15 august 2006, încheiat între SRL „Veronica” cu Reprezentanța din

Moldova a companiei „World Medicine Limited”.

Mai mult, conform informațiilor prezentate, careva tranzacții economice între

companiile SRL „Veronica” și Reprezentanța companiei „World Medicine

Limited”, precum și între SRL „Veronica” și ÎCS „Globalpharm Company” SRL,

în perioada 2006 până la efectuarea raportului n-au fost înregistrate.

Totodată, s-a învederat că conform Raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 250, 251 din 14 noiembrie 2018 întocmit de Centrul Național Anticorupție, s-a

constatat că semnăturile din rubricile - „Prestator... Director...Poleacov Oleg” din

contractul de prestări a serviciilor de fezabilitate și consultanță nr. 01 din 15 august

2006; - „Prestator, SRL „Veronica”, Poleacov O.” din actul de primire predare nr.

1 din 1 septembrie 2006 conform contractului nr. 1 din 15 august 2006; - SRL

„Veronica”, Poleacov O.” din anexa nr. 1 la contractul de prestare a serviciilor de

fezabilitate și consultanță nr. 01/08 din data 15 august 2006 au fost executate de

Pșederschi Vasile, iar semnăturile au fost executate anterior aplicării impresiunilor

8

de ștampilă „FIRMA VERONICA SRL”, ceia ce denotă falsul acestui contract și

anexei.

Astfel, Colegiul a remarcat că prima instanță justificat a ajuns la concluzia de

a invoca nulitatea absolută din oficiu, ținând cont că semnăturile din numele

„SRL Veronica” au fost aplicate de facto, nu de către directorul Poleacov Oleg ( la

momentul semnării actului juridic civil), ci de către o altă persoană (Pșederschi

Vasile), circumstanță ce duce la concluzia că pretenția reclamanților despre

constatarea nulității absolute a contractului de prestări a serviciilor de fezabilitate și

consultanță nr. 01 din 15 august 2006, actul de primire-predare nr. 1 din 1

septembrie 2006 și anexei nr. 1 din 27 iulie 2012 încheiat între SRL „Veronica” și

Reprezentanța din Moldova a companiei „World Medicine Limited” este pe deplin

fondată.

La 9 martie 2021, SRL „Veronica” a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

adoptarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de judecată la examinarea

cauzei nu au constat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 3 noiembrie 2020 și

a expediat-o participanților la proces la 5 ianuarie 2021 (f.d. 230, Vol. II), or, la

actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 9 martie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 24 martie 2021

instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 68, Vol. III).

Astfel, la 7 mai 2021, Reprezentanța din Moldova a companiei „World

Medicine Limited” a depus referință, prin care a solicitat respingerea ca

inadmisibilă a recursului declarat.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Veronica”, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

9

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Veronica”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

10

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de SRL „Veronica”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Veronica”, împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

11