2r-590/21 — recunoasterea si incuviintarea executării silite a hotărîrii arbitrale străine

2r-590/21 — recunoasterea si incuviintarea executării silite a hotărîrii arbitrale străine (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-590/2021

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov)

DECIZIE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de „Bio-Labs” (Pvt) Ltd., reprezentat de avocatul

Mihail Sîlța,

în cauza civilă, la cererea depusă de „Bio-Labs” (Pvt) Ltd. privind

recunoașterea și încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale străine, eliberarea

titlului executorului și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea depusă de „Bio-Labs” (Pvt) Ltd.,

c o n s t a t ă:

La 14 aprilie 2021, avocatul Bivol Sergiu în interesele creditorului ,,Bio-Labs”

(Pvt) Ltd a depus cerere privind recunoașterea și încuviințarea executării silite a

hotărârii arbitrale străine din 24 iunie 2020, în cauza nr. 600572.2019, pronunțată de

Instituția de Arbitraj a Camerei Elvețiene, or. Zurich, Elveția, și semnată de Arbitrul

Unic Dr. Simon Gabriel prin care s-a respins integral acțiunea înaintată de ,,Dita

EstFarm” SRL privind încasarea prejudiciului în urma livrării produselor defecte și

încasarea din contul ,,Dita EstFarm” SRL în beneficiul ,,Bio-Labs” (Pvt) Ltd. a

costurilor și cheltuielilor de arbitraj.

În motivarea cererii a invocat că, la data de 01 noiembrie 2019, potrivit

convenției de arbitraj agreată de părți în pct. 15 din Contractul de vânzare-

cumpărare nr. BD-0163 din 26 aprilie 2018 și în conformitate cu Regulile Elvețiene

de Arbitraj Internațional, debitorul „Dita EstFarm” SRL a depus în adresa Instituției

de Arbitraj a Camerei Elvețiene o Notificare de Arbitraj împotriva creditorului „Bio-

Labs” (Pvt) Ltd.

Prin notificarea din 15 ianuarie 2020, Secretariatul Instituției de Arbitraj a

Camerei Elvețiene a informat părțile procedurii arbitrale că Dr. Simon Gabriel a fost

confirmat în calitate de Arbitru Unic conform desemnării comune de către părți.

La 24 iunie 2020, prin hotărârea arbitrală semnată de Arbitrul Unic Dr. Simon

Gabriel în cauza nr. 600572-2019 și anexată la prezenta cerere, creditorului „Bio-

1

Labs” (Pvt) Ltd. (pârât, în procedura arbitrală) i-au fost adjudecate costuri și

cheltuieli de arbitraj care urmează a fi rambursate din contul debitorului ,,Dita

EstFarm” SRL (reclamant, în procedura arbitrală).

A mai menționat că potrivit convenției de arbitraj agreate de părți în pct. 15

din contractul de vânzare-cumpărare nr. BD-0163 din 26 aprilie 2018, hotărârea

arbitrală emisă este definitivă și obligatorie pentru părțile implicate. Drept urmare,

având în vedere pasivitatea „Dita EstFarm” SRL, la data de 6 octombrie 2020, „Bio-

Labs” (Pvt) Ltd. a expediat prin intermediul Casei de Avocatură ,,Vemon David”

SRL în adresa „Dita EstFarm” SRL o notificare privind executarea benevolă a

hotărârii arbitrale prin compensarea costurilor și cheltuielilor de arbitraj. Conform

avizului de recepție anexat, „Dita EstFarm” SRL a recepționat notificarea de

executare benevolă la data de 08 octombrie 2020.

La fel, a menționat că în situația în care prin notificarea respectivă, „Dita

EstFarm” SRL a fost preavizată că „Bio-Labs” (Pvt) Ltd. își rezervă dreptul de a

încasa silit sumele adjudecate prin hotărârea arbitrală menționată în procedura de

recunoaștere și executare a hotărârii arbitrale străine, și că până la data depunerii

cererii de recunoaștere și executare a hotărârii arbitrale, debitorul „Dita EstFarm”

SRL nu a dat curs notificării respective și nu a efectuat careva acțiuni benevole în

vederea executării hotărârii arbitrale, creditorul „Bio-Labs” (Pvt) Ltd. se arată

nevoit de a-și recupera sumele adjudecate pe cale judecătorească.

A indicat că potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii

Moldova privind practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației ce

ține de recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și hotărârilor arbitrale

străine nr. 9 din 09 decembrie 2013, actul internațional cel mai important în

domeniul recunoașterii și executării silite a hotărârilor arbitrale, de care urmează să

țină cont instanțele de judecată naționale, este Convenția de la New York din 10

iunie1958 privind recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, în vigoare

pentru Republica Moldova de la 17 decembrie 1998.

Corespunzător prevederilor art. III din Convenția menționată, fiecare din

Statele contractante va recunoaște autoritatea unei sentințe arbitrale și va acorda

executarea acestei sentințe conform regulilor de procedura în vigoare pe teritoriul

unde sentința este invocată în condițiile stabilite în articolele următoare. Pentru

recunoașterea sau executarea sentințelor arbitrale cărora se aplică prezenta

Convenție nu vor fi impuse condiții mult mai riguroase, nici cheltuieli de judecată

mult mai ridicate, decît acelea care sînt impuse pentru recunoașterea sau executarea

sentințelor arbitrale naționale.

Totodată, a invocat prevederile art. 16 alin. (4) și 475 alin.(2) din Codul de

procedură civilă. Astfel, a conchis că în contextul în care la pronunțarea hotărârii

arbitrale de către Instituția de Arbitraj a Camerei Elvețiene nu s-au constatat

impedimente care ar constitui temei de refuz în recunoașterea și încuviințarea

executării silite a unei eventuale hotărârii arbitrale străine, astfel după cum sunt

prevăzute exhaustiv în art. V al Convenției menționate și art. 476 alin. (1) Cod de

procedură civilă, a înaintat și își întemeiază în drept prezenta cerere pe prevederile

art.16, 475-4753 din Codul de procedură civilă.

2

A solicitat creditorul „Bio-Labs” (Pvt) Ltd: - recunoașterea hotărârii arbitrale

străine din 24 iunie 2020 în cauza nr. 600572.2019, pronunțată de Instituția de

Arbitraj a Camerei Elvețiene, or. Zurich, Elveția, și semnată de Arbitrul Unic Dr.

Simon Gabriel, prin care s-a respins integral acțiunea depusă de SRL ,,Dita

EstFarm” privind încasarea prejudiciului în urma livrării produselor defecte și

încasarea din contul SRL ,,Dita EstFarm” în beneficiul ,,Bio-Labs” (Pvt) Ltd. a

costurilor și cheltuielilor de arbitraj;

- încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale străine din 24 iunie 2020, în

cauza nr. 600572.2019, pronunțată de Instituția de Arbitraj a Camerei Elvețiene, or.

Zurich, Elveția, și semnată de Arbitrul Unic Dr. Simon Gabriel prin care s-a respins

integral acțiunea înaintată de SRL ,,Dita EstFarm”, cu încasarea din contul

SRL,,Dita EstFarm” în beneficiul ,,Bio-Labs” (Pvt) Ltd. a costurilor și cheltuielilor

de arbitraj;

- eliberarea titlului executoriu în temeiul hotărârii arbitrale străine și încheierii

irevocabile emise întru încasarea din contul SRL,,Dita EstFarm” în beneficiul ,,Bio-

Labs” (Pvt) Ltd. a costurilor și cheltuielilor de arbitraj astfel după cum au fost

adjudecate în secțiunea IX din hotărârea arbitrală:

a) 15,500.00 CHF; b) 54,000.00 CHF; c) 1,500,000.00 PKR; d) 2,207.00

USD; e) 135.83 USD; f) 6,000.00 USD;

- compensarea din contul debitorului a taxei stat achitată de creditor în

legătură cu depunerea cererii de recunoaștere și încuviințare silită a executării

Hotărârii arbitrale străine.

Prin încheierea din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea depusă de ,,Bio-Labs” (Pvt) Ltd. privind recunoașterea și încuviințarea

executării silite a hotărârii arbitrale străine, eliberarea titlului executorului și

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 15 iulie 2021 și 01 septembrie 2021 ,,Bio-Labs” (Pvt) Ltd., reprezentat de

avocatul Mihai Sîlța, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi

încheieri de admitere integrală a cererii privind recunoașterea și încuviințarea

executării silite a hotărârii arbitrale străine, eliberarea titlului executorului și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, deoarece nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume în încheierea

recurată instanța judecătorească corect a reținut că raporturile juridice între

Republica Moldova și Confederația Elvețiană în materie de recunoaștere și

executare a hotărârilor arbitrale sunt reglementate de prevederile Convenției pentru

recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, încheiată la New York la 10

iunie 1958, însă a omis să o aplice în conformitate cu principiile și regulile

interpretării Convenției de la New York expuse în Hotărîrea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 9 din 09 decembrie 2013 și Ghidul de interpretare a

Convenției privind recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine de la

New York din 1958.

A susținut că instanța judecătorească a admis încălcări de procedură depășind

limitele controlului judecătoresc, expunîndu-se pe fondul cauzei soluționată printr-o

3

sentință arbitrală emisă de o instituție arbitrală constituită conform convenției

părților, încălcările respective ducând la soluționarea greșită a cauzei.

La fel, a susținut că reprezintă o depășire a limitelor controlului judecătoresc la

examinarea prezentei cereri și motivarea instanței de apel precum că hotărârea

arbitrală străină contravine ordinii publice a Republicii Moldova, or la emiterea

acesteia nu s-a ținut cont de principiul legalității și echității, prin negarea

competenței Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și a procedurii de

plasare a medicamentelor spre vînzare pe teritoriul Republicii Moldova, având în

vedere importanța interesului public, în raport cu protecția sănătății și a drepturilor

consumatorului.

Interdicția de a depăși limitele controlului judecătoresc prin examinarea

fondului litigiului supus arbitrajului este prevăzut atât în instrumentele

internaționale, cât și în cele de unificare a practicii judiciare naționale.

Or, potrivit Ghidului, o instanță judecătorească sesizată cu o cerere în

executarea unei sentințe potrivit Convenției nu are puterea de a revizui în fond

hotărârea tribunalului arbitral și de a o înlocui cu propria sa hotărâre, chiar dacă a

reținut că arbitrii au stabilit starea de fapt în mod inexact sau au aplicat greșit legea.

Executarea nu constituie un apel față de sentința arbitrală.

Astfel, instanța judecătorească nu are competența nici de a examina (corecta,

revedea) fondul hotărârii străine, să schimbe concluziile tribunalului arbitral, chiar

dacă arbitrii au ajuns la concluzii greșite în privința circumstanțelor cauzei. Instanța

va verifica doar existența sau lipsa temeiurilor de refuz și recunoașterii și executării

hotărârii arbitrale străine.

A menționat recurentul că instanța judecătorească nu a aplicat o lege care

trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat

eronat instituția ordinii publice. Astfel, a considerat că instanța judecătorească nu a

aplicat prevederile art. 2581 Codul civil privind limitele și condițiile invocării

excepției de ordine publică, eronat a aplicat prevederile art. 476 alin. (2) lit. b) CPC,

drept temei de refuz în recunoașterea și executarea hotărârii arbitrale străine, astfel

interpretând eronat instituția ordinii publice.

A considerat că excepția de ordine publică aplicată la refuzul recunoașterii

sentinței arbitrale străine se aplică nu împotriva legii străine, ci contra consecințelor

care ar surveni în urma aplicării legii străine și care ar fi în mod evident și

inadmisibil contrare ordinii publice a Republicii Moldova. În acest sens, Curtea de

Apel Chișinău urma să aprecieze consecințele dispozitivului sentinței finale în

forma încasării costurilor și cheltuielilor de arbitraj, fără însă a depăși limitele

controlului judiciar și aprecia concluziile Arbitrului Unic.

Prin urmare, recunoașterea și încuviințarea spre executare a sentinței arbitrale

străine va contraveni ordinii publice a Republicii Moldova doar atunci când această

sentință va contraveni într-un mod inacceptabil ideii însăși de justiție, când ea poate

duce la un rezultat care este inadmisibil din punct de vedre al conștiinței juridice din

Republica Moldova.

Or, în esență, partea dispozitivă a hotărârii arbitrale pronunțată de Instituția de

Arbitraj a Camerei Elvețiene constă în adjudecarea costurilor și cheltuielilor de

arbitraj din contul părți care a pierdut procesul.

4

A invocat recurentul că instanța judecătorească a admis încălcări de procedură.

Or, încălcările ce țin de neaplicarea corespunzătoare a Convenției de la New York

din 1958, Hotărârii nr. 87 din 10 iulie 1998 și art. 2581 din Codul civil, depășirea

limitelor controlului judecătoresc prin expunerea pe fond și aprecierea probatoriului

deja examinat în cadrul litigiului supus arbitrajului, precum și invocarea ordinii

publice în respingerea neîntemeiată a costurilor și cheltuielilor de arbitraj

adjudecate constituie nu doar încălcări de drept material, ci și de procedură ce au

dus la soluționarea greșită a cauzei.

La 14 septembrie 2021 SRL „Dita EstFarm”, reprezentată de avocatul Vasile

Josan, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de „Bio-

Labs” (Pvt) Ltd., cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

emisă la 01 iulie 2021, iar „Bio-Labs” (Pvt) Ltd., reprezentată de avocatul Mihai

Sîlța, a declarat recurs la 15 iulie 2021, adică în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii instanței de apel cu restituirea

cauzei spre rejudecare în prima instanță, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

Din materialele dosarului rezultă că creditorul „Bio-Laps” (Pvt) Ltd a depus

cerere împotriva SRL „Dita EstFarm” prin care a solicitat recunoașterea și

încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale

străine pronunțate la 24 iunie 2020 de Instituția de Arbitraj a Camerei Elvețiene, or.

Zurich, Elveția și semnată de Arbitrul Unic Dr. Simion Gabriel, prin care a fost

respinsă integral acțiunea depusă de SRL „Dita EstFarm” privind încasarea

prejudiciului în urma livrării produselor defecte și încasarea de la SRL „Dita

EstFarm” în beneficiul „Bio-Labs” (Pvt) Ltd. a costurilor și cheltuielilor de arbitraj,

eliberarea titlului executoriu în temeiul hotărârii arbitrale străine și încheierii

irevocabile emise întru încasarea din contul SRL,,Dita EstFarm” în beneficiul ,,Bio-

Labs” (Pvt) Ltd. a costurilor și cheltuielilor de arbitraj astfel după cum au fost

adjudecate în secțiunea IX din hotărârea arbitrală: a) 15,500.00 CHF; b) 54,000.00

CHF; c) 1,500,000.00 PKR; d) 2,207.00 USD; e) 135.83 USD; f) 6,000.00 USD;

precum și compensarea din contul debitorului a taxei stat achitată de creditor în

legătură cu depunerea cererii de recunoaștere și încuviințare silită a executării

Hotărârii arbitrale străine.

5

Ca urmare, prima instanță, prin încheierea din 01 iulie 2021 a respins cererea în

temeiul art. 476 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură civilă, din motiv că

recunoașterea sau încuviințarea executării hotărârii străine menționate supra

contravine ordinii publice a Republicii Moldova.

În acest sens, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că materialele cauzei denotă

că hotărârea arbitrală străină sus-indicată contravine ordinii publice a Republicii

Moldova, or, la emiterea acesteia nu s-a ținut cont de principiul legalității și

echității, prin negarea competenței Agenției Medicamentului și Dispozitivelor

Medicale și a procedurii de plasarea a medicamentelor spre vânzare pe teritoriul

Republicii Moldova, având în vederea importanța interesului public, în raport cu

protecția sănătății și a drepturilor consumatorilor. A mai atestat prima instanță că din

conținutul hotărârii arbitrale reclamantul/creditorul ,,Bio-Labs” (Pvt) Ltd a formulat

obiecții împotriva acordului de arbitraj, înaintând o acțiune în instanță în vederea

anulării acordului de arbitraj și că acțiunile date duc la convingerea fermă a instanței

de judecată că reclamantul/creditorul a acționat cu rea-credință, negând din start

acordul de arbitraj, intenționând să soluționeze cauza pe calea înaintării unei acțiuni

în justiție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, verificând legalitatea încheierii atacate, a constatat că, prima instanță a emis

încheierea contestată cu încălcarea normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanțele

cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare

la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe,

legile de care s-a călăuzit instanța.

La caz, instanța de recurs constată, însă, că contrar prevederilor legale

menționate, încheierea primei instanțe este una nemotivată. Or, dreptul de a fi auzit

include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de asemenea,

obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (speța Fomin contra

Moldovei, hotărârea CEDO din 11 octombrie 2011).

În acest sens, se reține că din cererea depusă de „Bio-Laps” (Pvt) Ltd. în prima

instanță rezultă că prin hotărârea arbitrală străină pronunțată la 24 iunie 2020 de

Instituția de Arbitraj a Camerei Elvețiene, or. Zurich, Elveția și semnată de Arbitrul

Unic Dr Simion Gabriel, a fost respinsă integral acțiunea depusă de SRL „Dita

EstFarm” privind încasarea prejudiciului în urma livrării produselor defecte și au

fost încasate de la SRL „Dita EstFarm” în beneficiul „Bio-Labs” (Pvt) Ltd. costurile

și cheltuielile de arbitraj. Astfel, creditorul a solicitat încuviințarea și executarea pe

teritoriul Republicii Moldova a hotărârii enunțate, eliberarea titlului executoriu în

temeiul hotărârii arbitrale străine și încheierii irevocabile emise întru încasarea din

contul SRL ,,Dita EstFarm” în beneficiul ,,Bio-Labs” (Pvt) Ltd. a costurilor și

cheltuielilor de arbitraj după cum au fost adjudecate în secțiunea IX din hotărârea

arbitrală.

6

Or, prima instanță respingând cererea creditorului a conchis că aceasta

contravine ordinii publice a Republicii Moldova, examinând fondul hotărârii străine,

însă nu s-a pronunțat în nici un fel asupra cererii depuse de recunoaștere și executare

a hotărârii arbitrale străine în partea solicitată, și anume a costurilor și cheltuielilor

de arbitraj adjudecate de instanța internațională.

Totodată, instanța de recurs menționează că principiul care stă la baza

procedurii de recunoaștere și încuviințare a executării hotărîrilor judecătorești

străine este acela că instanța judecătorească, căreia i se cere recunoașterea, nu va

examina (corecta, revedea) fondul hotărîrii străine nici din punctul de vedere al

sistemului de drept al Republicii Moldova, nici din punctul de vedre al dreptului

altui stat. Astfel, hotărîrile străine se recunosc chiar și atunci cînd o instanță

judecătorească națională ar fi examinat cauza diferit.

Instanța de apel, însă, examinând cererea, a omis să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în cerere de către creditorul „Bio-Labs” (Pvt) Ltd., situație ce

denotă că, justițiabilul nu a fost auzit la judecarea cauzei.

Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul

la o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța

judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei

diferite spre soluționare.

Mai mult ca atât, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv,

admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra Spaniei, hotărârea din

21 ianuarie 1999).

În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul

nr. 6 al Recomandării privind principiile de procedură civilă menite pentru

ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei).

Însă, la caz, prima instanță, pronunțând încheierea din 01 iulie 2021, a omis să

satisfacă standardele procedurale relevante referitoare la conținutul actului

judecătoresc, încălcând normele de drept procedural.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral încheierea primei instanțe și de a restitui cauza

spre rejudecare în primă instanță.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de „Bio-Labs” (Pvt) Ltd., reprezentat de avocatul

Mihail Sîlța.

Se casează încheierea din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea depusă de „Bio-Labs” (Pvt) Ltd. privind recunoașterea și

încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale străine, eliberarea titlului

executorului și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8