2ra-907/21 — privind încasarea prejudiciului material si moral în temeiul Legii 1545 din 25.02.1998

2ra-907/21 — privind încasarea prejudiciului material si moral în temeiul Legii 1545 din 25.02.1998 (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-907/2021

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Procuratura Generală a RM,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Babiuc Aliona

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală și

Procuratura raionului Briceni cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2021, prin care a fost

respins apelul declarat de Procuratura raionului Briceni, a fost admis apelul

declarat de Babiuc Aliona și a fost casată parțial hotărârea Judecătoriei Edineț,

sediul central din 24 iulie 2020,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2019, Babiuc Aliona a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală și

Procuratura r-lui Briceni cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, în

baza legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.

În motivarea acțiunii, Babiuc Aliona a menționat că, la 16 iulie 2016, în

temeiul plângerii depusă de Parașciuc Raisa, de către Inspectoratul de Poliție

Briceni a fost pornită urmărirea penală conform elementelor infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (2) lit. c) și d) din Codul penal, pe faptul că activând în funcție de

director-interimar al Liceului Teoretic nr. 1 din or. Briceni, având scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul perfectării duplicatului diplomei de bacalaureat pe numele lui

Gorbani Veaceslav, a însușit de la Parașciuc Raisa suma de 800 lei, astfel

cauzându-i ultimei un prejudiciu material considerabil.

1

Ulterior, prin ordonanța Procuraturii r-lui Briceni din 16 septembrie 2016, a

fost pusă sub învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit.

c) și d) din Codul penal, fiind dispusă reținerea sa.

Astfel, la 08 octombrie 2016, revenind în țară de peste hotare, la postul vamal

Brunei - Rososeni, r-nul Briceni, a fost reținută de către colaboratorii

Inspectoratului de Poliție Briceni și adusă sub paza Procuraturii r-lui Briceni.

Prin ordonanța Procuraturii r-lui Briceni din 24 octombrie 2016, a fost scoasă

de sub urmărire penală și clasată cauza din lipsa elementelor constitutive ale

infracțiunii.

Reclamanta a invocat că, a fost trasă ilegal la răspundere penală, fiind

reținută, fapt ce î-i acordă dreptul de a solicita repararea prejudiciului material si

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

procuraturii.

Babiuc Aliona a solicitat încasarea din bugetul de stat a sumei de 5 000 de lei

cu titlu de prejudiciu material, ce constituie cheltuieli de asistență juridică în cadrul

cauzei penale și încasarea sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

De asemenea, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată, pe cauza data.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 24 iulie 2020, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Babiuc Aliona. A fost

încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

Alionei Babiuc suma de 5 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii. În rest, acțiunea

a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2021, a fost respins apelul

declarat de Procuratura raionului Briceni, a fost admisă cererea de apel declarată de

Babiuc Aliona, a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 24

iulie 2020, în partea respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului material

și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care: a fost admisă cerința

înaintată de Babiuc Aliona împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Procuratura Generală și Procuratura raionului Briceni cu privire la încasarea

prejudiciului material. A fost încasat din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul Alionei Babiuc suma de 5000 de lei cu titlu de

prejudiciu material. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că, la 16 iulie 2016, în temeiul plângerii depusă de Parasciuc Raisa, de către

Inspectoratul de Poliție Briceni a fost pornită urmărirea penală conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) si d) din Codul penal,

pe faptul că activând în funcție de director-interimar al Liceului Teoretic nr. 1 din

or. Briceni, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune si abuz de încredere, sub pretextul perfectării duplicatului diplomei de

bacalaureat pe numele lui Gorbani Veaceslav, a însușit de la Parasciuc Raisa suma

de 800 de lei, astfel cauzându-i ultimei un prejudiciu material considerabil.

Prin ordonanța Procuraturii r-lui Briceni din 16 septembrie 2016, a fost pusă

sub învinuire în săvârsirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și d) din

Codul penal.

2

Ulterior, prin ordonanța Procuraturii r-lui Briceni din 24 octombrie 2016, a

fost scoasă de sub urmărire penală cu clasarea cauzei din lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că, deoarece în privința Alionei Babiuc a fost clasată

cauza penală, aceasta este îndreptățită să solicite repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, în temeiul art. 3 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 -

tragerea ilegală la răspundere penală.

Or, intentarea cauzei penale în privința Alionei Babiuc, recunoașterea acesteia

în calitate de învinuită și reținerea acesteia pe parcursul zilei de 08 octombrie 2016,

denotă cauzarea suferințelor psihice, a unui anumit grad de frustrare și

incertitudine, retrăiri, încordare psihică și stare de disconfort, iar cuantumul

prejudiciului moral urmează a fi determinat proporțional acestora, motiv din care,

hotărârea primei instanțe, în latura dată urmează a fi menținută.

Astfel, instanța de apel analizând în ansamblu toate circumstanțele cauzei,

ținând cont și de statutul reclamantei, care activa în calitate de director al Liceului

Teoretic nr. 1 or.Briceni, a constatat că prima instanță corect a apreciat faptul că,

prejudiciul moral cauzat reclamantei în rezultatul acțiunilor ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii, urmează a fi evaluat la suma de 5000 de lei.

Cu referire la pretenția reclamantei privind încasarea sumei de 5 000 de lei cu

titlu de prejudiciu material, instanța de apel a menționat că, potrivit copiei

mandatului eliberat de către avocatul Ivașciuc Antonina, la data de 08 octombrie

2016, ultima a reprezentat interesele Alionei Babiuc în cadrul cauzei penale, iar

potrivit bonului de plată seria PL nr. 233467 din 08 octombrie 2016, Babiuc

Aliona a achitat pentru serviciile avocatului suma de 5000 de lei, prin urmare fiind

existente temeiuri de încasare a prejudiciului material în beneficiul Alionei Babiuc

în sumă de 5000 de lei, care sunt probate prin înscrisurile respective.

La 07 aprilie 2021, Procuratura Generală a RM a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

Suplimentar a invocat că, reieșind din dispozițiile Codului Civil cît și din

practica juridică națională, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciul adus

persoanei prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și

instanțelor judecătorești.

A notat că, elucidarea cazurilor și condițiilor de răspundere patrimonială se

face prin Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

A menționat că, pentru a fi în prezența unei acțiuni civile întemeiate sânt

necesare întrunirea condițiilor prevăzute de art.3 alin. (1) și art.6 din Legea nr.

3

1545 din 25 februarie 1998, și anume: reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor

preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara,

tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării ilegale, confiscării ilegale a

averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității; efectuării

ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,

ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din

lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează

drepturile persoanelor fizice sau juridice; supunerii ilegale la arest administrativ,

reținerii administrative ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de

către instanța de judecată; efectuării măsurilor operative de investigații cu

încălcarea prevederilor legislației; ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor

documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare;

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii persoanei

de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c)

adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului

contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către

judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură

penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a

încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire

penală sau organului care exercită activitate specială de investigații.

A relatat că, reieșind din normele legal citate art. 3 și art. 6 din Legea nr. 1545

sânt indisolubile și nu pot fi aplicate separate. Astfel, a menționat că, nici una din

prevederile legale nu sunt întrunite în cazul din speță, iar pretențiile reclamantei,

înaintate întru argumentarea poziției sale, în ceea ce privește cauzarea prejudiciului

moral și material, sunt declarative și urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin notificarea din 04 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților copia

recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp

de o lună de la data primirii acesteia.

Prin referința depusă la 03 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal Babiuc

Aliona, reprezentată de avocatul Antonina Ivașciuc a solicitat ca recursul declarat

de Procuratura Generală să fie considerat inadmisibil, invocând că recursul depus

în numele Procuraturii Generale a fost depus de o persoană neîmputernicită,

întrucât din textul recursului, semnat de procurorul Elena Lisnic, rezultă că,

procurorul acționează pe baza unei procuri fără a preciza numărul și data acestei,

fară a atașa procura sau copia legalizată a acesteia la recurs. Astfel, este îndoielnic

dacă persoana care a semnat și a depus cerere de recurs este împuternicită în acest

drept, în conformitate cu art. 75 alin.(2), (3) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

4

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să

declare recurs părțile și alți participanți la proces, martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce

li se cuvine.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul

nu este în drept să-l declare.

La caz, se reține că, prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2021, a

fost respins apelul declarat de Procuratura raionului Briceni, a fost admis apelul

declarat de Babiuc Aliona, a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul

central din 24 iulie 2020, în partea respingerii pretenției privind încasarea

prejudiciului material și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin

care: a fost admisă cerința înaintată de Babiuc Aliona împotriva Ministerului

Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală și Procuratura raionului

Briceni cu privire la încasarea prejudiciului material. A fost încasat din bugetul de

stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Alionei Babiuc suma de

5000 de lei cu titlu de prejudiciu material. În rest, hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

În speță, analizând materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, cererea de

recurs declarată împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2021, a fost

depusă și semnată în interesele Procuraturi Generale, de d-na Elena Lisnic,

procuror în Procuratura de circumscripție Bălți.

Colegiul reține că, în temeiul procurii Nr.22/07 din 20 martie 2020, valabilă

pe termen de 1(un) an din momentul eliberări, a fost împuternicită să reprezinte în

instanțele de judecată interesele Procuraturii Generale a RM și procuraturilor

teritoriale la examinarea cauzelor civile inițiate de procurori și împotriva organelor

procuraturii, cu dreptul de a exercita toate actele procesuale, inclusiv cu dreptul de

strămuta pricina, de a ataca hotărârile, deciziile și încheierile judecătorești și de

contesta actele executorului judecătoresc, d-na Elena Lisnic, procuror în

Procuratura de circumscripție Bălți. (f.d.150)

Conform art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor

juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care

acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative

sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai

persoanei juridice sau de către avocați.

În conformitate cu art. 80 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o

procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege.

5

Procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura

administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de

constituire și sigilate cu ștampila acestei organizații.

Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în

instanță de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil.

Prin urmare, cererea de recurs depusă de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Elena Lisnic în interesele Procuraturii Generale a RM este

semnată de o persoană neîmputemicită, or, la data de 07 aprilie 2021, aceasta nu

mai avea dreptul de a reprezenta interesele în baza procuri Nr.22/07 din 20 martie

2020 deoarece împuternicirile acordate au expirat de drept la data de 21 martie

2021.

Astfel, Colegiul constată cu certitudine că, cererea de recurs a fost depusă

către o persoană neîmputernicită.

Lipsa dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în modul prescris de lege,

reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții recurente, în frauda regulilor

unui proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere că, procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Elena Lisnic, a declarat recurs fără a avea

împuterniciri valabile de a exercita în interesele Procuraturi Generale a RM,

dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a considera recursul declarat de Procuratura Generală a RM, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. c) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Procuratura Generală a RM împotriva deciziei din 12

ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6