2ra-1949/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală si ale procurorului

2ra-1949/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală si ale procurorului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1949/2021

2-20098970-01-2ra-08122021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Crigan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Negru, I. Secrieru )

Î N C H E I E R E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana

Zavatin, reprezentată de avocatul Valentin Guțu,

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Zavatin

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

procurorului, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Tatiana Zavatin, reprezentată de avocatul Valentin

Guțu, și a fost menținută hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 13 august 2020, Tatiana Zavatin a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 30 iulie 2018, de către

procurorul în Procuratura Anticorupție, Dorin Compan, în conformitate cu

prevederile art. 165-167 din Codul de procedură penală al RM, Tatiana Zavatin a fost

reținută ca bănuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. XX alin. (X), art. XXX

alin. (X), lit. X) din Codul penal.

A susținut reclamanta Tatiana Zavatin că, la 31 iulie 2018, a fost pusă sub

învinuire, invocând că, activând din anul 2008 în cadrul Instituției Medico-Sanitare

Publice, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, în funcția de registrator, în

perioada de timp martie - iulie 2018, acționând împreună și în comun acord cu Silviu

Condrea, șeful secției de tomografie computerizată al acestei instituții au

implementat o schemă infracțională de pretindere și primire a mijloacelor bănești, ce

nu li se cuvin, ce variază între sumele de 1000 - 2600 de lei, de la pacienții supuși

investigațiilor tomografice computerizate.

Totodată a susținut că, în legătură cu aceasta la data de 31 iulie 2018, procurorul

a înaintat judecătorului de instrucție un demers privind aplicarea măsurii preventive

sub formă de arest preventiv în privința învinuitei Tatiana Zavatin.

A relevat reclamanta că, prin încheierea Judecătorului Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 01 august 2018, s-a dispus admiterea parțială a demersului

procurorului cu privire la aplicarea măsurii preventive arestarea preventivă în

privința lui Tatiana Zavatin, învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. XX

alin. (X), art. XX alin. (X) lit.X) din Codul penal și a aplicat față de învinuita Tatiana

Zavatin, măsura preventivă - arest la domiciliu, pe un termen de 30 de zile, cu

calcularea termenului începând cu data de 30 iulie 2018, până la data de 29 august

2018.

A susținut reclamanta că, nefiind de acord cu încadrarea juridică a acțiunilor ca

infracțiune penală prevăzută de art. art. XX alin. (X), XX alin. (X), lit. X) din Codul

penal, la 06 august 2018 a depus o plângere în adresa Procuraturii Anticorupție.

La 15 august 2018, prin intermediul oficiului poștal reclamanta a primit

ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Dorin Compan din 10 august

2018, prin care plângerea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și prematură.

A afirmat reclamanta că, la 16 august 2018, de către procurorul în Procuratura

Anticorupție, Dorin Compan a fost înaintat Directorului Centrului Republican de

diagnosticare Medicală un demers de suspendare provizorie a Tatianei Zavatin din

funcția de registrator medical.

Prin ordinul Directorului IMSP CRDM, Andrei Testemițanu, nr. XX.0X/XX din

24 august 2018, Tatiana Zavatin a fost suspendată din funcție până la adoptarea unei

hotărâri definitive în cadrul procesului penal.

A indicat reclamanta că, la 21 august 2018, Procurorul în Procuratura

Anticorupție, Dorin Compan a înaintat judecătorului de instrucție un nou demers

privind prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu în privința

învinuitei Tatiana Zavatin pentru un termen suplimentar de 30 de zile, iar în cadrul

ședinței de judecată reprezentantul reclamantei a înaintat o cerere de înlocuire a

măsurii preventive „arestarea la domiciliu” aplicată învinuitei Tatiana Zavatin cu

măsura preventivă obligația de nepărăsire a țării, sau liberarea provizorie sub control

judiciar.

A relatat reclamanta că, prin încheierea Judecătorului de instrucțiedin 23 august

2018, a fost respins ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de reprezentantul

reclamantei și a admis integral demersul procurorului în Procuratura Anticorupție,

din 21 august 2018, privind prelungirea măsurii preventive arestarea la domiciliu

pentru o perioadă de 30 de zile în privința învinuitei Zavatin Tatiana, cu calcularea

termenului din data de 29 august 2018, până la data de 28 septembrie 2018.

De asemenea a susținut reclamanta că, la 18 septembrie 2018, Procurorul în

Procuratura Anticorupție, Dorin Compan, a înaintat judecătorului de instrucție un

demers prin care a solicitat înlocuirea măsurii preventive aplicate lui Tatiana Zavatin

sub formă de arest la domiciliu cu măsura preventivă liberarea provizorie sub control

judiciar și prelungirea acesteia pe un termen de 60 de zile. Prin încheierea

judecătorului de instrucție demersul procurorului a fost admis integral.

A menționat reclamanta că, la 03 ianuarie 2019, în urma plângerilor depuse de

apărare, procurorul în Procuratura Anticorupție, Dorin Compan a emis în privința

Tatianei Zavatin o ordonanță de scoatere de sub urmărirea penală în baza art. 275

2

pct. 3) din Codul de Procedură Penală, din motiv că, fapta nu întrunește elementele

infracțiunii. Tot în această ordonanță procurorul a dispus anularea măsurii de

constrângere suspendarea din funcție în privința lui Zavatin Tatiana. Ordonanța dată

a parvenit la locul de muncă a lui Tatiana Zavatin pe 17 ianuarie 2019 și tot în

aceiași zi administrația a emis ordinul nr. XX-XX/X prin care a anulat suspendarea

din funcție a Tatianei Zavatin și la data de 20 ianuarie 2019 ultima a ieșit la serviciu.

A susținut reclamanta că, în atare situație se instituie obligația generală a

statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

A afirmat că, pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a stabilit cu certitudine

faptul că, prin acțiunile ilegale ale procurorului Dorin Compan toată această perioada

în privința lui Tatiana Zavatin a fost aplicat nelegitim reținerea, arestul la domiciliu,

apoi liberarea provizorie sub control judiciar. Tot din vina procurorului Dorin

Compan, Tatiana Zavatin a fost suspendată provizoriu din funcție, astfel nu a putut

munci. Tot în acea perioadă reclamanta din cauza suferințelor psihice s-a îmbolnăvit

și a necesitat un tratament costisitor.

A solicitat reclamanta, încasarea prin intermediul Ministerului Finanțelor în

beneficiul Tatianei Zavatin a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală și ale procuraturii în mărime de 100 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral, suma de 25 301 de lei cu titlu de cheltuielile pentru recuperarea

salariului, suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuielile de asistență juridică pentru

apărarea intereselor ei la urmărirea penală cât și suma de 5000 de lei cu titlu de

cheltuielile de asistența juridică suportată în cadrul prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Tatiana Zavatin, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 02 martie 2021, Tatiana

Zavatin, reprezentată de avocatul Valentin Guțu a declarat apel împotriva hotărârii

din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Tatiana Zavatin, reprezentată de avocatul Valentin Guțu, și a fost

menținută hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia

hotărârii contestate în raport cu criticile formulate în cererea de apel și materialele

cauzei, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile raportului

juridic litigios, a conchis ca fiind corectă soluția primei instanțe cu privire la

netemeinicia acțiunii depuse de către Tatiana Zavatin, or, acțiunea acesteia nu se

încadrează în nici una din condițiile Legii 1545-XII din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată.

La caz , instanța de apel a relevat că, prima instanță corect a punctat că, pentru a

fi în prezența unei acțiuni civile întemeiate nu este suficient de a fi întrunite doar

prevederile art. 6 a Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, dar este necesar și

întrunirea cumulativă a dispozițiilor prevăzute de art. 3 alin. (1) a Legii nr. 1545-XII

din 25 februarie 1998, condiție care nu se regăsește în speță, deoarece alegațiile

reclamantului cu privire la angajarea răspunderii statului pentru atragerea ilegală la

3

răspundere penală nu se încadrează în temeiurile prevăzute expres și exhaustiv în art.

3 alin. (1), a Legii 1545-XII din 25 februarie 1998.

În acest sens, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele invocate în

apel, precum că, sânt întrunite condițiile cu privire la aplicabilitatea Legii nr. 1545-

XII din 25 februarie 1998, și anume, reținerea ilegală, aplicarea ilegală a măsurii

preventive sub formă de arest, tragerii ilegale la răspundere penală, efectuării ilegale

în cazul urmăririi penale a percheziției și respectiv scoaterea persoanei de sub

urmărire penală și încetarea urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, prin hotărârea din 04 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Tatiana Zavatin a fost recunoscută vinovată în

comiterea contravenției prevăzute de art. 312 Cod Contravențional și a fost încetat

procesul în legătură cu expirarea termenului de prescripție (f. d. 89-91).

Prin urmare, instanța de a apel a menționat că, prima instanță temeinic a reținut

că, procesul penal în privința Tatianei Zavatin a fost încetat pe temei de nereabilitare,

or din dispozițiile art. 275 din Codul de procedură penală în coroborare cu art. 285

din același cod, rezultă că încetarea procesului penal pe motiv că fapta comisă

constituie contravenție, nu constituie temei de reabilitare care ar îndreptăți

reclamanta/apelantă la repararea prejudiciului prin prisma legii privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XII din 25 februarie 1998.

Așadar, în condițiile enunțate supra în lipsa temeiurilor legale de apariție a

dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, instanța de apel a

considerat nefondată cererea de reparare a prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 24 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, iar la 29 septembrie

2021, prin intermediul oficiului poștal, Tatiana Zavatin, reprezentată de avocatul

Valentin Guțu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrala a deciziei din 16 septembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 26 februarie 2021 a Judecătoarei Chișinău, sediul

Centru cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanțele de judecată inferioare au

aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar aceste încălcări ale

instanțelor de judecată inferioare au dus la soluționarea greșită a litigiului, prin

interpretarea extensivă și defavorabilă a legii penale.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, instanța de apel a emis decizia la 16 septembrie 2021 și expediată participanților

la proces prin intermediul poștei electronice la 20 octombrie 2021, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică (f.d.173).

Astfel, având în vedere faptul că, recursul declarat de Tatiana Zavatin,

reprezentată de avocatul Valentin Guțu împotriva deciziei din 16 septembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău prin intermediul poștei electronice la 24 noiembrie 2021, iar

4

la 29 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în conformitate cu art. 434

din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 08 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție, în

conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților

copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 20 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura Generală a

RM a depus referință la recursul declarat de Tatiana Zavatin, reprezentată de

avocatul Valentin Guțu, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana

Zavatin, reprezentată de avocatul Valentin Guțu, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pârțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Tatiana Zavatin, reprezentată

de avocatul Valentin Guțu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

5

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Tatiana Zavatin, reprezentată de avocatul Valentin Guțu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Tatiana Zavatin, reprezentată de avocatul Valentin Guțu,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6