3ra-667/21 — obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-667/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Mihail Moisa,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Moisa împotriva Consiliului sătesc Șireuți, raionul Briceni și Primăriei

satului Șireuți, raionul Briceni cu privire la obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul depus de Mihail Moisa împotriva hotărârii din 29 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 7 mai 2019 Mihail Moisa a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Consiliului sătesc Șireuți, raionul Briceni și

Primăriei satului Șireuți, raionul Briceni cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că are calitate de moștenitor legal conform

certificatului de moștenitor legal nr. 4712 din 11 iunie 2014 al averii succesorale

rămase în urma decesului mamei sale – Zinaida Moisa, decedată la 3 noiembrie

2013.

Astfel, a menționat că potrivit titlului nr. 272 eliberat prin decizia Primăriei

Șirăuți nr. 6 din 25.06.2003 ce confirmă dreptul de proprietate asupra cotei de teren

echivalent, mamei sale – Zinaida Moisa, i-a fost rezervat dreptul de proprietate

asupra cotei de teren cu suprafața de 0,78 ha, 94 gradul de bonitate a solului. În

posesia și folosința terenului dânsul a intrat după decesul mamei, Zinaida Moisa și

suportă toate cheltuielile legate de acest teren, care nu a fost însă înregistrat de către

Primăria satului Șirăuți la Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

conform titlului eliberat.

Prin cererea prealabilă adresată Primăriei satului Șirăuți a solicitat să fie emisă

decizia prin care să fie format geometric bunul imobil conform titlului nr. 272 din

25 iunie 2003 și înregistrat la Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

conform titlului eliberat, însă prin decizia nr. 2/8 din 22 martie 2019 i-a fost

recomandat să se adreseze în instanța de judecată pe cazul cererii date.

1

Reclamantul a solicitat, obligarea Primăriei satului Șirăuți, raionul Briceni de a

emite decizia prin care să fie format geometric bunul imobil conform titlului nr. 272

din 25 iunie 2003 și înregistrat la Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

conform titlului eliberat.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de

la Mihail Moisa în beneficiul Primăriei satului Șireuți, raionul Briceni cheltuielile

de judecată formate din cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei.

La 28 februarie 2020 și ulterior la 20 iulie 2020, Mihail Moisa a depus apel

împotriva hotărârii din 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Prin decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

depus de Mihail Moisa împotriva hotărârii din 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia

acțiunii, având în vedere că bunul imobil, care se pretinde a fi și anume, terenul

conform titlului nr. 272 din 25 iunie 2003, nu a fost înregistrat pe numele Zinaidei

Moisa, iar titlul nr. 272 din 25 iunie 2003 nu constituie un act care confirmă dreptul

de proprietate asupra terenului agricol, deoarece acesta nu corespunde prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 449 din 29 iunie 1992 despre aprobarea modelelor unice

ale documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere

funciară.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a învederat că prima instanță corect

a concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Moisa

împotriva Consiliului sătesc Șireuți, raionul Briceni și Primăriei satului Șireuți,

raionul Briceni cu privire la obligarea de a emite decizia prin care să fie format

geometric bunul imobil conform titlului nr. 272 din 25 iunie 2003, este neîntemeiată.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și soluția primei instanțe

privind încasarea din contul lui Mihail Moisa în beneficiul Primăriei satului Șirăuți,

raionul Briceni a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei, care este

reală, necesară și rezonabilă ca mărime.

Prin urmare, Curtea de Apel Bălți a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată

din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu

normele aplicabile speței.

La 5 februarie 2021 Mihail Moisa a depus recurs împotriva deciziei din 10

noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

A declarat că instanțele de judecată au ignorat faptul că din modalitatea de

formulare a deciziei nr. 2/8 din 22 martie 2019 a Consiliului sătesc Șirăuți, se

desprinde că intimatul și-a asumat faptul că litigiul se va tranșa în instanța de

judecată, astfel că acesta a fost subiectul generator de litigiu și prin urmare,

2

solicitările cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată sunt neîntemeiate. Cu atât

mai mult, a susținut că instanțele de judecată urmau să stabilească cuantumul

onorariului avocațial cuvenit prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și

complexitatea activității depuse.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 10 noiembrie

2020 a Curții de Apel Bălți și emiterea unei noi decizii prin care cererea cu privire

la compensarea cheltuielilor de asistență juridică depusă de Consiliul și Primăria

satului Șireuți, raionul Briceni, să fie respinsă.

La 17 mai 2021 în adresa intimaților, Consiliul și Primăria satului Șireuți,

raionul Briceni a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței. Deși, intimații au recepționat recursul, fapt ce rezultă din avizul

de recepție a scrisorii recomandate (f.d.121), nu și-au valorificat dreptul procedural

de depunere a referinței.

Examinând recursul depus de Mihail Moisa, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245

alin. (1).

Astfel, potrivit art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei „decizia

instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat că prin

noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de apel, cât

și decizia motivată a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 240

alin. (3) și art. 245 Cod administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii

de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta

structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu

reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în

urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar motivarea, în scris, a deciziei adoptate

are loc în termenul specificat la art. 240 alin. (3) Cod administrativ. Asta, deoarece

motivarea recursului se depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței

de apel, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai

de soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod

efectiv, de considerentele cuprinse în decizie.

3

În conformitate cu art. 97 alin. (1) Cod administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod.

Alineatul (3) lit. c) al aceluiași articol, prevede că autoritatea publică poate

alege notificarea prin poștă cu scrisoare recomandată. Iar, conform art. 109 Cod

administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu

aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată în

data de 10 noiembrie 2020.

Dispozitivul deciziei din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost

notificat lui Mihail Moisa la 18 noiembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de

recepție DS3118570376AS, anexat la materialele dosarului (f.d.86).

Prin urmare, termenul de depunere a recursului și-a început curgerea în ziua

imediat următoare datei calendaristice notificării dispozitivului deciziei, adică la 19

noiembrie 2020 și a expirat la 18 decembrie 2020, aceasta fiind ultima zi de depunere

a recursului la Curtea de Apel Bălți, conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Cu toate acestea, recursul depus de Mihail Moisa împotriva deciziei din 10

noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost depus în data de 3 februarie 2021, fapt

ce denotă depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că Mihail Moisa avea obligația de a întreprinde

toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn

versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale

de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat

omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ. Or, de la

momentul notificării dispozitivului deciziei din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul

său procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (1)

din Codul administrativ. De altfel, în caz contrar, intervine aplicarea cu titlu de

sancțiune procedurală a declarării recursului inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2)

lit. d) din Codul administrativ.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în

termen.

La caz, recurentul Mihail Moisa nu a depus cerere privind repunerea recursului

în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, și nici nu a

prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii

termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

4

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

de a declara inadmisibil recursul depus de Mihail Moisa.

În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Mihail Moisa, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

5