2ra-815/21 — Constatarea faptului juridic

Dosarul nr. 2ra-815/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – R. Pascari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Spalatu Veaceslav, în

interesele lui Tonu Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tonu Gheorghe către

SA ”Sigma” (în procedură de insolvabilitate) cu privire la încasarea restanței la

salariu, a plăților suplimentare de întârziere și a prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, prin care s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2020,

c o n s t a t ă:

La 26 februarie 2019, Tonu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată către

SA ”Sigma” (în procedură de insolvabilitate), concretizată pe parcurs, solicitând

încasarea restanței la salariu în sumă de 37324,30 lei, a plății suplimentare pentru

întârziere în sumă de 57232 lei și a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că a activat la SA ”Sigma” (în

procedură de insolvabilitate) în baza contractelor nr.70 din 01 iulie 2016 și nr.20 din

01 ianuarie 2017, în funcția de gardian public.

Dat fiind faptul că lucra peste program, iar salariul urma să-i fie achitat în alte

condiții, a solicitat administrației SA ”Sigma” să-i calculeze orele de muncă

suplimentare și cele lucrate în timpul nopții.

Totodată, la 12 decembrie 2017, Inspecția Muncii a constatat încălcări grave ale

agentului economic SA ”Sigma”, și anume neachitarea corespunzătoare a muncii

prestate suplimentar și a muncii prestate de către paznici, în timpul nopții, prin ce s-

au încălcat prevederile art.157 și art.159 din Codul muncii.

La 06 septembrie 2019, reclamantul a depus o interpelare către Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova privind calcularea

salariului restant, iar conform răspunsului nr.7710 din 06 septembrie 2019, instituția a

făcut trimitere la Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-14),

aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr.22 din 03

martie 2014, prin care paznicul se atribuie la grupa de bază 9629 - muncitori

necalificați.

Astfel, cuantumul minim al salariului de funcție al unui paznic, începând cu luna

mai 2017 constituia 2380 lei. Suplimentar paznicul putea beneficia de premiu pentru

1

activitatea curentă, spor pentru vechime în muncă în cuantum de 5 % pentru 3 ani și

maximum 40 % din salariul de bază pentru o vechime de 20 ani de activitate de profil

în domeniul respectiv, adaos pentru orele prestate în timpul nopții.

Conform art.159 din Codul muncii, pentru munca prestată în program de noapte

între orele 22.00 și 06.00, salariatului i se stabilește un adaos în mărime de cel puțin

0,5 din salariul tarifar (salariul de funcție) pe unitate de timp.

De asemenea, plata suplimentară pentru munca de noapte se efectuează pentru

numărul total de ore prestate în timp de noapte pe parcursul lunii conform tabelului

de evidență a timpului de muncă, și se face referință la o anumită speță de calcul.

În altă ordine de idei, reclamantul a menționat că, prin răspunsul nr.1284, în

privința aplicabilității prevederilor art.157 alin.(1), 159 din Codul muncii,

Inspectoratul de Stat al Muncii a comunicat același lucru.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 09 iunie 2020, cererea de

chemare în judecată depusă de Tonu Gheorghe, a fost admisă parțial.

S-a încasat de la SA ”Sigma” (în procedură de insolvabilitate) în beneficiul lui

Tonu Gheorghe suma de 31061,75 lei cu titlu de restanță salarială, suma de 14909,64

lei cu titlu de plăți suplimentare de întârziere și 2500 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În partea în care depășește suma încasată de 48471,38 lei, cererea de chemare în

judecată depusă de Tonu Gheorghe, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 11 iunie 2020, Tonu Gheorghe, reprezentat de avocatul Spalatu Veaceslav, a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 09 iunie

2020, solicitând emiterea unei noi hotărârii de încasare de la SA ”Sigma” (în

procedură de insolvabilitate) în beneficiul lui Tonu Gheorghe a sumei de 37324,30 lei

cu titlu de restanță la salariu, a sumei de 17808 lei cu titlu de plată suplimentară

pentru întârziere, a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 3000

lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suportate în instanța de apel.

La 01 iulie 2020, SA ”Sigma” (în procedură de insolvabilitate) a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2020, solicitând

casarea hotărârii atacate cu apel în partea încasării din contul SA ”Sigma” a sumei de

14909,64 lei cu titlu de plăti suplimentare de întârziere.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, s-au respins apelurile

declarate de avocatul Spalatu Veaceslav în interesele lui Tonu Gheorghe și de SA

”Sigma” (în procedură de insolvabilitate).

S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 09 iunie 2020, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tonu Gheorghe către SA

”Sigma” (în procedură de insolvabilitate) cu privire la încasarea restanței la salariu, a

plăților suplimentare de întârziere și a prejudiciului moral.

S-a încasat din contul SA ”Sigma” (în procedură de insolvabilitate) în beneficiul

statului, taxa de stat pentru examinarea cauzei în ordine de apel, în mărime de 315 lei.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererile de apel în coroborare cu

circumstanțele cauzei, Curtea de apel a remarcat faptul că hotărârea atacată cu apel

este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a

participanților la proces, prima instanță determinând corect raportul juridic dedus

judecății, stabilind și elucidând pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, dând apreciere completă și obiectivă probelor relevante cazului.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a calculat salariul în

mărime de 12,43 lei / oră, pentru perioada cu începere de la angajare și până la 01

mai 2017, și 14,09 lei / oră pentru perioada 01 mai 2017 - 23 noiembrie 2017.

2

Cu referire la pretențiile privind plata suplimentară pentru fiecare zi de întârziere,

instanța de apel a menționat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

din 02 mai 2018, a fost intentată procedura de insolvabilitate față de SA ”Sigma”.

Prin urmare, plata suplimentară pentru fiecare zi de întârziere corect a fost admisă

doar pentru perioada 23 noiembrie 2017 - 02 mai 2018.

La fel, instanța de apel a desconsiderat argumentele apelantului Tonu Gheorghe, cu

privire la netemeinicia micșorării cuantumului prejudiciului moral, deoarece, prima

instanță corect a reținut că sumă de 5000 lei este una excesivă, iar suma de 2500 lei

poate fi considerată ca o compensare echitabilă, fiind una corelativă cu practica

judiciară în cazuri similare.

Cu referire la apelul declarat de SA ”Sigma”, instanța a remarcat că apelanta a

contestat hotărârea primei instanțe doar în partea ce ține de încasarea din contul SA

”Sigma” a sumei de 14909,64 lei, cu titlu de plăti suplimentare de întârziere.

În acest sens, făcând referire la hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

02 mai 2018, instanța de apel a menționat că instanța de insolvabilitate a stabilit o

restanță la salariu la data demisiei lui Tonu Gheorghe - 23 noiembrie 2017, în mărime

de 31061,75 lei. Astfel, plata suplimentară de întârziere de 0,3% fiind 93,19 lei/zi X

160 zile de întârziere, va constitui 14909,64 lei.

La 25 martie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Spalatu Veaceslav

în interesele lui Tonu Gheorghe, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 26 ianuarie 2021, solicitând casarea parțială a actului judecătoresc, în

partea respingerii apelului declarat de Tonu Gheorghe și emiterea unei noi hotărâri,

prin care să fie încasată de la SA ”Sigma” (în procedură de insolvabilitate) în

beneficiul lui Tonu Gheorghe suma de 37324,30 lei cu titlu de restanță la salariu,

suma de 17808 lei cu titlu de plată suplimentară pentru întîrziere, suma de 5000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3000 lei, cu titlu de asistență juridică acordată

în instanța de apel, în rest decizia Curții de Apel Chișinău, să fie menținută fără

modificări.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în acțiune și în cererea de apel, avocatul recurentului a invocat că instanțele

de judecată nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, nu au aplicat normele legale care urmau a fi aplicate, iar legea la care au făcut

referire instanțele, a fost interpretată eronat.

Astfel, au fost criticate concluziile instanței de apel în privința cuantumului

salariului tarifar pe oră, din motiv că Hotărârea Guvernului nr.488 din 20 aprilie

2016, la care a făcut trimitere instanța de apel, se referă la cuantumul minim garantat

al salariului în sectorul real stabilit în mărime de 2100 lei, însă, din materialele cauzei

reiese că recurentul primea un salariu de funcție în mărime de 2400 lei.

Respectiv, instanța de apel urma să țină cont de scrisoarea Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale nr.7710 din 06 septembrie 2019 și să efectueze calculul

salarial reieșind din suma 14,20 lei / oră.

De asemenea, reprezentantul recurentului a menționat că instanța de apel nu a ținut

cont de răspunsul Inspecției de Stat a Muncii nr.1284 din 09 octombrie 2019, prin

care se confirmă că, pentru perioada de activitate 10 iulie 2016 - 23 noiembrie 2017,

Tonu Gheorghe a primit 40811,20 lei, astfel, restanța salarială pentru lucrul peste

program și turele de noapte pentru perioada indicată constituie 37324,30 lei.

În context, făcând referire la prevederile art.330 alin.(2) din Codul muncii, reieșind

din cuantumul sumei restante pentru salariu, reprezentantul recurentului a menționat

3

că plata suplimentară pentru fiecare zi de întârziere din suma neplătită în termen (159

zile calendaristice: 24 noiembrie 2017 - 02 mai 2018) constituie 17808 lei.

Suplimentar, reprezentantul recurentului consideră că suma de 5000 lei solicitată

cu titlu de prejudiciu moral, este una echitabilă și rezonabilă, ținând cont de acțiunile

ilegale ale SA ”Sigma” (în procedură de insolvabilitate) în privința calculului greșit la

plățile salariale restante, a muncii suplimentare, muncii pe timp de noapte pentru

perioada de activitate 10 iulie 2016 - 23 noiembrie 2017.

Conform art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit recipisei anexată la dosar (f.d.117), la 01 martie 2021, Tonu Gheorghe a

primit copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că cererea de recurs depusă de avocatul Spalatu Veaceslav, în

interesele lui Tonu Gheorghe, la 25 martie 2021, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul

Spalatu Veaceslav, în interesele lui Tonu Gheorghe, este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

Conform art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide

în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o

referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

4

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel și prima instanță, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului,

având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea

unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia

cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu

permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca

fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care

nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Spalatu Veaceslav, în

interesele lui Tonu Gheorghe.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi

necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Spalatu Veaceslav, în

interesele lui Tonu Gheorghe.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5