3ra-432/21 — contestarea actului administrativ

3ra-432/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-432/21

Prima instanță: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, N. Veleva, N. Chirov)

Î N C H E I E R E

11 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Guvernatorul

Găgăuziei, reprezentat de către Andrei Sobor și de către Adunarea Populară a

Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a

Guvernatorului Găgăuziei, terț Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a

Republicii Moldova cu privire la contestarea parțială a actului administrativ

normativ,

împotriva hotărârii din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La data de 21 iulie 2016 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a

depus la Judecătoria Comrat cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a

Guvernatorului Găgăuziei, terț Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a

Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea unor prevederi din legea locală

a U.T.A. Găgăuzia cu privire la învățământ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 28 aprilie 2016, prin

hotărârea nr. 474-XXXII/V a Adunării Populare a Găgăuziei a fost aprobată

Legea învățământului U.T.A. Găgăuzia nr. 68-XXXII/V, despre ce a fost

informat prin scrisoarea pârâtei nr. 59-03/1- 01 din 25 mai 2016.

În opinia sa Legea învățământului U.T.A. Găgăuzia este ilegală în fond, ca

fiind emisă contrar prevederilor legii și anume, vine în contradicție cu

prevederile Constituției Republicii Moldova și în special cu ale legislației

naționale care formează cadrul juridic al educației, motiv pentru ce a fost sesizată

instanța.

1

Astfel, în art. 2 al Legii învățământului U.T.A. Găgăuzia s-a stabilit că

legislația națională, inclusiv Constituția Republicii Moldova, a reglementat

raporturile juridice în domeniul învățământului U.T.A. Găgăuzia, în partea în

care nu contravine legislației locale.

Prevederile date fiind contrare art. 12 alin. (6) din Legea privind statutul

juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), care stipulează expres că, actele

normative ale Găgăuziei care contravin Constituției Republicii Moldova se

declară nule.

Reclamantul a invocat că, în contradicție cu art. 6 din Legea învățământului

U.T.A. Găgăuzia, standardele educaționale de stat nu pot fi definite, elaborate

sau aprobate de autoritățile locale cu luarea în calcul a propunerilor Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării a Republicii Moldova or, ministerul este

autoritatea publică centrală care are competența de aprobare a standardelor

educaționale de stat conform art. 39 din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014.

De asemenea, în decizia nr. 21 din 10 decembrie 2013 al Curții Constituționale

de inadmisibilitate a sesizării nr. 46j/2013 pentru controlul constituționalității

unor prevederi din planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal

pentru anul de studii 2013-2014, aprobat prin ordinul Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 679 din 04 iulie 2013, Curtea a

menționat că, pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la

instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de

învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei

disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorității publice

centrale.

A invocat că în art. 7 din Legea învățământului U.T.A. Găgăuzia este

prevăzută studierea limbilor în domeniul educației. Astfel, în § 34 din decizia nr.

21 din 10 decembrie 2013, Curtea Constituțională a reținut că promovarea

politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării a Republicii Moldova, competență ce se desprinde din principiile

constituționale, potrivit cărora dreptul de a alege limba de educare și instruire a

persoanelor se asigură de către stat, în condițiile legii. Prevederi similare se

conțin și în art. 10 din Codul educației. Mai mult ca atât, sintagma „limba

română” nu se regăsește în Legea învățământului U.T.A. Găgăuzia.

Reclamantul a menționat că art. 8 din Legea învățământului U.T.A.

Găgăuzia, stabilește că actele de studii sunt eliberate în trei limbi, potrivit

formatelor elaborate și aprobate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova. În condițiile în care se prevede utilizarea modelului

diplomei conform formatului aprobat de minister, consideră că este incorectă

indicarea unilaterală a limbilor în care se completează actele de studii.

Astfel, Republica Moldova, fiind parte a Procesului Bologna eliberează acte

de studii în două limbi: limba română și limba engleză. În același timp, pentru

învățământul superior instituțiile de învățământ superior eliberează suplimentul

la diploma de studii în limbile română și engleză. Reclamantul a declarat că sunt

neîntemeiate condițiile referitoare la pregătirea specialiștilor, instituite la art. 25

alin. (8) și art. 27 alin. (6) din Legea învățământului U.T.A. Găgăuzia, întrucât

2

contravin prevederilor art. 36, 60 și 89 din Codul educației, fiind astfel

inacceptabilă accederea la studii în învățământ profesional tehnic sau superior în

bază de studii care atestă absolvirea școlii de arte plastice, de muzică sau de sport.

La fel, prevederile art. 9 lit. n) și art. 28 alin. (2) și (3) din Legea învățământului

U.T.A. Găgăuzia, care stabilesc participarea reprezentanților autorităților locale

în organele de conducere ale instituției de învățământ superior, contravin

principiului autonomiei universitare.

A mai indicat că, art. 33 din Legea învățământului U.T.A. Găgăuzia prevede

procedura de licențiere a instituțiilor de învățământ private, fără a conține

prevederi referitoare la instituțiile publice, ceea ce denotă concurență neloială și

intră în contradicție cu Legea privind reglementarea prin licențiere a activității

de întreprinzător nr. 451 din 30 iulie 2001, unde sunt enumerate organele abilitate

în acordarea licenței și domeniile de reglementare a activităților de licențiere.

A susținut că, analiza efectuată și prezentată autorităților U.T.A. Găgăuzia

relevă și alte prevederi necorespunzătoare legii, aproape la fiecare articol sau

alineat din Legea învățământului U.T.A. Găgăuzia fiind identificate

incompatibilități cu prevederile Constituției Republicii Moldova, Codului

educației și alte acte legislative și normative ale Republicii Moldova.

Mai mult ca atât, reclamantul a invocat și ilegalitatea actului administrativ

contestat ca fiind emis cu încălcarea competenței, or, conform art. 60 alin. (1)

din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Republicii

Moldova și unica autoritate legislativă a statului.

Într-adevăr, în art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea privind statutul juridic special

al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994, se enumeră

„învățământul” în lista domeniilor în care Adunarea Populară adoptă legi locale.

Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) este o lege

organică și respectiv, nici o lege organică nu poate fi pusă în condiții de

superioritate față de alte legi organice adoptate de Parlament. Prin urmare, la

adoptarea Legii învățământului U.T.A. Găgăuzia, au fost ignorate prevederile

constituționale referitoare la ierarhia actelor normative și au fost depășite

competențele de reglementare.

De asemenea, reclamantul a menționat că, Legea învățământului U.T.A.

Găgăuzia a fost emisă și cu încălcarea procedurii, în condițiile în care

imperfecțiunile și lacunele constatate denotă că textul legii nu a fost consultat

(avizat) cu ministerul, personalul didactic și mediul academic. Astfel, au fost

neglijate principiile de bază ale legiferării, precum transparența, publicitatea sau

accesibilitatea actului normativ.

A solicitat anularea prevederilor Legii învățământului U.T.A. Găgăuzia nr.

68-XXXIIV din 28 aprilie 2016.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare

a prezentului cod Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000 a fost abrogată.

3

Prin încheierea din 01 aprilie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

cauza enunțată a fost strămutată în temeiul art. 199 alin. (2) în coroborare cu art.

191 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora, curțile de apel soluționează în

primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor

administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate, la

Curtea de Apel Comrat pentru examinare, conform competenței.

Prin demersul din 31 iulie 2019 a Președintelui interimar al Curții de Apel

Comrat, a fost expediat dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea

posibilității și necesității strămutării cauzei nominalizate spre examinare în altă

instanță de același grad, întrucât la Curtea de Apel Comrat nu este posibil de a

forma complet pentru examinarea acesteia, iar prin încheierea din 11 decembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție, cauza de contencios administrativ vizată a fost

strămutată pentru examinare la Curtea de Apel Cahul.

După parvenirea dosarului, la data de 04 martie 2020 Guvernatorul

Găgăuziei a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în calitate de terț în

proces a Direcției Generale de Învățământ a Găgăuziei, iar în cadrul ședinței de

judecată din 05 martie 2020 instanța de judecată a pus în discuție chestiunea cu

privire la atragerea în proces în calitate de terț și a Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării a Republicii Moldova.

Prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Cahul, menținută prin

decizia din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea

privind atragerea în proces în calitate de terț a Direcției Generale de Învățământ

a Găgăuziei.

Prin încheierea din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, acțiunea

depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a fost declarată

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. a) Cod administrativ, pe motiv că

există o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași

părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept.

Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admis recursul depus de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. A fost

anulată încheierea din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, în cauza de

contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului

Găgăuziei, terț Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a Republicii Moldova,

cu privire la anularea unor prevederi din Legea locală a U.T.A. Găgăuzia cu

privire la învățământ, cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Cahul,

în același complet de judecată.

Prin hotărârea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Cahul acțiunea depusă

de către Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării

Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei, terțul Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării a Republicii Moldova, cu privire la anularea prevederilor

Legii învățământului U.T.A. Găgăuzia nr. 68-XXXII/V din 28 aprilie 2016, a

fost admisă.

Au fost anulate ca fiind ilegale prevederile Legii învățământului U.T.A.

Găgăuzia nr. 68-XXXII/V din 28 aprilie 2016, și anume:

4

art. 2 alin. (1) sintagma „ce nu este reglementată de normele prezentei legi,

și de către alte legi și acte normative, ce sunt în vigoare pe teritoriul U.T.A.

Găgăuzia”. (2) sintagma ”trebuie să corespundă normelor prezentei legi, și altor

legi a Găgăuziei”;

art. 6 alin. (2) sintagma „ce nu contravine legii Republicii Moldova «cu

privire la statutul juridic special al Găgăuziei» și prezentei legi”. (3) Procedura

pentru elaborarea, aprobarea și introducerea standardelor educaționale este

stabilită de către Direcția Generală a Educației din Găgăuzia, ținând cont de

propunerile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a Republicii Moldova.

(4) Standardele educaționale a entității teritoriale autonome se aprobă de

Comitetul Executiv al Găgăuziei la propunerea Departamentului Principal al

Educației din Găgăuzia. (5) Procedura cu privire la elaborarea, aprobarea și

introducerea standardelor educaționale de stat la disciplinele: „Limba și

literatura găgăuză”, „Cultura, tradițiile poporului găgăuz”, „Istoria Găgăuziei și

a poporului găgăuz” se stabilesc de către Direcția Generală a Educației din

Găgăuzia luând în considerație propunerile Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării din Republica Moldova”;

art. 8 alin. (1), care prevede: ”instituțiile gimnaziale, liceale, medii de

specialitate, tehnice și de specialitate, de învățământ superior, eliberează

persoanelor care au promovat examenele de absolvire sau și-au susținut teza

(proiect de diplomă), documente cu privire la studii, în trei limbi, după modelul

elaborat și aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a Republicii

Moldova”;

art. 9 alin. (2), lit. g), i), n), care prevede: ”g) elaborarea și realizarea

programelor de dezvoltare a educației în Găgăuzia, aprobarea manualelor și a

mijloacelor didactice; i) crearea, reorganizarea și lichidarea instituțiilor publice

de învățământ primare, gimnaziale, liceale, extrașcolare, medii de specialitate și

superioare, la propunerea managementului de profil cu acordul Adunării

Populare a Găgăuziei; n) coordonarea activităților și participarea la gestionarea

instituțiilor de învățământ profesional și superior situate pe teritoriul Găgăuziei,

prin delegarea unui reprezentant al său, cu drept de vot organelor de conducere:

Consiliul Administrativ, Senatul, Consiliul de Dezvoltare Strategică și

Instituțională”;

art. 11 alin. (1), care prevede: ”Direcția Generală de Învățământ al

Găgăuziei îndeplinește următoarele funcții: a) realizează politica de stat și

asigură respectarea legislației în domeniul învățământului pe teritoriul

Găgăuziei; b) vine cu propuneri către Comitetul Executiv cu privire la

gestionarea, reorganizarea sau lichidarea instituțiilor de învățământ subordonate

pe teritoriul Găgăuziei; v) vine cu propuneri către Consiliul local cu privire la

organizarea, reorganizarea, și închiderea instituțiilor ante preșcolare și

preșcolare; g) organizează și coordonează activitățile pentru optimizarea rețelei

instituțiilor de învățământ subordonate, contribuie la finanțarea suplimentară a

acestora și dezvoltarea bazei materiale și tehnice; d) efectuează managementul,

monitorizarea și evaluarea activităților instituțiilor de învățământ subordonate,

precum și a instituțiilor private de pe teritoriul Găgăuziei; e) organizează

5

asigurarea educațională și metodică a instituțiilor de învățământ și oferă asistență

metodică personalului didactic; j) organizează petrecerea examenelor de

absolvire în instituțiile preuniversitare și a olimpiadelor elevilor la nivelul

autonomiei; z) asigură împreună cu organele Administrației Publice Locale

antrenarea obligatorie a elevilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani, la învățământ

școlar; i) contribuie la Centrul de Cercetări Științifice: M. Marunevici în procesul

de elaborare a manualelor, mijloace didactice privind limba și literatura găgăuză,

cultura și tradițiile poporului găgăuz, istoria Găgăuziei și a poporului găgăuz; k)

organizează atestarea personalului managerial și didactic al instituțiilor de

învățământ în baza Regulamentului aprobat de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării a Republicii Moldova; l) organizează ridicarea gradului de calificare

a personalului managerial și didactic; m) nominalizează candidați la premiile de

stat a Republicii Moldova și ale unității teritoriale autonome a Găgăuziei; n)

încheie acorduri de cooperare în domeniul educației; o) organizează și

desfășoară, în conformitate cu regulamentul aprobat de Comitetul Executiv al

Găgăuziei, un concurs pentru ocuparea funcției vacante de director al instituțiilor

de învățământ, instituțiilor medii de specialitate și profesionale și a colegiilor; p)

angajează la lucru în baza rezultatelor concursului și concediază în conformitate

cu legea, directorii instituțiilor de învățământ subordonate; r) organizează

educația incluzivă pentru copiii cu necesități educaționale speciale; s)

organizează deplasarea elevilor și a personalului didactic la instituțiile / de la

instituțiile de învățământ în conformitate cu legislația în vigoare; t) organizează

vacanța de vară pentru copiii sub vârsta de 14 ani; u) la necesitate organizează

activitățile de clase de învățământ simultan; f) pe baza regulamentului elaborat

eliberează certificate pentru dreptul de a preda în privat (muncă de meditații) în

afara procesului educațional obligatoriu”;

art. 14 alin. (1), lit. z), care prevede: ”contribuie la Direcția Generală

Educație din Găgăuzia în desfășurarea unui concurs pentru funcții vacante a

șefilor instituțiilor de învățământ preșcolar”;

art. 15 alin. (2), lit. a), care prevede: ”consiliul de administrație al unei

instituții de învățământ, împuternicit să ia decizii în domeniul administrării,

acționează în baza Regulamentului, aprobat de către Comitetul Executiv al

Găgăuziei”;

art. 20 alin. (5)-(6), care prevede: ”(5) în sistemul de învățământ primar, pot

funcționa grupurile de meditații, în baza Regulamentului, aprobat de către

Direcția Generală Educație din Găgăuzia. (6) învățământul primar se încheie cu

testarea, organizată pe baza metodologiei, aprobate de către Direcția Generală

Educație din Găgăuzia”;

art. 25 alin. (15), lit. b), care prevede: ”b) la continuarea studiilor la colegiul

sau în clasa a XII”;

art. 26 alin. (6), care prevede: ”diploma cu privire la studiile medii de

specialitate oferă dreptul de a se angaja și/sau a continua studiile la o instituție

de învățământ superior”;

art. 28, care prevede: ”(1) sistemul organelor de conducere ale instituțiilor

de învățământ superior include Senatul, Consiliul pentru Dezvoltare

6

Instituțională Strategică, Consiliul Academic, Consiliul Facultății, Consiliul

Administrativ și Rectorul. (2) Senatul instituției învățământului superior este cel

mai înalt organ colectiv de conducere, format din personal științific, pedagogic

și non-pedagogic, aleși prin vot secret de personal didactic al facultăților,

departamentelor, centrelor științifice; din studenți selectați de formațiuni

academice și comunități studențești; din reprezentanți ai organelor sindicale; șef

Direcția Principala a Educației Găgăuzia; un reprezentant delegat de Comitetul

Executiv al Găgăuziei.

Membrii senatului sunt: rectorul, prorectorii și decanii. Mandatul senatului

este de cinci ani și este sincronizat cu mandatul rectorului. Mandatul membrilor

Senatului din rândul studenților, este de un an cu posibilitatea realegerii pentru

un nou mandat. Senatul este condus de rectorul instituției. (3) Consiliul de

Dezvoltare Instituțională Strategică este format din nouă membri, printre care:

a) trei membri numiți: de Ministerul Educației – unul, de Ministerul Finanțelor

– unul, de Comitetul Executiv al Găgăuziei – unul. Membrii desemnați nu pot fi

angajați ai ministerelor respective; b) doi membri din statele personalului

didactic, care nu sunt în funcții de conducere sau membrii senatului, aleși prin

vot secret de adunarea generală a consiliilor facultăților și a reprezentaților

studenților în Senat și consiliilor facultăților; v) doi membri delegați de la senat,

care sunt experți externi, care nu pot fi membri ai personalului instituției

respective; g) rector; d) prorector, responsabil de chestiuni financiare. (4)

Membrii Comitetului pentru Dezvoltare Instituțională Strategică sunt numiți

pentru un mandat de cinci ani. (5) Președintele Consiliului de Dezvoltare

Instituțională Strategică este ales de către membrii consiliului. Angajații

instituției nu pot fi aleși în calitate de Președinte a Consiliului de Dezvoltare

Instituțională Strategică”;

art. 29, care prevede: ”(1) admitere la ciclu I de învățământ superior -

Licențiat se realizează de către instituțiile de învățământ pe bază de concurs în

baza metodologiei proprii a instituției de învățământ superior. Metodologia de

admitere la Universitatea de Stat din Comrat, în mod obligatoriu ia în

considerație rezultatele la olimpiade și concursuri, campionate și întreceri,

organizate la nivel de autonomie. (2) Ciclu I de învățământ superior se încheie

cu susținerea examenelor și/sau apărarea tezei/proiectul de diplomă pentru o

diplomă de licență. (3) Absolvenții primului ciclu de învățământ superior

primesc o diplomă de licență a profilul corespunzător și specialitatea

corespunzătoare și se eliberează o diplomă de licență. (4) Absolvenții, care nu

au susținut examenul pentru o diplomă de licență, primesc (la solicitarea lor) un

certificat. Susținerea repetată a examenului pentru o diplomă de licență, se

admite de cel mult două ori, pe parcursul a următorilor 5 ani. (5) Diploma de

licență confirmă faptul că, titularul său a însușit cunoștințele și abilitățile

generale pentru a continua studiile în ciclul II, a primit pregătire profesională

inițială, care îi permit angajarea”;

art. 30, care prevede: ”(1) studiile superioare în vederea obținerii diplomei

de master se organizează pentru deținătorii diplomei de licență, asigură

specializarea într-un anumit domeniu sau o pregătire științifică și didactică mai

7

largă și este asigurată prin învățământ la zi și cu frecvență redusă. Termenul de

învățământ pentru obținerea diplomei de master este 1,5-2 ani. (2) Studiile

superioare în vederea obținerii diplomei de master se realizează pentru

desfășurarea activităților de cercetare și celor profesionale. (3) Studiile

superioare în vederea obținerii diplomei de master în domeniul profesional

asigură aprofundarea specializării într-un anumit domeniu și se bazează pe

obținerea de cunoștințe, în primul rând de natură aplicativă. (4) Admiterea în

instituțiile de învățământ superior a unității teritoriale autonome Găgăuzia pentru

obținerea diplomei de master, se realizează pe bază de concurs, în modul stabilit

de lege. (5) Planul cu privire la admiterea la programele de master se instituie de

către Senatul Instituției Superioare de Învățământ, în limitele competențelor de

admitere, instituite prin programele corespunzătoare acreditării. (6) Masteratul

se finalizează cu apărarea tezei de master/proiectului de master și cu eliberarea

diplomei de master conform profilului corespunzător și a specializării. (7)

Diploma de master atestă faptul că, titularul a dobândit competențe academice

și/sau profesionale speciale, inclusiv cele de management, de cercetare, și cele

de dezvoltare inovatoare. Diploma de master oferă dreptul de a ocupa funcții

pedagogice în instituții de învățământ superior sau în institute de cercetare și de

a participa la concursul de admitere la studii de doctorat”.

art. 31, care prevede: ”(1) programele de doctorat se desfășoară în școlile

de doctorat și sunt finanțate prin diverse mecanisme. Școlile de doctorat sunt

organizate în instituțiile de învățământ superior, precum și în cadrul consorțiilor

sau al parteneriatelor naționale și internaționale, inclusiv cu participarea

organizațiilor din domeniul științei și inovației. (2) Doctoratul se realizează prin

intermediul a două forme de program: a) studii științifice de doctorat, care are

scopul de a dobândi cunoștințe științifice originale recunoscute la nivel

internațional. Studiile științifice de doctorat servesc premisa prealabilă pentru

dezvoltarea unei cariere profesionale în domeniul învățământului superior și de

cercetare științifică; b) studii profesionale de doctorat în domeniul artei și

sportului, cu scopul de a dobândi cunoștințe originale bazate pe aplicarea

metodelor științifice și reflectarea sistematică în raport cu creativitatea artistică

sau realizările sportive la nivel național și internațional înalt. Studiile

profesionale de doctorat pot satisface premisele pentru dezvoltarea unei cariere

profesionale în învățământul superior și de cercetare în domeniile artelor și

sportului. (3) La concursul de admitere la studii de doctorat pot participa titularii

diplomei de master sau al unui document de învățământ echivalent, recunoscut

de instituția, care are dreptul de a recunoaște și stabili echivalența documentelor

și calificărilor. (4) Studiile de doctorat pot fi organizate cu frecvență și cu

frecvență redusă. (5) Studiile de doctorat se finalizează cu susținerea în public a

unei teze de doctorat, acordarea titlului de doctor în științe (în domeniul

corespunzător) și eliberarea unei diplome de doctor în științe de către instituția

care organizează programul de doctorat, după confirmarea de către organul

național, care este autorizat să confirme de titluri academice. (6) Diploma de

doctor în științe oferă dreptul de a lucra în domeniul științei/ artei/ sportului,

precum și de a ocupa funcții corespunzătoare în instituțiile de învățământ

8

superior, în organizațiile din domeniul științei și inovării, precum și în alte

instituții și organizații naționale economice”;

art. 33 alin. (11), care prevede: ”licențele de activitate ale instituțiilor de

învățământ private sunt eliberate și anulate de către Direcția Generală de

Învățământ, în modul și conform modelul stabilit de Comitetul Executiv al

Găgăuziei”.

La intrarea în vigoare, prezenta hotărâre urma a fi publicată în buletinul

oficial al Găgăuziei ekspres-kanon, anexa la ziarul regional ”Вести Гагаузии”,

de către Adunarea Populară a Găgăuziei.

Nefiind de acord cu hotărârea dată, la data de 02 martie 2021 Guvernatorul

Găgăuziei, reprezentat de către Andrei Sobor a depus recurs motivat, prin care

a solicitat admiterea acestuia și casarea hotărârii instanței de fond ca fiind ilegală

și nefondată.

În susținerea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

invocate, a afirmat că normele prevăzute în Legea cu privire la învățământ

corespund Constituției și anume: art. 2 alin. (1) al Legii învățământului U.T.A.

Găgăuzia nr. 68 -XXXII/V din 28 aprilie 2016, sintagma „ce nu este

reglementată de normele prezentei lege, și de către alte legi și acte normative, ce

sunt în vigoare pe teritoriul U.T.A. Găgăuzia”. (2) sintagma ”trebuie să

corespundă normelor prezentei legi, și altor legi a Găgăuziei”. Art. 6 alin. (2) al

Legii învățământului U.T.A. Găgăuzia, sintagma „ce nu contravine legii

Republicii Moldova «cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei» și

prezentei legi”. Art. 6 alin. (3)-(5); art. 8 alin. (1); art. 9 alin. (2), lit. g), i), n);

art. 11 alin. (1); art. 14 alin. (1), lit. z); art. 15 alin. (2), lit. a); art. 20 alin. (5)-

(6); art. 25 alin. (15), lit. b); art. 26 alin. (6); art. 28-31; art. 33 alin. (11), ca fiind

legale.

Ulterior, invocând ilegalitatea hotărârii din 04 februarie 2021 a Curții de

Apel Cahul, la data de 29 martie 2021, Adunarea Populară a Găgăuziei a depus

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii, cu menținerea

încheierii din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul.

Recurentul a menționat că, acțiunea depusă de Oficiul teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat corect a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin.

(2) lit. a) Cod administrativ, pe motiv că există o hotărâre judecătorească

definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe

aceleași temeiuri de drept.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de fond urma să țină cont de normele

de drept procedurale în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la

justiție.

În acest context, recurentul Adunarea Populară a Găgăuziei solicită casarea

hotărârii din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Cahul cu menținerea încheierii

din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul.

Astfel, conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

9

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

Din actele cauzei rezultă că hotărârea Curții de Apel Cahul a fost pronunțată

în data de 04 februarie 2021 (f.d. 155f.d. 155-170, vol. II).

Totodată, materialele dosarului, denotă cu certitudine că hotărârea motivată

din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost expediată cu aviz de recepție

în adresa recurenților Guvernatorul Găgăuziei și Adunarea Populară a Găgăuziei

care au fost recepționate la data de 26 februarie 2021, (f.d. 193, 194 vol. II).

Astfel, începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursurilor

este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate a

instanței de fond.

Respectiv, având în vedere că recurenții au depus motivarea recursurilor la

data de 02 martie 2021 (f.d.197-203, vol. II) și la 29 martie 2021 (f.d. 208 – 210,

vol. II), Colegiul reține că acestea au fost depuse în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de către recurentul

Guvernatorul Găgăuziei reprezentat de către Andrei Sobor și Adunarea Populară

a Găgăuziei, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră

inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.

(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează

să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs

de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și

care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul ne devolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

10

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului”

de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererilor de recurs în circumstanțele expuse

se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că

dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită

o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibile recursurile depuse de Guvernatorul Găgăuziei, reprezentat

de către Andrei Sobor și Adunarea Populară a Găgăuziei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

11

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de către Guvernatorul Găgăuziei, reprezentat de către

Andrei Sobor și de către Adunarea Populară a Găgăuziei se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

12