3ra-505/21 — încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-505/21 — încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-505/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, E. Palanciuc, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererilor de recurs depuse de către Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență și Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul

Valeriu Dumitriu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Alina Cușciac împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse cererile de apel depuse de către Alina Cușciac, reprezentată de către

avocatul Valeriu Dumitriu și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență,

constată:

La 13 decembrie 2017 Alina Cușciac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General pentru Situații

de Urgență, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale răspunsurile

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 19/8-D136/17 din 07

noiembrie 2017 și nr. 19/7-D-150/17 din 01 decembrie 2017, recunoașterea ca fiind

ilegal calculul nr. 1 din 02 august 2017 cu privire la plata indemnizației pentru

creșterea copilului pînă la împlinirea vârstei de 3 ani, întocmit de către Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a

efectua calculul indemnizației de maternitate conform titlului executoriu nr. 3-

797/15 din 16 iulie 2015 și încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne a

prejudiciului moral în mărime unui salariu mediu lunar și a cheltuielilor de asistență

juridică în suma de 3000 de lei.

Ulterior, la 24 octombrie 2018 reprezentantul Alinei Cușciac, avocatul

Valeriu Dumitriu a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând doar

încasarea de la pârâți în mod solidar a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

3000 de lei, renunțând la restul pretențiilor formulate în cererea de chemare în

judecată inițială.

1

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea din 16 iulie 2015

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 09 februarie 2017

a Curții de Apel Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne a fost obligat să calculeze

și să transfere în beneficiul său indemnizația de maternitate în cuantum de 30% din

salariul mediu lunar, calculat spre achitare pînă la vârsta de 3 ani, de la nașterea

copilului Călin Cușciac, 25 iunie 2014 până la 25 iunie 2017, cît și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3000 de lei.

A menționat că, la 13 octombrie 2017 a intrat în posesia ordinului de plată

nr.1207 din 19 septembrie 2017, conform căruia debitorul Ministerul Afacerilor

Interne a calculat și a transferat pe contul său suma de 15482,26 de lei.

A susținut că, nefiind de acord cu suma calculată și transferată, a solicitat

Ministerului Afacerilor Interne efectuarea calculului corect, reieșind din documentul

executoriu nr. 3-797/2015 și expedierea calculului descifrat, salariul, perioada

pentru care a fost calculată și inclusă suma transferată în mărime de 15482,26 de lei

și prezentarea informației privind includerea sumei în mărime de 3000 de lei, cu titlu

de onorariu pentru asistența juridică.

A afirmat că, conform răspunsului nr. 19/8-D-136/17 din 07 noiembrie 2017,

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență i-a comunicat că, întru executarea

documentului executoriu menționat a fost întocmit calculul nr. 1 din 02 august 2017

în sumă de 15482,26 de lei, iar referitor la transferarea sumei în mărime de 3000 de

lei, cu titlu de onorariu pentru asistența juridică, urmează să se adreseze la Ministerul

Afacerilor Interne.

A relevat că, la 05 decembrie 2017 a recepționat răspunsul Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență nr. 19/7-D-150/17 din 01 decembrie 2017, prin

care a fost informată că, baza de calcul a indemnizației lunare pentru creșterea

copilului până la împlinirea vîrstei de 3 ani a constituit venitul mediu lunar realizat

în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat. La

momentul producerii riscului, ea se afla în concediul pentru îngrijirea copilului până

la vîrsta de 3 ani și nu avea venit asigurat, baza de calcul este salariul de funcție în

mărime de 1000 de lei, astfel fiindu-i calculată indemnizația pentru perioada 14

august 2014 – 14 iunie 2017.

Pe parcursul judecării cauzei Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

a satisfăcut benevol pretențiile formulate de reclamantă, fiind întocmit un alt calcul

și achitată benevol suma adjudecată restantă.

Astfel, în urma concretizării pretențiilor a solicitat doar încasarea în mod

solidar de la Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Alina Cușciac și a fost încasată din

contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență în beneficiul Alinei

Cușciac suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 07 noiembrie 2018 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a

depus cerere de apel nemotivată, iar la 16 aprilie 2019 a depus cerere de apel

motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia, casarea

2

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 07 noiembrie 2018 Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu

Dumitriu, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 20 mai 2019 a depus cerere de

apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de către Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu

Dumitriu, a fost admisă cererea de apel depusă de către Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o

nouă hotărâre, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de către Alina

Cușciac.

Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu

Dumitriu, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost restituită cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de către Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu

Dumitriu și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Instanța de apel a menționat că, interesele Alinei Cușciac în prezentul proces

sunt reprezentate de avocatul Valeriu Dumitriu, fapt confirmat prin mandatul

avocațial seria MA nr. 0928348 din 11 decembrie 2017 (f. d. 29, vol. I). Pentru

serviciile avocatului, Alina Cușciac a suportat cheltuieli în mărime de 3000 de lei,

fapt confirmat prin bonul de plată seria EZ nr. 031415 din 11 decembrie 2017 (f.d.51,

vol. I).

Totodată, instanța de apel a mai menționat că, după depunerea cererii de

chemare în judecată, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a satisfăcut

benevol pretențiile apelantei-reclamante. Ca urmare, reprezentantul apelantei-

reclamantă a formulat o cerere, renunțând la pretențiile din acțiune, în același timp,

prin prisma prevederilor art. 97 alin. (2) CPC, a solicitat compensarea cheltuielilor

de asistență juridică suportate în prezentul proces.

Raportând prevederile art. 96 și 97 alin. (2) CPC la circumstanțele speței,

instanța de apel a considerat că, prima instanța just a ajuns la concluzia de admitere

parțială a acțiunii.

Instanța de apel a respins argumentul Inspectoratului General pentru Situații

de Urgență precum că, pretenția Alinei Cușciac cu privire la compensarea

cheltuielilor de asistența juridică urma a fi respinsă, deoarece a satisfăcut benevol

pretențiile din cererea de chemare în judecată. Or, argumentul apelantului-pârât în

acest sens contravine prevederilor art. 97 alin. (2) CPC, respectiv, nu poate fi admis

ca fiind plauzibil.

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentul reprezentantului apelantei-

reclamantă precum că, prima instanța neîntemeiat a admis parțial pretenția cu privire

la compensarea cheltuielilor de asistența juridică, or, analizând materialele dosarului

s-a stabilit că, prima instanța corect a ajuns la concluzia că, suma în mărime de 2000

de lei este una reală și rezonabilă, întrucât, de fapt, prezentul proces de judecată a

3

fost intentat în rezultatul dezacordului autorităților publice de a executa o hotărâre

judecătorească irevocabilă emisă în cadrul procesului anterior (hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 iulie 2015). Prin urmare, în speță nu era

necesar de a întreprinde careva acțiuni în vederea colectării probelor suplimentare

pentru examinarea prezentei cauze, fapt ce denotă că, reprezentantul apelantei-

reclamantă a dat apreciere greșită complexității cauzei. Astfel, instanța de apel a

concluzionat că, prima instanța corect a stabilit că, suma în mărime de 2000 de lei,

încasată din contul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în beneficiul

Alinei Cușciac cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezentul proces

este o sumă reală, necesară și rezonabilă.

La 17 martie 2021 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a depus

cerere de recurs nemotivată, iar la 14 aprilie 2021 a depus cerere de recurs motivată

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii cu privire la respingerea

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele judecătorești au examinat

superficial circumstanțele cauzei, nu au stabilit pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru judecarea cauzei, iar normele de drept material au fost aplicate

eronat la soluționarea cauzei.

A considerat că, suma de 2000 de lei este una considerabilă pentru participarea

doar în prima instanță.

A menționat că, instanța de judecată, pentru a dispune încasarea cheltuielilor

de judecată, este necesar să dea eficiență normelor legale naționale și opiniei CEDO,

care indică că, reclamantul este obligat să dovedească faptul că, cheltuielile de

asistență juridică au fost reale, necesare și rezonabile ca mărime. Or, în cazul

nejustificării mărimii cheltuielilor de asistență juridică, acestea nu pot fi încasate în

valoarea solicitată, urmând a fi respinsă pretenția.

A susținut că, pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii

CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde

compensarea cheltuielilor a listei detaliate a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și

orarul timpului aferent acestora.

A afirmat că, anexa nr. 2 din recomandările privind cuantumul onorariilor

avocaților și compensarea de către instanța de judecată a cheltuielilor de asistență

juridică indică concret lista tarifelor fixe, iar suma de 2000 de lei în coraport cu

prezenta este una exagerată.

A relevat că, Inspectoratul a satisfăcut benevol pretențiile invocate de către

intimată, fiind întocmit un alt calcul, fiind achitată benevol suma solicitată, astfel,

încasarea sumei de 2000 de lei este una neîntemeiată.

La 14 aprilie 2021 Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu

Dumitriu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs au indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești.

4

A menționat că, instanțele judecătorești eronat au concluzionat că, în speță nu

era necesar de a întreprinde careva acțiuni în vederea colectării –probelor

suplimentare pentru examinarea prezentei cauze, fapt ce denotă că, reprezentantul

recurentei a dat apreciere greșită complexității cauzei.

A susținut că, contractul de asistență juridică este un contract reglementat prin

Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, iar conform art. 63 alin. (5)

din Legea enunțată, cheltuielile suportate în legătură cu acordarea de către avocat a

asistenței juridice în organele de urmărire penală și instanțele de judecată în cauzele

penale, civile și administrative se încasează concomitent cu soluționarea cauzei în

fond.

A afirmat că, suma de 3000 de lei a fost achitată avocatului pentru

reprezentarea în ședința de judecată, ținând cont de complexitatea cauzei, de timpul

de muncă depus de avocat, rezultatul obținut și de circumstanțele cauzei, drept

rezonabilă, reală și proporțională pentru a fi restituită din contul intimaților-pârâți.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost notificată recurenților la data de 19 martie

2021, fapt confirmat prin avizele de recepție a acesteia (f. d. 41, 42, vol. II),

respectiv, recursul depus de către Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul

Valeriu Dumitriu, la 14 aprilie 2021 și recursul motivat depus de către Inspectoratul

5

General pentru Situații de Urgență la data de 14 aprilie 2021 sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei de

contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile depuse de către Inspectoratul General

pentru Situații de Urgență și Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu

6

Dumitriu,, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile depuse

de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Alina Cușciac,

reprezentată de către avocatul Valeriu Dumitriu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursurile depuse de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

și Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu Dumitriu, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

și Alina Cușciac, reprezentată de către avocatul Valeriu Dumitriu, se declară

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7