3ra-847/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-847/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr.Dașchevici, Vl.Clima, M.Guzun)

Î N C H E I E R E

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Alina Cușciac împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută hotărârea

din 3 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 7 iulie 2017 Alina Cușciac a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 11 aprilie 2017 angajata

pârâtului, Eugenia Dogotari i-a refuzat reprezentantului său, avocatul Valeriu

Dumitriu, care o reprezenta conform mandatului MA nr.0928325 din 27 februarie

2017, în primirea și înregistrarea cererii privind executarea benevolă a documentului

executoriu nr. 3-797/15 emis în urma adoptării hotărârii din 28 iulie 2015 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău privind calcularea și achitarea de către

Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a indemnizației de maternitate în

cuantum de 30% lunar pînă la vîrsta de trei ani de la nașterea copilului Călin Cușciac

și încasarea cheltuielelor de judecată în sumă de 3000 lei.

Despre acest fapt, a fost sesizat organul de poliție teritorial prin intermediul

telefonului 902, fiind solicitată examinarea plângerii din 11 aprilie 2017 privind

refuzul nejustificat al angajatei Ministerului Afacerilor Interne, Eugenia Dogotari de

a primi și înregistra cererea creditorului urmăritor în modul stabilit de lege.

Conform răspunsului nr.4/D-233/17 din 4 mai 2017 a Ministerului Afacerilor

Interne, a fost informată că în acțiunile Eugeniei Dogotari nu s-au constatat careva

încălcări pasibile de răspundere disciplinară, motiv pentru care la 24 mai 2017 a

depus în adresa autorității publice cerere prealabilă, solicitând anularea răspunsului

1

enunțat și dispunerea examinării cererii din 11 aprilie 2017 obiectiv, complet și sub

toate aspectele prevăzute de lege, respectiv conform regulamentului Ministerului

Afacerilor Interne, inclusiv expedierea în copii certificate în modul stabilit de lege,

a deciziei și a materialelor care au stat la baza emiterii răspunsul nr.4/D-233/17 din

4 mai 2017 pentru pasibila exercitare a căii de atac, conform procedurii stabilite.

A invocat că la 13 iunie 2017, a intrat în posesia actului administrativ-răspunsul

nr.D-324/17 din 9 iunie 2017, prin care pârâtul a refuzat examinarea cererii

prealabile depuse la 25 mai 2017, furnizându-i doar înscrisurile solicitate.

În opinia sa, răspunsurile Ministerului Afacerilor Interne sunt formale și emise

cu încălcarea legii, or, în răspunsurile contestate nu se face trimitere la normele

legale și nu este motivată faptul refuzului de a primi și înregistra cererea adresată

Ministerului.

Din aceste considerente și pornind de la faptul că răspunsul/refuzul furnizat în

condițiile art. 2 al Legii contenciosului administrativ este asimiliat unui act

administrativ, reclamantei i-a fost încălcat un drept prevăzut de lege, motiv pentru

care a fost depusă prezenta acțiune de contencios administrativ.

Alina Cușciac a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii, anularea

răspunsurilor nr.4/D-233/l7 din 4 mai 2017 și nr. D-324/17 din 9 iunie 2017 a

Ministerului Afacerilor Interne, obligarea pârâtului de a examina plângerea din 11

aprilie 2017, adresată IP sectorul Centru, mun. Chișinău în sensul formulat și

conform competenței și cerințelor înaintate în plângere, cu încasarea din contul

Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de

5000 lei, precum și a onorariului avocatului în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea din 3 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Alina Cușciac a fost admisă parțial, fiind

obligat Ministerul Afacerilor Interne de a examina plângerea din 11 aprilie 2017

depusă de avocatul Valeriu Dumitriu și adresată IP Centru, mun. Chișinău. S-a

încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Alinei Cușciac a

sumei de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 3500 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată

au fost respinse ca neîntemeiate.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la data de 22 octombrie 2019,

Ministerul Afacerilor Interne a contestat-o cu apel nemotivat, care ulterior la data de

5 februarie 2020 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii instanței

de fond, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să

fie respinsă integral.

Prin decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută hotărârea din 3

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de admitere parțială a acțiunii, în partea obligării pârâtului

de a examina plîngerea reclamantei din 11 aprilie 2017, adresată IP sectorul Centru,

mun.Chișinău în sensul formulat și conform competenței și cerințelor înaintate în

plângere. Or, petițiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de

30 de zile lucrătoare, iar cele care nu necesită o studiere și examinare suplimentară

- fără întîrziere sau în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (4) și (5). Organul sau persoana oficială, cărora le-au fost

2

adresate petițiile sînt obligate să examineze petițiile, inclusiv cererile prealabile, în

termenul stabilit de lege. Se consideră nesoluționare în termen legal a unei cereri

refuzul nejustificat al unei autorități publice de a primi o cerere referitoare la un drept

recunoscut de lege sau faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de

la data înregistrării cererii de către autoritatea publică, dacă prin lege nu este

prevăzut alt termen de soluționare a cererii.

Cu referire la pretențiile privind anularea răspunsurilor Ministerul Afacerilor

Interne nr.4/D-233/17 din 4 mai 2017 și nr. D-324/17 din 9 iunie 2017, acestea corect

au fost respinse, or, prin răspunsul nr.4/D-324/17 din 9 iunie 2017, Serviciul

protecție internă și anticorupție a expediat în adresa dlui Valeriu Dumitriu copiile

autentificate a materialelor, care au stat la baza emiterii răspunsului MAI nr.4/D-

233/17 din 4 mai 2017.

Respectiv, răspunsul unei autorități, care cuprinde punctul de vedere cu privire

la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat

drept un act administrativ, deoarece răspunsul în cauză nu produce nici un efect

juridic față de persoana care l-a solicitat, motiv din care solicitarea lui Valeriu

Dumitriu, corect a fost respinsă de instanța de fond ca neîntemeiată pe acest capăt

din acțiune, or instanța nu poate obliga partea pârâtă să-i ofere reclamantei un anumit

răspuns precum acesta și-l dorește, or conform propriei sale formulări sau într-un

anumit sens, după dorința personală, aceste solicitări neîncadrîndu-se în prevederile

legale.

Nefiind de acord cu decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și cu

hotărârea din 3 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la 17 iunie

2020, Ministerul Afacerilor Interne le-a contestat cu recurs nemotivat, care ulterior

la data de 15 iulie 2020 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu

pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel motivată anexate

la dosar, suplimentar invocându-se că de către instanțele de judecată au fost încălcate

și aplicate eronat normele de drept material și procedural.

În concluzie, a declarat că atât instanța de fond cât și instanța de apel s-au

eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de

justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului

și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând

hotărâri neîntemeiate de admitere parțială a acțiunii.

Prin referința depusă la 15 august 2020, Alina Cușciac reprezentată de avocatul

Valeriu Dumitriu a solicitat declararea recursului depus de Ministerul Afacerilor

Interne ca inadmisibil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

3

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că atât recursul nemotivat depus la 17 iunie 2020 (f.d.183), cât și cel

motivat depus ulterior la 15 iulie 2020 (f.d.187) sunt în termen, or, decizia instanței

de apel a fost adoptată la 10 iunie 2020 (f.d.166) și recepționată de recurent la 14

iulie 2020 (f.d.185).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ministerul Afacerilor

Interne în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

4

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5

6