2ra-823/21 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului
2ra-823/21 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-823/2021
Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. E. Palanciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, Gr. Dașchevici, A. Bostan)
Î N C H E I E R E
09 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Sandacci, succesoarea
reclamantului Iurie Prodanov,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Prodanov Iurie
(succesor în drepturi și obligații Sandacci Nina) împotriva lui Țurcanu Vitalie,
intervenienți accesorii compania „Teletrade DJ” și „FX-Consult”, cu privire la
repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 25 martie 2013, Prodanov Iurie a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Țurcanu Vitalie, intervenienți accesorii compania „Teletrade DJ” și
„FX-Consult”, cu privire la repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii a invocat că, reclamantul a deschis un cont pe internet la
compania ,,Teletrade DJ”, cu nr. 494515. Pe contul dat a transferat suma de 50 000
dolari SUA. În vederea gestionării acestor bani, la 21 noiembrie 2012 a încheiat cu
Țurcanu Vitalie un contract de încredințare a gestionării contului investițional.
Până la încheierea contractului, Țurcanu Vitalie i-a arătat diploma de absolvire a
Academiei de Studii Economice din Moldova, conform căruia ultimul a absolvit
facultatea de management investițional și i-a arătat profiturile mari obținute pe un
alt cont, bani pe care îi gestiona și la care avea acces.
A menționat că, obiectul contractului încheiat era format din transmiterea în
gestiunea lui Țurcanu Vitalie a contului său investițional cu numărul 494515,
deschis la compania ,,Teletrade DJ”, pe care erau 50 000 de dolari SUA, în scopul
efectuării operațiunilor pe piața financiară internațională (Forex), cu sursele
financiare de pe acest cont. Termenul contractului era de 6 luni din momentul
încheierii lui.
Conform contractului, reclamantul și-a asumat obligația să-i transmită
pârâtului contul investițional cu numărul 494515, informându-l despre datele de
1
acces la acest cont. La fel, și-a asumat obligația de a nu se implica în activitate lui
Țurcanu Vitalie și să nu folosească banii de pe cont pe perioada contractului, să nu
ridice banii de pe cont și să nu introducă alte sume bănești pe contul lui.
Conform pct. 2.2. și pct. 2.3. al contractului, suma riscului de care Țurcanu
Vitalie nu poartă răspundere este de 20% din suma inițială a surselor bănești de pe
cont, deci suma minimă care trebuia să fie pe cont era de 40 000 de dolari SUA.
Această exonerare de răspundere în mărime de 20% este valabilă numai dacă
Țurcanu Vitalie, nu va încălca nici o prevedere contractuală și va acționa cu
diligența unui bun profesionist.
Conform pct. 4.7 și pct. 4.7.1 al contractului, Țurcanu Vitalie urma să
activeze utilizând funcția de limitare a creșterii pierderilor. Astfel, funcția dată
urma să protejeze contul de pierderi mai mari de 20% din suma inițială a
depozitului.
A indicat reclamantul că, avea dreptul să verifice situația surselor bănești de
pe cont. În cazul în care suma de bani de pe cont atingea minimul de 40 000 de
dolari SUA, reclamantul avea dreptul să rezilieze contractul, iar Țurcanu Vitalie
era obligat să nu întreprindă nici o acțiune până nu va informa reclamantul despre
pierderile produse.
A susținut reclamantul că, verificând starea contului și observând o valoare
ce depășește cu mult pierderile admisibile, la 19 decembrie 2012 a reziliat
contractul cu Țurcanu Vitalie. La acea dată, starea contului constituia valoarea de 9
914, 40 de dolari SUA, ceea ce reprezintă nici măcar 20% din suma inițială aflată
pe cont. Astfel, prin acțiunile sale, încălcând obligațiile contractuale, pârâtul i-a
cauzat un prejudiciu material în mărime de 40 085,60 de dolari SUA.
Conform clauzelor contractuale, toate litigiile apărute urmează a fi soluționate
pe cale amiabilă, însă din considerentul că pârâtul a refuzat să dea careva explicații
sau să semneze careva acte, la apeluri telefonice nu răspundea, reclamantul a
expediat o pretenție prin poștă care nu a fost recepționată de pârât.
A afirmat reclamantul că, după ce a depistat pierderile în cont, sănătatea i s-a
înrăutățit brusc, a devenit stresat, fiind diabetic și suferă fizic, moral, cât și psihic,
nu poate dormi noaptea și nu-l ajută nici un tratament. Ca urmare, susține că i-a
fost cauzat și un prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 50 000 de lei.
A solicitat Prodanov Iurie încasarea de la Țurcanu Vitalie a sumei de 40 085,
60 de dolari SUA cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material și a sumei de
50 000 de lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 decembrie 2016
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 23 ianuarie 2017, Prodanov Iurie a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 decembrie 2016, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Prodanov Iurie (succesor în drepturi și obligații Sandacci Nina),
și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 decembrie
2016.
2
Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că, speței îi sunt aplicabile
prevederile Codului civil în redacția Legii nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, în
vigoare până la 01 martie 2019.
Conform art. 666 alin. (1) din Codul civil (în redacția legii până la 01 martie
2019), contract este acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane,
prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice.
În conformitate cu art. 667 alin. (1) din Codul civil (în redacția legii până la
01 martie 2019), părțile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor
imperative de drept, contracte și pot stabili conținutul lor.
Potrivit art. 512 alin. (1) din Codul civil (în redacția legii până la 01 martie
2019), în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la
debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația
poate consta în a da, a face sau a nu face.
Potrivit art. 572 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția legii până la 01
martie 2019), temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie
executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul
stabilit.
Iar, conform art. 514 din Codul civil (în redacția legii până la 01 martie 2019),
obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt
susceptibil de a le produce în condițiile legii.
De asemenea, potrivit art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul civil (în redacția legii
până la 01 martie 2019), drepturile și obligațiile civile apar în urma cauzării de
prejudicii unei alte persoane.
Potrivit art. 11 lit. g) din Codul civil (în redacția legii până la 01.03.2019),
apărarea dreptului civil se face prin repararea prejudiciilor.
Iar potrivit art. 14 alin. (1), (2) din Codul civil (în redacția legii până la 01
martie 2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a
prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana
lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea
dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),
precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).
Din probatoriul administrat instanța de apel a constatat că, la 21 noiembrie
2012 între Prodanov Iurii și Țurcanu Vitalie a fost încheiat contract privind
gestionarea contului de investiții. (f.d.10-11 vol. I)
Obiectul contractului îl constituia transmiterea în gestiunea lui Țurcanu
Vitalie a contului investițional al lui Prodanov Iurie, cu numărul 494515, deschis la
compania ,,Teletrade DJ”, pe care se afla suma de 50 000 de dolari SUA, în scopul
efectuării operațiunilor pe piața financiară internațională (Forex), cu sursele
financiare de pe acest cont. Termenul contractului era de 6 luni din momentul
încheierii lui.
Potrivit clauzelor contractuale, Prodanov Iurie și-a asumat obligația să-i
transmită lui Țurcanu Vitalie gestiunea contului investițional cu numărul 494515,
informându-l despre datele de acces la cont. De asemenea, și-a asumat și obligația
de a nu se implica în activitatea lui Țurcanu Vitalie, să nu folosească banii de pe
3
cont pe perioada contractului, să nu ridice banii de pe cont și să nu introducă alte
sume bănești pe cont.
Conform pct. 2.2. al contractului, suma riscului de care Țurcanu Vitalie nu
poartă răspundere este de 20% din suma inițială a surselor bănești de pe cont. Deci,
suma minimă care trebuia să fie pe cont este de 40 000 de dolari SUA. Pierderea
sumei ce excedează riscul atrage răspunderea materială în mărimea prejudiciului
cauzat.
Descifrările anexate la materialele cauzei confirmă faptul că în contul
investițional cu numărul 494515, înregistrat în cadrul Companiei de brokeri
„Teletrade DJ”, au fost efectuate mai multe operațiuni, care au dus la diminuarea
sumei din cont cu 40 120,36 de dolari SUA. (f.d.17-18 vol. I)
Instanța de apel a reținut că, fiind audiat în instanța de fond, martorul Ignat
Alexandru a declarat că pârâtul nu putea extrage banii din cont. Iar investitorul are
acces la cont și poate, la dorință, să modifice parola și chiar să efectueze personal
tranzacții.
Coroborând prevederile enunțate la materialului probator administrat în speță,
instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe precum că nu
poate fi stabilit cu certitudine cine a efectuat operațiunile în contul investițional și,
respectiv, din vina cui a fost diminuată suma din cont. Or, având în vedere că
reclamantul avea posibilitatea de a gestiona contul și a efectua personal tranzacții
cu suma din cont, descifrarea prezentată nu poate fi considerată o probă
concludentă, ce ar demonstra culpa pârâtului în pierderea mijloacelor financiare.
La 01 martie 2021, Nina Sandacci succesoarea reclamantului Iurie Prodanov a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată deoarece între Prodanov Iurie și Țurcanu Vitalie a fost
încheiat contractul din 21 noiembrie 2012 privind încredințarea gestionării contului
investițional.
Din sensul și conținutul contractului, instanțele ierarhic inferioare urmau să
aplice la examinarea cauzei prevederile legale ce se referă la contractul de mandat,
stabilite la art. 1030-1052 Cod civil (în redacția legii în vigoare la data semnării
contractului – 21 decembrie 2012).
A notat că, relevante speței erau următoarele articole din Codul civil care nu
au fost aplicate de instanța de fond cît și de către instanța de apel și anume
prevederile art. 1035 din Codul Civil, care prevedea că: ,,Mandatarul este obligat
să acționeze în interesul mandantului cu prudență și diligență și să evite apariția
conflictelor între interesele sale personale și interesele mandantului"', art. 1040
alin. (1) din Codul Civil, care prevedea că: „Mandatarul este obligat să
îndeplinească indicațiile mandantului" (obligația stipulată în contract de a limita
pierderile la maximum 20% ceea ce constituia 10000 de dolari SUA); art. 1047
alin.(1) din Codul Civil, care prevedea că: „Mandantul este obligat să repare și
prejudiciul produs fără vina sa pe care mandatarul l-a suferit în executarea
4
mandatului dacă prejudiciul este rezultatul unui pericol legat de obligația
contractuală ori s-a produs în urma executării unei indicații a mandantului”.
A menționat că, nici instanța de apel și nici instanța de fond nu au aplicat
aceste prevederi legale, precum că nu s-au ghidat nici de prevederile contractului
din 21 noiembrie 2012.
A mai relatate că, nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au aplicat
prevederile art. 25 alin. (1) din Codul de executare (în redacția legii din luna
februarie 2016) care prevedea: „La solicitarea persoanei interesate, executorul
judecătoresc poate constata orice fapt și stare de fapt, inclusiv în vederea executării
încheierii de asigurare a probelor. Constatarea se face printr-un act care are forță
probantă. Faptele constatate prin actul întocmit de executorul judecătoresc pot fi
utilizate ca probe în procesul de judecată. Ele nu necesită a fi probate suplimentar,
fiind valabile pînă la proba contrară.
A mai reiterat că, în susținerea obiecțiilor sale Țurcanu Vitalie nu a prezentat
probe care ar confirma că, IP adresa de pe care s-au înregistrat tranzacțiile nu i-ar fi
aparținut acestuia, nu a înaintat în sensul art. 227 din Codul de procedură civilă,
cereri de declarare a probelor ca fiind false (probele prezentate și enumerate în pct.
12 din cererea de recurs), precum și nu a oferit careva explicații care ar fi putut,
într-o manieră logică, să combată circumstanțele ce rezultă din probele prezentate
de Prodanov Iurie, precum și explicația de ce Țurcanu Vitalie se eschiva de a ieși
la contact cu Prodanov Iurie, care insista că i-a cauzat un prejudiciu în proporții
deosebit de mari.
A invocat că, Țurcanu Vitalie a recepționat de la Curtea de Apel Chișinău un
email la adresa inta24@rambler.ru (vol. II f.d. 114), însă a răspuns de pe emailul
restait828@gmail.com (vol. II f.d. 117-119). Prin aceasta se confirmă că Țurcanu
Vitalie gestionează contul menționat anterior, precum și deține mai multe conturi
de email. Astfel, Țurcanu Vitalie cunoaște cum să lucreze cu poștele electronice,
și, respectiv, cunoaște de funcția de ștergere a mesajelor. Prin urmare, constatarea
faptului că pe contul inta24@rambler.ru nu se regăsea nici un mesaj de la
Prodanov Iurie, nu poate combate faptul că ele au fost expediate, iar cereri de
declarare a probelor ca fiind false nu au fost înaintate.
A notat că, toate circumstanțe incovate demonstrează fără dubii că atât
instanța de apel, cât și instanța de fond au apreciat arbitrar probele, fapt ce
confirmă că aceste circumstanțe se încadrează în temeiul declarării recursului
prevăzut la art. art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 25
noiembrie 2020, și a expediat copia deciziei participanților la proces la 11 ianuarie
2021 (f.d.147), însă la materialele dosarului lipsesc date de recepționare a deciziei
recurate.
Prin urmare, cererea de recurs declarată la 01 martie 2021 se consideră depusă
în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
5
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin notificarea din 14 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție în
conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat
intimatului Țurcan Vitalie, copia recursului și la înștiințat despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Prin referința depusă la 03 iunie 2021, Țurcanu Vitalie a solicitat ca recursul
declarat de Nina Sandacci, succesoarea reclamantului Iurie Prodanov să fie
declarat inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 din Codul de procedură
civilă și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din
Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de
procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
6
În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de Nina Sandacci, succesoarea
reclamantului Iurie Prodanov.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, art.431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,-
d i s p u n e :
Recursul declarat de Nina Sandacci, succesoarea reclamantului Iurie
Prodanov împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
7