2ra-733/21 — constatarea faptului acceptării succesiunii și locului ei de deschidere

Dosarul nr. 2ra-733/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Funica Igor,

reprezentat de avocatul Matei Veaceslav,

în cauza civilă, la cererea depusă de Funica Igor cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii și locului ei de deschidere, persoană interesată Serviciul Fiscal

de Stat, Direcția generală administrare fiscală mun. Chișinău,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Funica Igor, reprezentat de avocatul Matei Veaceslav și

a fost menținută hotărârea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

constată:

La data de 07 mai 2019, Funica Igor a depus cerere cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii și locului ei de deschidere, persoană interesată Serviciul

Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală mun. Chișinău.

În motivarea cererii, petiționarul a indicat că la 18 octombrie 2018 a decedat tatăl

lui, Funica Vasilii, dânsul fiind unicul fecior, faptul rudeniei și lipsa altor succesori

fiind demonstrată prin adeverința de naștere, cartea de imobil și extrasul din contul

personal. Mama lui, Funica Alexandra, care a fost căsătorită cu Funica Vasilii, a decedat

la 03 august 1996, dânsul fiind unicul succesor al averii mamei sale.

Petiționarul a susținut că, s-a adresat în termen legal la notarul Roman Soltan

pentru perfectarea dosarului succesoral, care la 02 aprilie 2019 a eliberat certificatul de

calitate de moștenitor și i-a explicat că, certificatul de moștenitor nu poate fi eliberat

deoarece după decesul mamei Funica Alexandra, a fost omis termenul stabilit de art.

1

1517 din Codul civil.

A menționat că permanent a locuit cu părinții, dispune de viză de reședință în

bunul imobil amplasat XXXXX și în perioada de referință a efectuat reparație în

apartament, a încheiat diferite contracte de deservire, a contribuit esențial financiar la

achitarea serviciilor comunale și a impozitelor fiscale.

Funica Igor a solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul

mamei sale Alexandra Funica, decedată la 03 august 1996, prin intrarea în posesia

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX amplasat în XXXXX și obligarea OCT

Chișinău de a efectua modificările necesare în Registrul bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea depusă de Funica Igor a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 20 decembrie 2019 Funica Igor, reprezentat de avocatul Matei

Veaceslav, a declarat apel împotriva hotărârii din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și

emiterea unei noi hotărâri.

Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Funica Igor, reprezentat de avocatul Matei Veaceslav și a fost

menținută hotărârea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că potrivit

extrasului din Registrul bunurilor Imobile, Funica Vasilii este proprietarul bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat pe XXXXX.

Astfel, instanțele de judecată au stabilit lipsa la actele cauzei a confirmării

dreptului de proprietate al defunctei Funica Alexandra asupra cărorva bunuri care i-ar

fi aparținut acesteia, or, constatarea faptului acceptării succesiunii presupune intrarea în

posesia bunurilor ce i-ar fi aparținut decedatei. Prin urmare, la materialele dosarului nu

există absolut nicio probă din care ar rezulta necesitatea admiterii cererii lui Funica Igor,

or, probe care ar atesta că locul deschiderii succesiunii și anume, apartamentul nr.

XXXXX, din str. XXXXX, ar face parte din averea succesorală rămasă după decesul

Alexandrei Funica, instanței nu au fost prezentate.

La data de 28 ianuarie 2021 Funica Igor, reprezentat de avocatul Matei

Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea

unei noi hotărâri.

În motivarea recursului s-a invocat netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței

de apel.

Recurentul a reiterat circumstanțele indicate în cererea cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii și locului ei de deschidere, menționând suplimentar că la

12 decembrie 1991 potrivit certificatului nr. 43 eliberat de asociația locatarilor privați,

2

familia Funica compusă din trei membri a procurat apartamentul nr. XXXXX amplasat

în XXXXX.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 septembrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului Funica

Igor și a avocatului Matei Veaceslav la data de 09 noiembrie 2020 (f.d. 114), lipsind

date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la data de 28 ianuarie 2021, este în termen.

La 08 aprilie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa Serviciului Fiscal

de Stat, Direcția generală administrare fiscală mun. Chișinău, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 123-124).

Prin referința depusă la 05 mai 2021, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală

administrare fiscală mun. Chișinău a solicitat considerarea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

3

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Funica Igor, reprezentat de

avocatul Matei Veaceslav, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Funica

Igor, reprezentat de avocatul Matei Veaceslav, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Funica Igor, reprezentat de avocatul Matei Veaceslav, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

4

dispune:

Recursul declarat de Funica Igor, reprezentat de avocatul Matei Veaceslav, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5