2ra-854/21 — cu privire la constatarea nulitatii absolute a contractului de ipoteca, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral, exercitarea dreptului de ipoteca, restituirea sumei si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea nulitatii absolute a contractului de ipoteca, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral, exercitarea dreptului de ipoteca, restituirea sumei si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-854/21 — cu privire la constatarea nulitatii absolute a contractului de ipoteca, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral, exercitarea dreptului de ipoteca, restituirea sumei si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-854/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Bagrin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, V. Buhnaci)
ÎNCHEIERE
9 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lidia
Curoșu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Curoșu împotriva
Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni cu privire la
constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă, repararea prejudiciului
material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Moldova-
Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva Lidiei Curoșu cu privire la
exercitarea dreptului de ipotecă și încasarea cheltuielilor de judecată,
la cererea de chemare în judecată a intervenientului principal Miroslava
Burghelea împotriva Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate pe
Acțiuni cu privire la restituirea sumei
și la cererea de chemare în judecată a intervenientului principal Silvia Vlas
împotriva Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni cu
privire la restituirea sumei
împotriva deciziei din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul declarat de Lidia Curoșu și cererea de alăturare la apel
depusă de Silvia Vlas (Iftodi) și menținută hotărârea din 3 februarie 2020 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru
constată:
La 27 aprilie 2015, Lidia Curoșu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire la constatarea nulității
absolute a contractului de ipotecă, repararea prejudiciului material și prejudiciului
moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că în luna iunie 2007, Vladimir Menin, în
colaborare cu Ștefan Dănuță (directorul filialei nr. 2 Chișinău a BC „Moldova-
Agroindbank” SA) a primit un credit în sumă de 25 000 de dolari SUA, instituind,
1
fără acordul ei, gajul asupra apartamentului nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX,
pe care dânsa îl deține cu drept de proprietate.
A comunicat că aproximativ la începutul lunii iunie 2007, Vladimir Menin
i-a propus să pună în gaj apartamentul ei pentru a lua un credit de la
BC „Moldova-Agroindbank” SA în sumă de 25 000 de dolari SUA pentru
procurarea automobilului de model „Subaru Tribeca B9”, cu condiția că ulterior
va gaja bunul mobil obținut și va elibera apartamentul ei de sub gajul constituit
în beneficiul băncii.
La fel, Vladimir Menin i-a confirmat că directorul filialei băncii este
prietenul lui și pentru afacerea dată o va mulțumi, astfel, fiind la acel moment
pensionară și având o stare materială nu prea bună, a zis că o interesează acest
lucru, dar vrea să vadă contractele și garanția că nu va risca să rămână fără
apartament.
La data convenită s-au prezentat la biroul notarului Cristina Nicolaescu,
care deja întocmise contractul de ipotecă nr. S07165-a din 15 iunie 2007 în 4
exemplare și contractul de fidejusiune nr. S07165-b din 15 iunie 2007 în 3
exemplare, iar Vladimir Menin a luat contractele și i le-a înmânat pentru a face
cunoștință cu acestea și a le semna.
După semnarea contractelor, le-a citit și anume la acea etapă a înțeles că
nu este stipulat modul de procurare a automobilului de către Vladimir Menin,
precum și faptul că apartamentul său va fi scos de sub gaj, cu instituirea gajului
asupra automobilului vizat, iar contractul de credit lipsea și Vladimir Menin a
refuzat să îl prezinte, afirmând că creditul îl va primi doar el și doar el poate
semna cu banca.
Astfel, deoarece nu au ajuns la consens, a refuzat înregistrarea contractului
de ipotecă la Oficiul Cadastral Teritorial și operațiunea de primire a creditului
prin garantarea cu gaj, însă, contractele semnate au rămas la Vladimir Menin, care
a refuzat să i le întoarcă.
La 18 iunie 2007, Vladimir Menin a informat-o despre faptul obținerii
creditului de la bancă în lipsa înregistrării în modul stabilit a contractului de
ipotecă.
Totodată, Vladimir Menin și Ștefan Dănuță au falsificat data de înregistrare
pe ștampila Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău din contractul de ipotecă,
deoarece pe acesta este indicată data de 15 iunie 2007, însă pe originalul ce se
află la păstrare în arhiva oficiului, pe cotorul ștampilei este indicată data de
18 iunie 2007.
La 23 iunie 2007, cu banii din credit obținuți prin dol și înșelăciune,
Vladimir Menin a procurat automobilul de model „Subaru Tribeca B9”, cu
numărul de înmatriculare XXXXX, ce a fost înregistrat cu drept de proprietate,
cu eliberarea certificatului de înmatriculare.
A menționat reclamanta că începând cu luna septembrie 2007, a început să
achite creditul pentru Vladimir Menin și de nenumărate ori a solicitat
reprezentanților băncii să instituie sechestru pe automobilul debitorului și să-l
valorifice întru stingerea datoriei, iar deoarece solicitările sale au rămas fără
răspuns, în luna septembrie 2008, a depus în adresa Judecătoriei Rîșcani
mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată cu privire la rambursarea de către
2
Vladimir Menin a despăgubirii și aplicarea sechestrului asupra automobilului de
model „Subaru” cu numărul de înmatriculare XXXXX.
În cadrul cauzei nominalizate, a fost emisă încheierea din 3 octombrie
2008, prin care a fost aplicată interdicție asupra automobilului procurat din
resursele creditare.
Prin hotărârea din 5 decembrie 2008 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău,
dânsa a fost deposedată și evacuată din apartamentul său pentru vinderea acestuia
și stingerea datoriei lui Vladimir Menin, hotărâre ce a fost anulată prin decizia
din 27 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 16 decembrie 2009 a
Curții Supreme de Justiție.
Urmare a plângerilor depuse, în anul 2009 în cadrul Procuraturii
Anticorupție a fost inițiată cauza penală nr. 2009978045 pe indicele componenței
de infracțiune prevăzute de art. 238 Cod penal, pe faptul dobândirii prin
înșelăciune a creditului în sumă de 25 000 de dolari SUA de la BC „Moldova
Agroindbank” SA de către Vladimir Menin.
Prin hotărârea din 16 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a
fost admisă acțiunea înaintată de ea și obligat Vladimir Menin să-i restituie banii
achitați în contul creditului și pentru aplicarea sechestrului asupra automobilului
pentru garanție de rambursare a creditului, iar prin decizia din 19 mai 2011 a
Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Vladimir Menin și
menținută hotărârea primei instanțe.
A mai notat că în baza orientării Direcției de Poliție, începând cu 6 iulie
2010, automobilul debitorului a fost dat în căutare, fapt realizat în cadrul
procedurii de executare inițiate conform titlului executoriu, ce este în vigoare și
în prezent.
A considerat că falsificarea înregistrării contractului de ipotecă și acțiunile
ilegale ale lui Vladimir Menin, în colaborare cu Ștefan Dănuță, rezultă din faptul
că contractul de credit nr. S07165 din 15 iunie 2007 în sumă de 25 000 de dolari
SUA, semnat între Vladimir Menin și BC „Moldova-Agroindbank” SA, la
pct. 1.2 indică destinația banilor pentru reparația apartamentului, însă nu este
specificat care anume apartament, în contract nu este menționată nici procurarea
unui careva automobil, în pct. 2.2.2 este stipulată eliberarea creditului în numerar
personal lui Vladimir Menin în contul lui curent, iar în pct. 4.6 este stabilit că
contractul este întocmit în 2 exemplare, numai pentru Vladimir Menin și
BC „Moldova-Agroindbank” S.A.
Contractul de ipotecă nr. S07165-a din 15 iunie 2007 privind gajarea
apartamentului menționat, specifică că valoarea contractului a fost stabilită la
422 400 de lei, în pct. 3.5 din contract fiind indicat că a fost întocmit în 4
exemplare identice, pe cotorul ștampilei aplicate pe exemplarul contractului aflat
la BC „Moldova-Agroindbank” SA este indicată data înregistrării la Oficiul
Cadastral Teritorial Chișinău ca fiind 15 iunie 2007, dată ce este falsificată,
deoarece pe contractul original aflat în arhiva organului cadastral este indicată
data de 18 iunie 2007.
Contractul de fidejusiune nr. S07165-b din 15 iunie 2007 încheiat între
BC „Moldova-Agroindbank” SA, Vladimir Menin și dânsa, în pct. 2.2 lit. a)
stipulează că BC „Moldova-Agroindbank” SA este obligată să prezinte un
3
exemplar al contractului de credit pentru fidejusor, în pct. 4.5 este prevăzută
întocmirea acestuia în 3 exemplare.
Totodată, Vladimir Menin, văzând că este pericol ca să-i fie sechestrat și
luat cu forța automobilul procurat din resursele creditare, urmând înțelegerea cu
directorul filialei BC „Moldova-Agroindbank” SA, Ștefan Dănuță și juristul
Alexei Doagă, repetat, a înaintat cerere de chemare în judecată privind restituirea
datoriei pe creditul luat de Vladimir Menin, în mod solidar de la dânsa și Vladimir
Menin.
A evidențiat că actele vizate în speță au fost încheiate prin dol și
înșelăciune, iar comportamentul dolosiv al lui Vladimir Menin a avut drept scop
obținerea mijloacelor pecuniare, în urma cărora i-a fost cauzat și un prejudiciu
moral și material prin semnarea unor contracte prin dol și înșelăciune.
La fel, a subliniat că în cazul dat a fost comisă o faptă cu caracter ilicit,
precum și semnarea actelor prin dol și înșelăciune, folosind situația de serviciu,
creditul a fost obținut bazându-se pe un act juridic (credit de ipotecă) obținut în
mod ilegal, concomitent fiind falsificat, fiind înregistrat cu data din urmă.
Acest fapt a fost demonstrat cu certitudine în cadrul dosarului penal
nr. 2009978045 și conform raportului de expertiză nr. BB 009650, unde a fost
comparat originalul contractului de ipotecă autentificat sub nr. S07165-a din
15 iunie 2007, aflat în arhiva OCT Chișinău.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 15, 216, 217, 228, 316,
351, 867, 868, 1334, 1398, 1416, 1422 Cod civil, art. 83, 117, 166, 167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității absolute a contractului
de ipotecă semnat între ea și BC „Moldova-Agroindbank” SA filiala nr. 2
Chișinău (director Ștefan Dănuță), autentificat cu nr. S07165-a din 15 iunie 2007
la notarul privat Cristina Nicolaescu și înregistrat cu nr. 2675, repararea
prejudiciului material și prejudiciului moral, precum și încasarea cheltuielilor de
judecată.
La 15 iunie 2017, Miroslava Burghelea a depus o cerere de intervenție
principală în prezentul proces împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu
privire la restituirea sumei.
În motivarea acesteia a invocat că efectiv sumele achitate de ea pentru
creditul luat de Vladimir Menin, nu i-au fost întoarse.
A precizat că a participat împreună cu Lidia Curoșu și Vladimir Menin la
semnarea contractului de credit și a contractului de ipotecă, deține probe și
cunoaște fapte esențiale soluționării litigiului, ce urmează să fie prezentate.
La fel, a menționat că locuiește o perioadă îndelungată în apartamentul
litigios (fiind participant și la procedura de privatizare), pe adresa respectivă are
înscrisă viza de reședință, împreună cu doi copii minori ai săi, motive pentru care
a considerat că acțiunile referitoare la apartamentul gajat conform contractului de
ipotecă nr. S07165-a din 15 iunie 2007 îi ating direct drepturile sale și ale copiilor
săi.
A solicitat admiterea cererii, recunoașterea sa în calitate de intervenient
principal, restituirea de către BC „Moldova-Agroindbank” SA a sumei de 41 780
de lei, achitată în favoarea Lidiei Curoșu în conformitate cu contractul de credit
4
nr. S07165 din 15 iunie 2007 și contractul de ipotecă nr. S07165-a din 15 iunie
2007.
La 16 februarie 2018, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Lidiei Curoșu, intervenient accesoriu Vladimir
Menin cu privire la executarea dreptului de ipotecă și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că potrivit contractului de credit nr. S07165
din 15 iunie 2007, Vladimir Menin a beneficiat de la BC „Moldova-
Agroindbank” SA, filiala nr. 2 Chișinău de un credit ce constituie echivalentul în
lei moldovenești a sumei de 25 000 de dolari SUA, conform cursului comercial
de cumpărare al băncii la data eliberării creditului, ce a fost acordat pentru
reparația capitală a apartamentului, cu termenul final de rambursare la 19 mai
2017.
A menționat că pentru asigurarea rambursării creditului și achitării
dobânzii calculate pentru utilizarea lui, Lidia Curoșu a gajat băncii, conform
contractului de ipotecă nr. S07165-a din 15 iunie 2007 un bun imobil, evaluat de
către părți la prețul de 422 400 de lei.
A comunicat că Vladimir Menin nu și-a onorat obligațiile contractuale
privind rambursarea creditului și achitarea dobânzii calculate pentru utilizarea lui,
contrar prevederilor pct. 2.5.1 din contractul de credit nr. S07165 din 15 iunie
2007 și prevederile legislației în vigoare privind executarea obligațiilor (art. 572
Cod civil), formând la 2 ianuarie 2018 o datorie față de bancă în sumă de
478 372,67 de lei, inclusiv creditul restant în sumă de 292 363,45 de lei, dobânda
restantă în sumă de 150 707,04 de lei, cheltuieli debitoare în sumă de 23 345,68
de lei și diferența de curs în sumă de 11 956,50 de lei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 483, 487, 490, 572 Cod
civil, art. 31, 33 din Legea cu privire la ipotecă, art. 71 din Legea cu privire la
gaj, art. 3 din Legea taxei de stat, art. 33, 33/1, 40, 166 CPC.
A solicitat transmiterea în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA a
apartamentului nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, înregistrat în Registrul
bunurilor imobile cu numărul cadastral XXXXX, pentru a fi vândut forțat, cu
evacuarea Lidiei Curoșu, a altor persoane și a bunurilor din imobil, precum și
încasarea cheltuielilor de judecată.
La 3 aprilie 2018, Lidia Curoșu a depus cerere de completare a cererii de
chemare în judecată împotriva BC ,,Moldova-Agroindbank” SA, intervenient
principal Miroslava Burghelea, prin care a solicitat constatarea nulității absolute
a contractului de ipotecă încheiat între ea și BC „Moldova-Agroindbank” SA,
filiala nr. 2 Chișinău (director Ștefan Dănuță), autentificat cu nr. S07165-a din
15 iunie 2007 de către notarul privat Cristina Nicolaescu și înregistrat cu nr. 2675.
Suplimentar a relarat că prin ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii
municipiului Chișinău din 3 aprilie 2014 a fost pornită urmărirea penală față de
Vladimir Menin conform semnelor componenței de infracțiune prevăzută de
art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar prin ordonanța din 4 aprilie 2014, a fost
dispusă conexarea cauzelor penale nr. 2014010636 și nr. 2009978045 într-o
singură cauză penală, fiind atribuit numărul unic 200978045.
5
La 24 iunie 2014, în cadrul dosarului penal, a fost întocmit raportul de
expertiză nr. 5143, prin care a fost constatat că debitorul Vladimir Menin a
falsificat documentele (certificatul de salarizare, devizul de cheltuieli) ce au fost
prezentate la bancă și au stat la baza acordului de eliberare a creditului de către
directorul filialei BC „Moldova-Agroindbank” SA, Ștefan Dănuță.
La 9 iulie 2014, în cadrul dosarului penal a fost întocmit raportul de
expertiză nr. 1244, prin care a fost constatat că de către debitorul Vladimir Menin
și directorul filialei BC „Moldova-Agroindbank” SA, Ștefan Dănuță a fost
falsificat contractul de ipotecă și înregistrat cu data din urmă falsificată pentru a
lua creditul ilegal, fără consimțământul fidejusorului Lidia Curoșu.
Prin ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău din 17 august 2015, a
fost suspendată cauza penală nr. 2009978045 până la stabilirea locului aflării
învinuitului Vladimir Menin, care era dat în căutare și care, potrivit materialelor
dosarului, a folosit uz de fals și documente false pentru a obține în mod ilicit prin
dol și înșelăciune, folosind situația de serviciu a prietenului său, directorul filialei
BC „Moldova-Agroindbank” SA, Ștefan Dănuță, a creditului, falsificând și
înregistrând ilegal contractul de ipotecă a fidejusorului Lidia Curoșu.
A mai notat că la dosarul penal sunt anexate și recipisa din 15 iunie 2007
de primire în tezaur de către directorul filialei BC „Moldova-Agroindbank” SA,
Ștefan Dănuță a contractului de ipotecă, care la acel moment nici nu exista,
deoarece acesta a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău doar la
18 iunie 2007, dispoziția de achitare a taxei de stat pentru credit și recipisa de
primire a creditului în numerar de către Vladimir Menin la 15 iunie 2007, de facto
fără consimțământul ei și fără înregistrarea contractului de ipotecă la 15 iunie
2007.
În cadrul ședinței de judecată în prima instanță din 28 martie 2019, Silvia
Vlas a depus cerere de intervenție principală în prezentul proces împotriva
BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire la restituirea sumei.
În motivarea acesteia a susținut că, la rugămintea Lidiei Curoșu, a achitat
suma de 4 300 de lei - rambursare pentru creditul luat de Vladimir Menin, fapt
confirmat prin dispoziția de plată/încasare pe care a semnat-o personal la ghișeul
băncii, sumă care nu i-a fost restituită.
A solicitat admiterea cererii, recunoașterea sa în calitate de intervenient
principal, restituirea de către BC „Moldova-Agroindbank” SA a sumei de 4 300
de lei, plată efectuată în favoarea Lidiei Curoșu în conformitate cu contractul de
credit nr. S07165 din 15 iunie 2007 și contractul de ipotecă nr. S07165-a din
15 iunie 2007.
Prin încheierea protocolară din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău
sediul Centru, a fost conexată cauza civilă intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Lidia Curoșu cu cauza civilă conexă la cererea de chemare în
judecată depusă de BC „Moldova-Agroindbank” SA.
În cadrul ședinței de judecată din 24 aprilie 2019, Lidia Curoșu,
reprezentată de avocatul Ina Pușcaș a depus o cerere cu privire la încetarea
procesului intentat la acțiunea depusă de BC „Moldova-Agroindbank” SA
împotriva Lidiei Curoșu cu privire la executarea dreptului de ipotecă și încasarea
cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 265 lit. b) CPC.
6
Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Lidia Curoșu, Silvia Vlas
și Miroslava Burghelea au depus cereri de renunțare la acțiune, astfel, renunțând
la acțiunea înaintată împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire la
constatarea nulității contractului de ipotecă nr. S07165-a din 15 iunie 2007,
corespunzător privind restituirea sumei de 4 300 de lei și sumei de 41 780 de lei.
La 27 ianuarie 2020, Lidia Curoșu a depus cerere repetată privind încetarea
procesului intentat la cererea de chemare în judecată a BC „Moldova-
Agroindbank” SA împotriva Lidiei Curoșu, intervenient accesoriu Vladimir
Menin cu privire la executarea dreptului de ipotecă și încasarea cheltuielilor de
judecată, în temeiul art. 265 lit. b) CPC.
Prin hotărârea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
au fost respinse cererile de renunț la acțiunile depuse de Lidia Curoșu, Miroslava
Burghelea și Silvia Vlas, nefiind conforme art. 60 alin. (5) CPC.
Au fost respinse cererea de chemare în judecată a Lidiei Curoșu și cererile
de chemare în judecată depuse de intervenienții principali Miroslava Burghelea
și Silvia Vlas, ca fiind tardive.
A fost respinsă cererea depusă de Lidia Curoșu, reprezentată de avocatul
Ina Pușcaș, susținută de intervenienții principali Miroslava Burghelea și Silvia
Vlas cu privire la încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. b) CPC, ca fiind
nofondată.
A fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldova-
Agroindbank” SA.
A fost transmis în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA apartamentul
nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, înregistrat în Registrul bunurilor imobile
sub nr. cadastral XXXXX pentru a fi vândut forțat, cu evacuarea Lidiei Curoșu,
a altor persoane și a bunurilor din imobilul menționat.
Au fost încasate de la Lidia Curoșu în beneficiul BC „Moldova-
Agroindbank” SA taxa de stat în mărime de 2 112 de lei și suma de 224 de lei cu
titlu de cheltuieli pentru citare.
Prin decizia din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Lidia Curoșu și cererea de alăturare la apel depusă de Silvia
Vlas (Iftodi) și menținută hotărârea primei instanțe.
Întru consolidarea soluției adoptate, referitor la cerința privind încetarea
procesului în prezenta cauză, la cererea de chemare în judecată a BC „Moldova-
Agroindbank” SA, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că în speță,
temeiurile invocate în prezenta cauză de BC „Moldova Agroindbank” SA sunt
distincte de cele invocate în acțiunea precedentă a acesteia, finalizată prin hotărâri
judecătorești, soluțiile instanțelor judecătorești reieșind din nesurvenirea
integrală a scadenței obligațiilor debitorului Vladimir Menin, termen expirat,
însă, la data înaintării acțiunii în prezenta cauză.
Referitor la pretențiile reclamantei Lidia Curoșu privind constatarea
nulității absolute a contractului de ipotecă, repararea prejudiciului material și
prejudiciului moral și pretențiile intervenienților principali Miroslava Burghelea
și Silvia Vlas (Iftodi), prima instanță și instanța de apel au stabilit că potrivit
acțiunii înaintate de Lidia Curoșu, aceasta invocă că după semnarea contractelor
le-a citit și a realizat că nu este nicăieri stipulat modul de procurare a
7
automobilului de către Vladimir Menin și nu era stipulat nici faptul că
apartamentul său va fi scos de sub gaj, cu înlocuirea gajului asupra automobilului,
iar deoarece nu au ajuns la consens, a refuzat înregistrarea contractului de ipotecă
la organul cadastral și operațiunea de primire a creditului prin garantarea cu gaj.
Prin urmare, despre existența temeiului invocat de nulitate a contractului
de ipotecă Lidia Curoșu a aflat la data semnării acestuia, astfel încât termenul de
prescripție instituit de lege, invocat de pârâtă, a expirat la 15 decembrie 2007, în
timp ce acțiunea a fost înaintată la 27 aprilie 2015, respectiv peste 2690 zile de la
expirarea termenului de 6 luni.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelantelor cu
trimitere la dispozițiile art. 185-1861 CPC, deoarece aceste norme procedurale, ce
reglementează excepția de tardivitate, au fost introduse în textul Codului de
procedură civilă prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative, din care considerente acestea nu pot fi aplicate
retroactiv în prezenta cauză, or la data intrării în vigoare a acestei legi pricina deja
se afla pe rol, motiv pentru care tardivitatea putea fi invocată de pârâtă la o etapă
procedurală ulterioară decât cea instituită prin normele invocate de apelante, iar
soluționarea prescripției corect a fost realizată de prima instanță prin hotărâre
judecătorească.
De asemenea, instanța de apel a considerat ca fiind nefondat și argumentul
apelantelor referitor la faptul că termenul de prescripție pentru reclamantă a
început a curge din data de 15 aprilie 2015, dată la care aceasta a aflat despre
pretinsa falsificare a datei înregistrării contractului de ipotecă contestat pe
exemplarul BC „Moldova-Agroindbank” SA, deoarece această faptă nu
influențează esența contractului contestat, fiind realizată ulterior încheierii
acestuia, iar termenul de prescripție începe a curge din momentul indicat supra.
Referitor la pretențiile înaintate de BC „Moldova-Agroindbank” SA,
instanțele de judecata ierarhic inferioare au constatat că la 2 ianuarie 2018,
debitorul Vladimir Manin înregistra față de bancă o datorie în sumă de
478 372,67 de lei, inclusiv creditul restant în sumă de 292 363,45 de lei, dobânda
restantă în sumă de 150 707,04 de lei, cheltuieli debitoare în sumă de 23 345,68
de lei și diferența de curs în sumă de 11 956,50 de lei, scadența contractuală a
obligațiilor pecuniare fiind depășită la data înaintării acțiunii.
În consecință, în condițiile în care BC „Moldova-Agroindbank” SA a
respectat procedura prealabilă de exercitare a dreptului de ipotecă și a remis
notificarea și a înregistrat avizul privind exercitarea dreptului indicat, creanța sa
nefiind stinsă în termenul acordat, în speță se întrunesc condițiile legale ce
determină transmiterea silită în beneficiul creditorului ipotecar BC „Moldova-
Agroindbank” SA a posesiei asupra bunului ipotecat în vederea stingerii din
contul acestuia a creanței creditorului.
Totodată, existența unor hotărâri judecătorești privind adjudecarea sumelor
restante din contul debitorului și a fidejusorului nu constituie un impediment
pentru exercitarea de către creditorul ipotecar a dreptului de ipotecă în contextul
în care la data inițierii procedurii de exercitare a acestui drept creanța sa nu era
stinsă nici de către debitor, nici de către fidejusor, iar argumentele referitoare la
cuantumul restanțelor nu determină respingerea pretențiilor respective, aceasta
8
având importanță doar la determinarea cuantumului creanței ce urmează a fi
stinsă în urma comercializării bunului ipotecat.
La 29 martie 2021, Lidia Curoșu a declarat recurs împotriva deciziei din
12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și
casarea deciziei instanței de apel.
În susținerea recursului a invocat că ședința instanței de apel l-a care a fost
pronunțat dispozitivul deciziei contestate, a avut loc în lipsa dânsei și a
intervenienților principali Miroslava Burghelea și Silvia Vlas (Iftodi), deși a fost
înregistrată oficial o cerere motivată de amânare, în rezultat au fost încălcate grav
drepturile de acces la judecată, fiind lipsiți de dreptul de a se apăra și a prezenta
materialul probatoriu declarat și inclusiv nou acumulat.
A considerat ilegală conexarea și comasarea, la 28 martie 2019, a dosarelor
nr. 2-516/18 și nr. 2-354/16.
A evidențiat că cererea cu nr. înr. 58-13602 înaintată de BC „Moldova-
Agroindbank” SA din 29 mai 2018 împotriva ei privind deposedarea și
transmiterea în posesie a apartamentului (din mun. XXXXX str. XXXXX) pe care
îl deține cu drept de proprietate, este absolut ilegală și contravine legislației în
vigoare și anume art. 265 lit. b) CPC.
Astfel, la momentul de față există două decizii definitive și irevocabile prin
care instanța de judecată s-a expus cu certitudine asupra faptului pretențiilor
BC „Moldova-Agroindbank” SA vizavi de deposedarea și transmiterea în posesie
a apartamentului (gajului-ipotecă) precum și a restituirii creditului: decizia din
27 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă acțiunea
BC „Moldova-Agroindbank” SA privind deposedarea și transmiterea în posesie
a apartamentului, ca nefondată și hotărârea din 3 septembrie 2010 a Judecătoriei
Rîșcani mun. Chișinău, prin care a fost admisă acțiunea BC „Moldova-
Agroindbank” SA împotriva debitorului Vladimir Menin și fidejusorului Lidia
Curoșu cu privire la încasarea sumei creditului.
A considerat că sunt uluitoare afirmațiile și concluziile primei instanțe
referitor la omiterea de către dânsa a termenului de prescripție pentru înaintarea
acțiunii, deoarece contravin direct înscrisurilor și materialului probator anexat la
dosar.
Așadar, a subliniat că la 15 aprilie 2015, a obținut prima probă (din arhiva
Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău copia confirmată de pe originalul
contractului de ipotecă unde se vede clar că cotorul ștampilei de înregistrare
cadastrală și data de pe originalul contractului de la bancă este falsificat), care a
determinat-o să înregistreze în instanța de judecată cererea din 27 aprilie 2015
privind nulitatea contractului de ipotecă, care mai târziu a fost completată cu
copiile confirmate a expertizelor și ordonanțelor, inclusiv înscrisuri suplimentare
din dosarul penal și dosarul de creditare care demonstrează incontestabil
falsificarea și intențiile prin dol a lui Ștefan Dănuță în cârdășie cu Vladimir
Menin, care a valorificat creditul obținut ilegal fără consimțământul ei.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 233 alin. (1) și 228 Cod
civil, dreptul ei legal de a cere anularea actului juridic pentru temeiurile stipulate
la art. 228 Cod civil, în termen de 6 luni de la data când a aflat sau trebuia să afle
despre temeiul anulării este data de 15 aprilie 2015 când a obținut prima probă
9
incontestabilă care a determinat-o să înregistreze cererea de chemare în judecată
din 27 aprilie 2015 privind nulitatea contractului de ipotecă, fapt ce corespunde
termenului de prescripție invocat.
Suplimentar, a menționat că prima instanță a invocat ilegalitatea
pretențiilor înaintate, clasificându-le ca tardive, ce de asemenea este o aberație de
la normele legislației în vigoare și totalmente contrazic prevederilor art. 185 și
1861 CPC, dat fiind faptul că excepția de tardivitate se invocă la începutul
procesului în cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare și în caz dacă sunt
probe concludente părțile depun cerere invocând excepția de tardivitate, iar
instanța de fond soluționează în ședință de judecată, convocată în faza de
pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare și emite o încheiere prin care se
admite excepția de tardivitate, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind
tardivă printr-o încheiere motivată care poate fi atacată cu recurs.
A subliniat că în prezent deține probe suplimentare incontestabile care au
fost prezentate de către intervenientul Silvia Vas (Iftodi), care are statut de
reclamant împotriva lui Ștefan Dănuță, directorul filialei nr. 2 a BC „Moldova-
Agroindbank” SA, în dosarul nr. 2-19877/2019, care în prezent este pe rol în
Judecătoria Chișinău sediul Centru, în cadrul căruia a fost prezentată recipisa în
original privind transmiterea sumei creditului luat de Vladimir Menin către
BC „Moldova-Agroindbank” SA.
Aceste probe incontestabile nu a avut posibilitate să le prezente în cadrul
ședinței instanței de apel, deoarece decizia contestată a fost emisă în lipsa ei și a
intervenineților principali Miroslava Burghelea și Silvia Vlas (Iftodi),.
La 22 aprilie 2021, în adresa BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala nr. 2
Chișinău, director Ștefan Dănuță, Miroslavei Burghelea și Silviei Vlas (Iftodi) a
fost expediată copia cererii de recurs depusă de Lidia Curoșu, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 181 vol. IV).
La 31 mai 2021, Miroslava Burghelea și Silvia Vlas au depus referință la
recursul declarat de Lidia Curoșu, solicitând admiterea recursului.
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
BC „Moldova-Agroindbank” SA să-și expună poziția față de temeiurile
recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
la 28 ianuarie 2021 la adresa electronică a recurentei, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 119 vol. IV).
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 29 martie 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Lidia Curoșu, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
10
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lidia Curoșu, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
11
că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul
declarat de Lidia Curoșu urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lidia Curoșu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
12