3r-197/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie si incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca

3r-197/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie si incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3r-197/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (N. Corcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, M. Anton, Gr. Dașchevici)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (V.Doagă, I. Druță, T. Chișca-Doneva)

Instanța de revizuire:Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Antoci Anatolie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Anatolie Antoci împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Oleg Chilaru cu privire la anularea

ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea în funcție și încasarea salariului

pentru absența forțată de la muncă,

împotriva încheierii din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, împotriva

deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 august 2016, Antoci Anatolie a depus cerere de chemare în judecată

depusă de Antoci Anatolie împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Oleg Chilaru, solicitând

anularea ordinului șefului Inspectoratului General de Poliție nr. 423 ef. din 15 iulie

2016 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Inspectoratului de Poliție

Rîșcani al Inspectoratului General al Poliției, colonel de poliție Anatolie Antoci și

a șefului adjunct al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Inspectoratului General al

Poliției, colonel de poliție Grîu Andrei, în partea în care s-a dispus sancționarea

disciplinară cu concedierea din poliție, ca fiind ilegal, restabilirea sa în funcția de

șef al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Inspectoratului General de Poliție și

încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a salariului pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la muncă.

Prin hotărîrea din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată înaintată de Antoci Anatolie, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

1

Prin decizia din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Antoci Anatolie și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 06 octombrie 2016.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Antoci Anatolie, a fost considerat inadmisibil.

Prin încheierea din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, împotriva

încheierii din 01 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie,

împotriva încheierii din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție.

La 28 decembrie 2020, Antoci Anatolie a depus cerere de revizuire, solicitând

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017 (f.d.1-10, vol. III).

Prin încheierea din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, împotriva deciziei din

din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d.112-116, vol. III).

La 16 aprilie 2021 (ștampila de pe plicul poștal), Antoci Anatolie, a declarat

recurs, solicitând casarea încheierii din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

emiterea unei încheieri noi.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că, cererea de revizuire

depusă împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău se încadrează

în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume, circumstanțe

nou descoperite, care existau la momentul judecării, dar nu au fost cunoscute de

revizuient, însă au fost descoperite după ce hotărîrea din 06 octombrie 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a devenit irevocabilă.

A menționat, că instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că Antoci

Anatolie a anexat declarațiile martorilor Guznac Alexandru, Boz Adrian, Chefer

Robert și Agachi Boris (dosar penal nr.1-85/18), care au declarat asupra tuturor

circumstanțelor care combat totalmente explicațiile lor, fiind date la mometul

cercetării de serviciu. Aceste declarații au o importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile, atît în sens material cît și în sens procesual.

A indicat recurentul că declarațiile lui Boz Adrian din dosarul nr. 1-85/18,

preznetate în calitate de probe, unde este indicat că la 22 iunie 2016, după amiaza

zilei, aflîndu-se în incinta IP Rîșcani, a verificat materialele acumulate de efectivul

IP Rîșcani, cu privire la dispariția a două persoane, dar s-a implicat în căutarea

persoanelor dispărute la data de 23 iunie 2016, au o imporatanță esențială care

combat totalmente cele indicate în ordinul nr. 423 ef. pct. l din 15 iulie 2016 a

Inspectoratului General al Poliției. În opinia recurentului, declarațiile respective

contravin explicațiilor date la momentul cercetării de serviciu de către Boz Adrian

și Guznac Alexandru (nefiind avertizați de răspundere penală pentru darea de

declarații false), care au stat la baza emiterii ordinului.

La 12 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces, copia recursului depus de Antoci Anatolie, cu explicarea

dreptului de a depune referință (f.d.134, vol. III).

La 24 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției, a depus referință prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă

cererea de recurs depusă de Antoci Anatolie împotriva încheierii din 01 aprilie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.139-142, vol. III).

2

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii

judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 01 aprilie 2021

(f.d.112-116, vol. III), care a fost notificată participanților la proces, prin

intermediul poștei electronice la data de 06 aprilie 2021 (f.d.117 verso, vol. III).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul depus prin intermediul oficiului

poștal la 16 aprilie 2021 (f.d.130, vol. I), se încadrează în prevederile art. 242 din

Codul administrativ.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând cererea de recurs, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge

recursul.

Din conținutul recursului depus de Antoci Anatolie, rezultă că recurentul nu

este de acord cu încheierea din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie

împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a

reținut că argumentele invocate de către revizuientul Antoci Anatolie nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă,

deoarece revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt

probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt

esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată,

condiție însă ce nu s-a confirmat la caz.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire despre

necesitatea respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

Aici, instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul

administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

3

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri

judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste situații normele din Codul de

procedură civilă.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ, analizând situația de fapt din prezenta cauză, consideră oportun de a

reitera prevederile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care indică

expres că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.

447 din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 din Codul de procedură civilă și anexîndu-se probele ce le

confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în

care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de

lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să

influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute

în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 din

Codul de procedură civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de

fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de

recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a

normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în

limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o

anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma

unui temei care caracterizează o altă situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate

în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs Antoci Anatolie în coroborare cu cererea de

revizuire depusă de Antoci Anatolie, rezultă că revizuentul – recurent a invocat

drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, revizuientul a indicat că instanța de revizuire nu s-a expus

asupra faptului că Antoci Anatolie a anexat declarațiile martorilor și anume a lui

Guznac Alexandru, Boz Adrian, Chefer Robert și Agachi Boris și că declarațiile

date de către martori au o importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei

civile, atît în sens material cît și în sens procesual.

Mai mult, recurentul consideră că declarațiile lui Boz Adrian din dosarul nr.

1-85/18 prezentate în calitate de probe, unde este indicat că la 22 iunie 2016, după

amează zilei, aflîndu-se în incinta IP Rîșcani, a verificat materialele acumulate de

efectivul IP Rîșcani, cu privire la dispariția a două persoane, dar s-a implicat în

căutarea persoanelor dispărute la data de 23 iunie 2016, au o imporatanță esențială.

În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

4

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv pînă la

pronunțarea hotărîrii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe

anterior pronunțării hotărîrii, revizuirea căreia se atacă.

Așadar, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă soluția instanței de

revizuire de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire înaintată de Antoci

Anatolie împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, deoarece

temeiul invocat de Antoci Anatolie în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și nu poate fi

interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute anterior.

Așadar, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor

art.449 lit. b) Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul

declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul

fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și

lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra

Moldovei).

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Antoci

Anatolie în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți

5

la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului.

Luând în considerație cele expuse, și având în vedere că încheierea instanței

de revizuire este legală iar argumentele invocate de Antoci Anatolie în recurs sunt

neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. art. 195, 243 alin. (1) lit. b) și (2), 258 alin. (3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Antoci Anatolie.

Se menține încheierea din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie

Antoci împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, terț Oleg Chilaru cu privire la anularea ordinului de

sancționare disciplinară, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

6