3r-197/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie si incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca

Dosarul nr.3r-197/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (N. Corcea) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, M. Anton, Gr. Dașchevici) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (V.Doagă, I. Druță, T. Chișca-Doneva) Instanța de revizuire:Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul depus de Antoci Anatolie, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Antoci împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Oleg Chilaru cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, împotriva încheierii din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 16 august 2016, Antoci Anatolie a depus cerere de chemare în judecată depusă de Antoci Anatolie împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Oleg Chilaru, solicitând anularea ordinului șefului Inspectoratului General de Poliție nr. 423 ef.

din 15 iulie 2016 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Inspectoratului General al Poliției, colonel de poliție Anatolie Antoci și a șefului adjunct al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Inspectoratului General al Poliției, colonel de poliție Grîu Andrei, în partea în care s-a dispus sancționarea disciplinară cu concedierea din poliție, ca fiind ilegal, restabilirea sa în funcția de șef al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Inspectoratului General de Poliție și încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă. Prin hotărîrea din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, cererea de chemare în judecată înaintată de Antoci Anatolie, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 1 Prin decizia din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel declarată de Antoci Anatolie și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 octombrie 2016. Prin încheierea din 01 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Antoci Anatolie, a fost considerat inadmisibil. Prin încheierea din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, împotriva încheierii din 01 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, împotriva încheierii din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție.

La 28 decembrie 2020, Antoci Anatolie a depus cerere de revizuire, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017 (f.d.1-10, vol. III). Prin încheierea din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, împotriva deciziei din din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d.112-116, vol. III). La 16 aprilie 2021 (ștampila de pe plicul poștal), Antoci Anatolie, a declarat recurs, solicitând casarea încheierii din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei încheieri noi.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că, cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume, circumstanțe nou descoperite, care existau la momentul judecării, dar nu au fost cunoscute de revizuient, însă au fost descoperite după ce hotărîrea din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a devenit irevocabilă. A menționat, că instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că Antoci Anatolie a anexat declarațiile martorilor Guznac Alexandru, Boz Adrian, Chefer Robert și Agachi Boris (dosar penal nr.1-85/18), care au declarat asupra tuturor circumstanțelor care combat totalmente explicațiile lor, fiind date la mometul cercetării de serviciu.

Aceste declarații au o importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, atît în sens material cît și în sens procesual. A indicat recurentul că declarațiile lui Boz Adrian din dosarul nr. 1-85/18, preznetate în calitate de probe, unde este indicat că la 22 iunie 2016, după amiaza zilei, aflîndu-se în incinta IP Rîșcani, a verificat materialele acumulate de efectivul IP Rîșcani, cu privire la dispariția a două persoane, dar s-a implicat în căutarea persoanelor dispărute la data de 23 iunie 2016, au o imporatanță esențială care combat totalmente cele indicate în ordinul nr. 423 ef. pct. l din 15 iulie 2016 a Inspectoratului General al Poliției. În opinia recurentului, declarațiile respective contravin explicațiilor date la momentul cercetării de serviciu de către Boz Adrian și Guznac Alexandru (nefiind avertizați de răspundere penală pentru darea de declarații false), care au stat la baza emiterii ordinului.

La 12 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces, copia recursului depus de Antoci Anatolie, cu explicarea dreptului de a depune referință (f.d.134, vol. III). La 24 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției, a depus referință prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă cererea de recurs depusă de Antoci Anatolie împotriva încheierii din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.139-142, vol. III). 2 În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 01 aprilie 2021 (f.d.112-116, vol. III), care a fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la data de 06 aprilie 2021 (f.d.117 verso, vol. III). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul depus prin intermediul oficiului poștal la 16 aprilie 2021 (f.d.130, vol. I), se încadrează în prevederile art. 242 din Codul administrativ. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Examinând cererea de recurs, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul. Din conținutul recursului depus de Antoci Anatolie, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut că argumentele invocate de către revizuientul Antoci Anatolie nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată, condiție însă ce nu s-a confirmat la caz. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire despre necesitatea respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

Aici, instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. 3 Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste situații normele din Codul de procedură civilă. Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, analizând situația de fapt din prezenta cauză, consideră oportun de a reitera prevederile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 din Codul de procedură civilă și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs Antoci Anatolie în coroborare cu cererea de revizuire depusă de Antoci Anatolie, rezultă că revizuentul – recurent a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. În acest sens, revizuientul a indicat că instanța de revizuire nu s-a expus asupra faptului că Antoci Anatolie a anexat declarațiile martorilor și anume a lui Guznac Alexandru, Boz Adrian, Chefer Robert și Agachi Boris și că declarațiile date de către martori au o importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, atît în sens material cît și în sens procesual.

Mai mult, recurentul consideră că declarațiile lui Boz Adrian din dosarul nr. 1-85/18 prezentate în calitate de probe, unde este indicat că la 22 iunie 2016, după amează zilei, aflîndu-se în incinta IP Rîșcani, a verificat materialele acumulate de efectivul IP Rîșcani, cu privire la dispariția a două persoane, dar s-a implicat în căutarea persoanelor dispărute la data de 23 iunie 2016, au o imporatanță esențială. În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate 4 măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că, circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunțarea hotărîrii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărîrii, revizuirea căreia se atacă. Așadar, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă soluția instanței de revizuire de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire înaintată de Antoci Anatolie împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de Antoci Anatolie în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Așadar, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art.449 lit. b) Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Antoci Anatolie în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți 5 la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Luând în considerație cele expuse, și având în vedere că încheierea instanței de revizuire este legală iar argumentele invocate de Antoci Anatolie în recurs sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. art. 195, 243 alin. (1) lit. b) și (2), 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Antoci Anatolie.

Se menține încheierea din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Antoci împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Oleg Chilaru cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh 6