2ra-727/21 — anularea ordinului de concediere

Dosarul nr. 2ra-727/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. Gh.Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I.Secrieru, V.Mihaila, Iu.Cotruță)

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Captari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Captari

împotriva Întreprinderii de Stat ,,Poșta Moldovei”, intervenient accesoriu

Cojuhari Tatiana cu privire la anularea ordinului de concediere, încasarea

salariului pentru perioada absenței forțată de la muncă, recuperarea prejudiciului

moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 ianuarie 2018 Nina Captari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS „Poșta Moldovei” solicitând anularea ordinului CP Soroca filiala ÎS

„Poșta Moldovei” nr. 104 din 29 decembrie 2017 și restabilirea în funcția anterior

deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, încasarea

prejudiciului moral de 50 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta Nina Captari a indicat că a activat aproape

42 ani, în cadrul CP Soroca filiala ÎS „Poșta Moldovei”, îndeplinind mai multe

funcții în cadrul acestei subdiviziuni.

A relatat că, prin ordinul CP Soroca filiala ÎS „Poșta Moldovei” nr. 104 din

29 decembrie 2017, s-a ordonat concedierea sa din funcția de operator OP Soroca

nr. 3004 a CP Soroca filiala a ÎS „Poșta Moldovei”, la data de 29 decembrie 2017,

în temeiul art. 86 alin. (1) lit.y1) din Codul muncii, deținerea de către salariat a

statutului de pensionat pentru limita de vârstă.

A notat că ordinul emis de CP Soroca filiala a ÎS „Poșta Moldovei” nr. 104

din 29 decembrie 2017 este ilegal, neîntemeiat și vădit discriminatoriu.

În drept, a invocat dispozițiile art. 16 și 43 din Constituția Republicii

Moldova și prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr.

111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și

exercitarea profesiei, la fel art. 8,89,90,329-330, 354 – 355 din Codul Muncii.

Prin încheierea protocolară a instanței de judecată din 21 februarie 2020, s-

a dispus atragerea în proces a Tatianei Cojocari ca intervenient accesoriu.

1

Prin hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Nina Captari și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că prin ordinul emis de

Centrul de Poștă Soroca, filiala a ÎS „Poșta Moldovei” nr. 104 din 29 decembrie

2017, s-a dispus concedierea doamnei Captari Nina, operator OP Soroca 3004, a

Centrului de Poștă Soroca, la data de 29 decembrie 2017, în temeiul art. 86 alin.

(1) lit. y1) Codul Muncii, deținerea de către salariat a statutului de pensionat pentru

limita de vârstă.

Conform art. 81 alin. (1) Codul muncii, contractul individual de muncă

poate înceta: a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților (art. 82, 305 și

310); prin acordul scris al părților (art. 821); b) la inițiativa uneia dintre părți (art.

85 și 86). Contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului

(dispoziției, deciziei, hotărîrii) angajatorului, care se aduce la cunoștința

salariatului, sub semnătură, cel tîrziu la data eliberării din serviciu.

Conform art. 86 alin. (1) lit. y1) Codul muncii, Concedierea - desfacerea din

inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată

nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată - se admite pentru

următoarele motive: deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru

limită de vîrstă.

Astfel, în speță, se constată că simpla condiție formală de deținere de către

salariat a statutului de pensionar pentru limita de vîrstă, este suficient pentru a

permite din inițiativă proprie a angajatorului să desfacă contractul de muncă

încheiat pentru perioadă determinată sau nedeterminată.

Instanța de apel a menționat că, angajatorul în speță Centrul de Poștă Soroca,

filiala a ÎS „Poșta Moldovei” a respectat cadrul legal la eliberarea din funcție a

Ninei Captari, or încheierea unui contract pe o perioadă determinată de timp,

rămânea la latitudinea și posibilitățile angajatorului.

De altfel, prin instituirea normei art. 86 alin. (1), lit. y1) Codul muncii, s-a

urmărit scopul-gestionarea optimă a forței de muncă în condițiile de piață și

oportunitățile de angajare pentru persoanele tinere, care nu-și pot găsi un loc de

muncă potrivit calificării.

Instanța de apel a respins ca nefondat argumentele invocate în apel, cu privire

la caracaterul descriminatoriu prin eliberarea apelantei din funcție.

Potrivit art. 8 alin. (2) Codul muncii, nu constituie discriminare stabilirea

unor diferențieri, excepții, preferințe sau drepturi ale salariaților, care sînt

determinate de cerințele specifice unei munci, stabilite de legislația în vigoare, sau

de grija deosebită a statului față de persoanele care necesită o protecție socială și

juridică sporită.

La 2 martie 2021, Nina Captari prin intermediul oficiului poștal a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

de admitere integral a acțiunii.

2

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultă din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 17

noiembrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 14

decembrie 2020 (f.d.189), însă la materialele cauzei lipsește dovada recepționării

deciziei recurate.

Prin urmare, cererea de recurs declarată la 2 martie 2021 se consideră depusă

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 8 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-

a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de

la data primirii acesteia.

Prin referința depusă la 13 mai 2021 ÎS „Poșta Moldovei” a solicitat

respingerea recursului depus de Nina Captari ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

3

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Nina Captari.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Nina Captari împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020

a Curții de Apel Chișinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4