2ac-82/21 — repararea prejudiciului material si moral, obligarea de a-si cerere scuze oficiale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral, obligarea de a-si cerere scuze oficiale
- Temei legal
- separarea pretentiilor
2ac-82/21 — repararea prejudiciului material si moral, obligarea de a-si cerere scuze oficiale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ac–82/21
Î N C H E I E R E
2 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând conflictul negativ de competență apărut la Judecătoria Bălți, sediul
Central,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Ciprian Țurcanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului
Justiției, Procuraturii Anticorupție, lui Adrian Popenco și Liliei Selivestru cu privire
la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului material și moral,
c o n s t a t ă:
La 24 iunie 2017, Ciprian Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată, fiind
ulterior concretizată, prin care a solicitat - anularea ordinului Ministerului Afacerilor
Interne nr. 420ef din 22 august 2012 privind suspendarea din funcție; - anularea
ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 87ef din 24 mai 2017 privind executarea
deciziei Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017; - restabilirea în funcția deținută
anterior concedierii de inspector superior al Direcției Combaterea Crimei Organizate
DGSO DP al MAI; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor
Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 20 august 2012-12 iulie
2016 în sumă de 229 281,73 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în
mărime de 32 025,08 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului
Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru
fiecare zi de întârziere ce constituie suma de 784 de lei pe zi, pentru perioada august
2016 –octombrie 2020 - 1 mln. 199 mii 520 lei; - încasarea din contul statului în
persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe
perioada 1 februarie 2020–1 noiembrie 2020 în mărime de 100 000 de lei și
compensația pentru concediul nefolosit în sumă de 10 000 de lei; - încasarea din
contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a
plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 10 050 de lei;
- încasarea din contul statului în persoana Ministerului Justiției a prejudiciului moral
în mărime de 250 000 de lei; - obligarea procurorilor Procuraturii Anticorupție
Adrian Popenco și Lilia Selivestru de a-și cere scuze oficiale în formă scrisă prin
1
intermediul ziarului local SP și canalul republican de televiziune PRO-TV și Jurnal
TV; - recalcularea vechimii în muncă; - încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
dispusă separarea într-un proces aparte a următoarelor pretenții: - încasarea din contul
statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților
salariale pe perioada 20 august 2012-12 iulie 2016 în sumă de 229 281,73 de lei și
compensația pentru concediul nefolosit în mărime de 32 025,08 lei; - încasarea din
contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a
plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere ce constituie suma de 784
de lei pe zi, pentru perioada august 2016 –octombrie 2020 - 1 mln. 199 mii 520 lei; -
încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și
Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 1 februarie 2020 – 1 noiembrie
2020 în mărime de 100 000 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în sumă
de 10 000 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor
Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de
întârziere în sumă de 10 050 de lei; - încasarea din contul statului în persoana
Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei; obligarea
procurorilor Procuraturii Anticorupție Adrian Popenco și Lilia Selivestru de a-și cere
scuze oficiale în formă scrisă prin intermediul ziarului local SP și canalul republican
de televiziune PRO-TV și Jurnal TV. S-a transmis cauza civilă la Judecătoria Bălți,
sediul Central pentru examinarea acestora în instanța de drept comun.
Prin încheierea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
suspendat examinarea cauzei și s-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru
soluționarea conflictului de competență.
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Bălți,
sediul Central de a judeca prezenta cauză, din următoarele considerente.
Conform art. 200 alin. (1) din Codul administrativ instanța de judecată în fața
căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2)
suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze
conflictul de competență. (3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din
jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două
curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.
În conformitate cu art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, cu excepția
cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile
în contencios administrativ.
În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu
excepția art. 169-171.
În temeiul art. 201 alin. (2) din Codul administrativ, dacă acțiunea în contencios
administrativ depusă în instanța de judecată conține pretenții separabile de drept
administrativ și de drept civil, acestea se separă printr-o încheiere nesusceptibilă de
2
recurs, în privința pretențiilor de drept civil aplicându-se prevederile art. 199 alin. (1)
și (2) din prezentul cod.
Art. 199 alin. (2) din Codul administrativ notează că dacă s-a constatat că
judecătorului sau completului competent pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența altei instanțe de judecată,
acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, o transmite instanței competente.
Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că, Ciprian Țurcanu la 24 iunie
2017 înaintând prezenta acțiune, și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii
nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești.
Ulterior, fiind concretizate cerințele, Ciprian Țurcanu a solicitat: - anularea
ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 420ef din 22 august 2012 privind
suspendarea din funcție;
- anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 87ef din 24 mai 2017
privind executarea deciziei Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017;
- restabilirea în funcția deținută anterior concedierii de inspector superior al
Direcției Combaterea Crimei Organizate DGSO DP al MAI;
- încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și
Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 20 august 2012-12 iulie 2016 în
sumă de 229 281,73 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în mărime de 32
025,08 lei;
- încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și
Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere ce
constituie suma de 784 de lei pe zi, pentru perioada august 2016 –octombrie 2020 - 1
mln. 199 mii 520 lei;
- încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și
Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 1 februarie 2020–1 noiembrie
2020 în mărime de 100 000 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în sumă
de 10 000 de lei;
- încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și
Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere în
sumă de 10 050 de lei;
- încasarea din contul statului în persoana Ministerului Justiției a prejudiciului
moral în mărime de 250 000 de lei;
- obligarea procurorilor Procuraturii Anticorupție Adrian Popenco și Lilia
Selivestru de a-și cere scuze oficiale în formă scrisă prin intermediul ziarului local SP
și canalul republican de televiziune PRO-TV și Jurnal TV;
- recalcularea vechimii în muncă;
- încasarea cheltuielilor de judecată.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani prin încheierea din 17 martie 2021 a
separat într-un proces aparte următoarele pretenții: - încasarea din contul statului în
persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe
perioada 20 august 2012-12 iulie 2016 în sumă de 229 281,73 de lei și compensația
pentru concediul nefolosit în mărime de 32 025,08 lei; - încasarea din contul statului
3
în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților
suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere ce constituie suma de 784 de lei
pe zi, pentru perioada august 2016 –octombrie 2020 - 1 mln. 199 mii 520 lei; -
încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și
Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 1 februarie 2020 – 1 noiembrie
2020 în mărime de 100 000 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în sumă
de 10 000 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor
Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de
întârziere în sumă de 10 050 de lei; - încasarea din contul statului în persoana
Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei; obligarea
procurorilor Procuraturii Anticorupție Adrian Popenco și Lilia Selivestru de a-și cere
scuze oficiale în formă scrisă prin intermediul ziarului local SP și canalul republican
de televiziune PRO-TV și Jurnal TV. A transmis cauza civilă la Judecătoria Bălți,
sediul Central pentru examinarea acestora în instanța de drept comun.
La acest capitol, se rețin a fi relevante dispozițiile art. 5 alin. (1), 7 alin. (1) lit.
a), 12 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care statuează expres că cauzele cu privire
la repararea prejudiciului material și moral se examinează în conformitate cu normele
de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în instanța de judecată
pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.
În cazurile menționate la art. 3 alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se
compensează sau i se restituie: a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce
constituie sursa ei principală de existență, de care a fost privată în urma acțiunilor
ilicite.
Procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic
superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă
neîntemeiat urmăririi penale.
Prin urmare, ținând cont de prevederile legale sunt enunțate, se reține că
pretențiile ce formează obiectul prezentei acțiuni sunt separabile și în temeiul art. 39
alin. (7) din Codul de procedură civilă, acțiunile ce țin de restabilirea în dreptul la
muncă, la pensie, la locuință, de revendicare a bunurilor sau a valorii lor, de reparare
a prejudiciului cauzat prin condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală,
prin aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma
impunerii angajamentului scris de a nu părăsi localitatea ori prin aplicarea ilegală a
sancțiunii administrative a arestului pot fi intentate și în oricare dintre sediile instanței
de la domiciliul reclamantului.
Deci, în speță asupra pretențiilor separate prin încheierea din 17 martie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani urmează să se expună instanța de drept comun
– Judecătoria Bălți, sediul Central.
Din considerentele menționate și având în vedere că un prim aspect al procesului
echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal investit de lege”, adică în
primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la
4
examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a completului de drept comun al
Judecătoriei Bălți, sediul Central.
În conformitate cu art. 191, 195, 200 alin. (3), 230 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, la judecarea în fond a
pretențiilor separate prin încheierea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată depusă de către Ciprian Țurcanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne,
Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție, lui Adrian Popenco și Liliei
Selivestru cu privire la contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului
material și moral, obligarea de a-și cerere scuze oficiale.
Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ciprian Țurcanu
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Procuraturii
Anticorupție, lui Adrian Popenco și Liliei Selivestru cu privire la repararea
prejudiciului material și moral, obligarea de a-și cerere scuze oficiale, se remite
conform competenței spre examinare în fond Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5