2ac-82/21 — repararea prejudiciului material si moral, obligarea de a-si cerere scuze oficiale

Dosarul nr. 2ac–82/21 Î N C H E I E R E 2 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând conflictul negativ de competență apărut la Judecătoria Bălți, sediul Central, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ciprian Țurcanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție, lui Adrian Popenco și Liliei Selivestru cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului material și moral, c o n s t a t ă: La 24 iunie 2017, Ciprian Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată, fiind ulterior concretizată, prin care a solicitat - anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 420ef din 22 august 2012 privind suspendarea din funcție; - anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 87ef din 24 mai 2017 privind executarea deciziei Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017; - restabilirea în funcția deținută anterior concedierii de inspector superior al Direcției Combaterea Crimei Organizate DGSO DP al MAI;

- încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 20 august 2012-12 iulie 2016 în sumă de 229 281,73 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în mărime de 32 025,08 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere ce constituie suma de 784 de lei pe zi, pentru perioada august 2016 –octombrie 2020 - 1 mln.

199 mii 520 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 1 februarie 2020–1 noiembrie 2020 în mărime de 100 000 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în sumă de 10 000 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 10 050 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei; - obligarea procurorilor Procuraturii Anticorupție Adrian Popenco și Lilia Selivestru de a-și cere scuze oficiale în formă scrisă prin 1 intermediul ziarului local SP și canalul republican de televiziune PRO-TV și Jurnal TV; - recalcularea vechimii în muncă; - încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost dispusă separarea într-un proces aparte a următoarelor pretenții: - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 20 august 2012-12 iulie 2016 în sumă de 229 281,73 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în mărime de 32 025,08 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere ce constituie suma de 784 de lei pe zi, pentru perioada august 2016 –octombrie 2020 - 1 mln.

199 mii 520 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 1 februarie 2020 – 1 noiembrie 2020 în mărime de 100 000 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în sumă de 10 000 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 10 050 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei; obligarea procurorilor Procuraturii Anticorupție Adrian Popenco și Lilia Selivestru de a-și cere scuze oficiale în formă scrisă prin intermediul ziarului local SP și canalul republican de televiziune PRO-TV și Jurnal TV.

S-a transmis cauza civilă la Judecătoria Bălți, sediul Central pentru examinarea acestora în instanța de drept comun. Prin încheierea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a suspendat examinarea cauzei și s-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central de a judeca prezenta cauză, din următoarele considerente. Conform art. 200 alin. (1) din Codul administrativ instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență.

(3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. În conformitate cu art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

În temeiul art. 201 alin. (2) din Codul administrativ, dacă acțiunea în contencios administrativ depusă în instanța de judecată conține pretenții separabile de drept administrativ și de drept civil, acestea se separă printr-o încheiere nesusceptibilă de 2 recurs, în privința pretențiilor de drept civil aplicându-se prevederile art. 199 alin. (1) și (2) din prezentul cod. Art. 199 alin. (2) din Codul administrativ notează că dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența altei instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, o transmite instanței competente.

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că, Ciprian Țurcanu la 24 iunie 2017 înaintând prezenta acțiune, și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Ulterior, fiind concretizate cerințele, Ciprian Țurcanu a solicitat: - anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 420ef din 22 august 2012 privind suspendarea din funcție; - anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 87ef din 24 mai 2017 privind executarea deciziei Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017; - restabilirea în funcția deținută anterior concedierii de inspector superior al Direcției Combaterea Crimei Organizate DGSO DP al MAI; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 20 august 2012-12 iulie 2016 în sumă de 229 281,73 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în mărime de 32 025,08 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere ce constituie suma de 784 de lei pe zi, pentru perioada august 2016 –octombrie 2020 - 1 mln.

199 mii 520 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 1 februarie 2020–1 noiembrie 2020 în mărime de 100 000 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în sumă de 10 000 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 10 050 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei; - obligarea procurorilor Procuraturii Anticorupție Adrian Popenco și Lilia Selivestru de a-și cere scuze oficiale în formă scrisă prin intermediul ziarului local SP și canalul republican de televiziune PRO-TV și Jurnal TV; - recalcularea vechimii în muncă; - încasarea cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani prin încheierea din 17 martie 2021 a separat într-un proces aparte următoarele pretenții: - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 20 august 2012-12 iulie 2016 în sumă de 229 281,73 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în mărime de 32 025,08 lei; - încasarea din contul statului 3 în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere ce constituie suma de 784 de lei pe zi, pentru perioada august 2016 –octombrie 2020 - 1 mln.

199 mii 520 lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților salariale pe perioada 1 februarie 2020 – 1 noiembrie 2020 în mărime de 100 000 de lei și compensația pentru concediul nefolosit în sumă de 10 000 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției a plăților suplimentare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 10 050 de lei; - încasarea din contul statului în persoana Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei; obligarea procurorilor Procuraturii Anticorupție Adrian Popenco și Lilia Selivestru de a-și cere scuze oficiale în formă scrisă prin intermediul ziarului local SP și canalul republican de televiziune PRO-TV și Jurnal TV.

A transmis cauza civilă la Judecătoria Bălți, sediul Central pentru examinarea acestora în instanța de drept comun. La acest capitol, se rețin a fi relevante dispozițiile art. 5 alin. (1), 7 alin. (1) lit. a), 12 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care statuează expres că cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției. În cazurile menționate la art. 3 alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite.

Procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale. Prin urmare, ținând cont de prevederile legale sunt enunțate, se reține că pretențiile ce formează obiectul prezentei acțiuni sunt separabile și în temeiul art. 39 alin. (7) din Codul de procedură civilă, acțiunile ce țin de restabilirea în dreptul la muncă, la pensie, la locuință, de revendicare a bunurilor sau a valorii lor, de reparare a prejudiciului cauzat prin condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, prin aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu părăsi localitatea ori prin aplicarea ilegală a sancțiunii administrative a arestului pot fi intentate și în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.

Deci, în speță asupra pretențiilor separate prin încheierea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani urmează să se expună instanța de drept comun – Judecătoria Bălți, sediul Central. Din considerentele menționate și având în vedere că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal investit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la 4 examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a completului de drept comun al Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În conformitate cu art. 191, 195, 200 alin. (3), 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, la judecarea în fond a pretențiilor separate prin încheierea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ciprian Țurcanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție, lui Adrian Popenco și Liliei Selivestru cu privire la contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului material și moral, obligarea de a-și cerere scuze oficiale.

Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ciprian Țurcanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție, lui Adrian Popenco și Liliei Selivestru cu privire la repararea prejudiciului material și moral, obligarea de a-și cerere scuze oficiale, se remite conform competenței spre examinare în fond Judecătoriei Bălți, sediul Central. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5