2rac-78/21 — încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2rac-78/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. R. Rusu-Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat

„Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Viomed-Cord” cu privire la încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Viomed-Cord”,

reprezentată de avocatul Alexandru Havrun, a fost casată integral hotărârea din

22 august 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și a fost emisă o hotărâre nouă,

prin care acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La data de 18 mai 2016 ÎS „Servicii Pază” a MAI a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Viomed-Cord” cu privire la încasarea datoriei, penalității și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 01 octombrie 2008 și 01 ianuarie

2011 a încheiat cu SRL „Viomed-Cord” contractele nr.14, nr.11-0089, nr.12-0089 și nr.

13-0089 privind paza bunurilor de către dispeceratul de pază, privind deservirea tehnică

a mijloacelor de semnalizare pază-incendiu, precum și supravegherea obiectivelor

utilate cu buton de alarmă, cu plata lunară în sumă de 2142 de lei și respectiv, 1540,32

de lei și 1189,73 de lei. Conform pct.10.1 și pct.11.2 din contractele nominalizate,

pârâta s-a obligat să achite lunar plata pentru serviciile de pază acordate în suma

1

stabilită.

Reclamanta a susținut că și-a îndeplinit în totalitate obligațiile sale contractuale,

însă, pârâta, din motive neîntemeiate, a încălcat clauza contractuală care prevede

obligația de a achita lunar serviciile de pază acordate. Astfel, în adresa pârâtei au fost

expediate în fiecare lună bonurile de plată privind achitarea serviciilor de pază, care au

fost acceptate, dar nu au fost executate.

A afirmat că SRL „Viomed-Cord” a acumulat datorie pe o perioadă de 51 de luni,

și anume 01 septembrie 2011 - 30 noiembrie 2015, în sumă totală de 70 493,31 de lei,

compusă din: 01 septembrie 2011 – 26 decembrie 2013 (inclusiv), datoria debitorului

constituia 43 129,52 de lei pentru 28 luni, plata lunară conform anexei din contract era

1540,32 lei; 27 decembrie 2013 – 30 noiembrie 2015 datoria constituia 27 363,79 de

lei pentru 23 luni, iar plata lunara conform anexei din contract era 1189,73 de lei.

A menționat că la 04 decembrie 2015, conform ordinului nr. 70, pârâta a fost

scoasă de la pază. Totodată, conform pct. 10.5, pct. 10.3 și 11.4 din contracte, în caz de

neachitare la timp a serviciilor acordate, pârâtul achită penalitate pentru fiecare zi de

întârziere în mărime de 0,5 % din suma datorată. În total, suma penalității constituie

63 381,95 de lei.

Reclamanta a declarat că în adresa pârâtei au fost expediate mai multe pretenții

privind achitarea datoriei acumulate, ultimele fiind nr. 92 din 15 aprilie 2015 și nr. 193

din 19 august 2015, care au rămas fără răspuns, iar datoria nu a fost achitată.

ÎS „Servicii Pază” a MAI a solicitat încasarea de la SRL „Viomed-Cord” a

datoriei în sumă de 70 493,31 de lei pentru serviciile de pază acordate conform

contractelor nr. 14 din 01 octombrie 2008, nr. 11-0089, nr.12-0089 și nr.13-0089 din 01

ianuarie 2011, a penalității în sumă de 63 381,95 de lei și a altor cheltuieli în sumă de

36 de lei (plata pentru eliberarea extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice),

precum și a taxei de stat în sumă de 4016, 25 de lei, în total 137 927,51 de lei.

Prin hotărârea din 22 august 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, acțiunea

a fost admisă integral și s-a încasat de la SRL „Viomed-Cord” în beneficiul ÎS „Servicii

Pază” a MAI datoria în sumă de 70 493,31 de lei pentru serviciile de pază acordate

conform contractelor nr. 14 din 01 octombrie 2008, nr. 11-0089, nr. 12-0089 și nr. 13-

0089 din 01 ianuarie 2011, penalitatea în sumă de 63 381,95 de lei, alte cheltuieli în

sumă de 36 de lei, taxa de stat în sumă de 4016,25 de lei, în total 137 927,51 de lei.

La data de 05 septembrie 2019 SRL „Viomed-Cord”, reprezentată de avocatul

Alexandru Havrun, a declarat apel împotriva hotărârii din 22 august 2019 a Judecătoriei

Soroca, sediul Florești, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei

noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia din 06 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de SRL „Viomed-Cord”, reprezentată de avocatul Alexandru Havrun și a fost

casată integral hotărârea din 22 august 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la

2

SRL „Viomed-Cord” în beneficiul ÎS „Servicii Pază” a MAI suma de 38 496,62 de lei

cu titlu de datorie, 10 000 de lei cu titlu de penalitate și 1455 de lei cheltuieli de judecată.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că ÎS „Servicii Pază” a MAI a

solicitat încasarea datoriei la serviciile prestate pentru perioada 01 septembrie 2011-

26 decembrie 2013, când plata lunară constituia 1540,32 de lei și pentru perioada

27 decembrie 2013 – 30 noiembrie 2015, plata lunară în această perioadă constituind

1189,73 de lei. SRL „Viomed-Cord” a invocat expirarea termenului de prescripție în

partea pretenției privind încasarea datoriei pentru perioada 26 septembrie 2011 -

23 aprilie 2013 în sumă de 32 346,72 de lei, însă, instanța de fond a omis să se expună

în acest sens.

Prin urmare, Curtea de Apel Bălți a conchis că acțiunea ÎS „Servicii Pază” a MAI

este întemeiată parțial, deoarece pretenția cu privire la încasarea datoriei pentru

serviciul de pază prestat pentru perioada septembrie 2011 - aprilie 2013 a fost înaintată

cu omiterea termenului de prescripție de 3 ani.

Referitor la pretenția privind încasarea datoriei pentru perioada 18 mai 2013 -

30 noiembrie 2015, instanța de apel a reținut că odată cu încheierea contractelor de

prestări servicii, părțile și-au asumat reciproc obligații, care urmau a fi executate cu

bună-credință, la timpul și în modul stabilit. Astfel, faptul că serviciile de pază au fost

prestate de către ÎS „Servicii Pază” a MAI se confirmă prin facturile fiscale lunare care

erau transmise către SRL ”Viomed-Cord”, care le-a acceptat prin aplicarea semnăturii

și ștampilei. Din analiza facturilor fiscale pentru perioada mai 2013 - decembrie 2013

se atestă că datoria pentru serviciile de pază a constituit 12 322,56 de lei (1540,32

lei/lună x 8 luni), iar, pentru perioada ianuarie 2014 - noiembrie 2015 datoria a

constituit 26174,06 lei (1189,73 lei/lună x 22 luni), în total 38 496,62 lei.

Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor contractuale, SRL

„Viomed-Cord” urmează să achite penalitate în mărime de 0,5 % din suma de 38 496,62

lei pentru perioada de întârziere de 180 de zile și anume, 34 646,95 de lei, sumă

apreciată ca fiind exagerată și disproporționată. Respectiv, instanța de apel a considerat

necesară micșorarea cuantumului penalității până la suma de 10 000 de lei.

La data de 14 octombrie 2020 ÎS „Servicii Pază” a MAI a declarat recurs

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 01 februarie 2021 a depus recursul

motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 06 octombrie 2020 a Curții

de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 22 august 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel.

Recurenta consideră că instanța de apel eronat a concluzionat asupra omiterii

termenului de prescripție la încasarea datoriei pentru perioada septembrie 2011 - aprilie

2013, deoarece în perioada respectivă, intimata a fost informată despre datoriile formate

3

prin expedierea scrisorilor, pretențiilor cu acte de verificare, apelurile telefonice,

expedierea facturilor, recepționarea cărora se demonstrează prin avizele de recepție,

semnarea și ștampilarea facturilor, prin recunoașterea și achitarea parțială a datoriei în

sumă de 550 de lei potrivit ordinului de plată din 31 mai 2015 anexat la dosar, precum

și prin cererile adresate către conducerea ÎS „Servicii Pază” a MAI privind prelungirea

contractelor de pază și eșalonarea achitării serviciilor de pază.

A indicat că penalitatea a fost diminuată neîntemeiat și consideră că aceasta urma

a fi încasată integral în suma cerută, or, conform pct. 10.5, pct. 10.3 și.11.4 din

contracte, în caz de neachitare la timp a serviciilor acordate, intimata s-a obligat să

achite penalitate pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,5 % din suma datorată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 06 octombrie 2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa ÎS „Servicii Pază”

a MAI la data de 14 ianuarie 2021 conform scrisorii de însoțire nr. 889 (f.d. 142,

volumul II), fiind recepționată la 19 ianuarie 2021 (f.d. 151, volumul II).

Astfel, recursul motivat, declarat la data de 01 februarie 2021, este în termen.

La 04 februarie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei SRL

„Viomed-Cord”, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 154, volumul II).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

4

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS „Servicii Pază” a MAI nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de ÎS

„Servicii Pază” a MAI asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de ÎS „Servicii Pază” a MAI, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a Ministerului

Afacerilor Interne se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6