2ra-767/21 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-767/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. D. Sușchevici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, O. Cojocaru, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 19 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Agenția Proprietății Publice în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Carpov împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Agenția Proprietății Publice și menținută hotărârea din 4 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă constată: La 4 mai 2020, Vladimir Carpov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 25 octombrie 2000, a încheiat cu Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor contractul cu privire la exercitarea funcției de manager-șef al ÎS „Bacul Molovata”.

La 12 iulie 2010 a fost semnat contractul nr. 123 între fondatorul ÎS „Bacul Molovata” și administratorul ÎS „Bacul Molovata”, Vladimir Carpov pentru perioada de la 12 iulie 2010 până la 12 august 2010. Astfel, la 11 august 2010 a fost încheiat contractul nr. 125 între fondatorul ÎS „Bacul Molovata” și administratorul ÎS „Bacul Molovata” pentru perioada de la 13 august 2010 până la 13 august 2011, ulterior fiind prelungit contractul pentru perioada de un an, iar la 10 august 2012 a fost încheiat contractul nr. 151 între 1 fondatorul ÎS „Bacul Molovata” și administratorul ÎS „Bacul Molovata” pentru perioada de la 14 august 2012 până la 14 august 2013. Contractul nr. 151 din 10 august 2012 a fost prelungit prin acordul suplimentar din 25 iulie 2013, acordul suplimentar din 14 august 2014, acordul suplimentar din 28 iulie 2015, ordinul nr. 33-P din 24 august 2019 și ordinul nr. 6-p din 25 februarie 2020. La 24 august 2019 a fost semnat un acord adițional nr. 3 la contractul nr. 151 încheiat între fondatorul ÎS „Bacul Molovata” și administratorul ÎS „Bacul Molovata”, Vladimir Carpov,

prin care a fost stipulat că termenul de acțiune al contractului nr. 151 se prelungește până la 29 februarie 2020 și cu modificarea punctului 7.5 din capitolul VII „Modificarea și rezilierea contractului” prin care se indică că „fondatorul este în drept în orice moment să înceteze prezentul contract informând în scris despre aceasta administratorul cu o lună înainte de data încetării”. La 7 aprilie 2020, prin ordinul nr. 14-P al Directorului general al Agenției Proprietății Publice, a fost abrogat ordinul nr. 6-p din 25 februarie 2020 cu privire la prelungirea termenului de acțiune a contractului individual de muncă al administratorului ÎS „Bacul Molovata”, și în acest mod, fiind eliberat din funcția de administrator, care a activat timp de 28 ani.

Totodată, a fost desemnat în calitate de administrator interimar al ÎS „Bacul Molovata”, Vitalie Gațcan. A menționat că potrivit ordinului nr. 14-P din 7 aprilie 2020, dânsul a fost eliberat din funcția de administrator, în temeiul Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Proprietății Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 902/2017, art. 54 alin. (2), art. 81 alin. (l) lit. a) și alin. (3) Codul muncii și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. A considerat că ordinul Directorului general al Agenției Proprietății Publice nr. 14-P din 7 aprilie 2020, este unul ilegal, iar eliberarea lui din funcția de administrator este una abuzivă.

Astfel, contrar prevederilor art. 184 alin. (1) și punctului 7.3 din contractul nr. 151 încheiat între fondatorul ÎS „Bacul Molovata” și administratorul ÎS „Bacul Molovata”, despre încetarea contractului menționat, dânsul nu a fost preavizat. În ordinul nr. 14-P din 7 aprilie 2020, drept temei al încetării contractului individual de muncă se indică art. 81 alin. (1) lit. a) și alin. (3) Codul muncii, însă, în baza cărui temei, articol concret dânsul a fost eliberat din funcție, nu este indicat, or circumstanțele ce nu depind de voința părților sunt indicate în art. 82 Codul muncii. În asemenea împrejurări, dânsul până la moment nu cunoaște care ar fi temeiul eliberării lui din funcție, deoarece la 25 februarie 2020, prin ordinul nr. 6-p, a fost prelungit termenul de acțiune a contractului individual de muncă, iar o preavizare în scris despre încetarea contractului individual de muncă nu a primit.

Așadar, în timpul stării de urgență, fără a fi înștiințat, la 7 aprilie 2020 i-a fost adus la cunoștință ordinul privind încetarea contractului de muncă. 2 A mai notat că în ordinul nr. 14-P din 7 aprilie 2020, drept temei al încetării contractului individual de muncă se face trimitere și la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, iar la caz o asemenea propunere de la consiliul de administrație nu a fost. A subliniat reclamantul că și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu conform actelor normative, a statutului și regulamentelor interne, nu a fost sancționat niciodată, ba din contra, a fost primul administrator al ÎS „Bacul Molovata”, care asigură libera circulație între ambele maluri ale Nistrului.

Pe parcursul anilor, în ciuda problemelor economico-financiare, anume datorită acțiunilor sale, activitatea ÎS „Bacul Molovata” nu a fost întreruptă, și astfel, activitatea economică a localităților din zonă nu a fost afectată. La fel, pe parcursul anilor a promovat și a apărat interesele locuitorilor acestei regiuni și anume a ÎS „Bacul Molovata”, s-a bucurat permanent de încrederea colegilor de muncă.

Ca mulțumire și apreciere pentru întreaga activitate în raionul Dubăsari a fost distins cu diplome din partea Consiliului raional Dubăsari, medalia „Meritul Militar” - prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 549-VI din 6 martie 2012, ordinul „Gloria Muncii” - prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 372- VIII din 11 septembrie 2017. Astfel, a considerat că motive de a-l elibera din funcția de administrator al ÎS „Bacul Molovata” nu sunt, iar eliberarea din funcție într-un asemenea mod fără a fi preavizat cu o lună înainte, pe timp de pandemie și stare de urgență, este una ilegală. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 85, 166, 167 CPC, art. 81, 82, 89, 90, 355 Codul muncii, Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 14-P din 7 aprilie 2020 al Directorului general al Agenției Proprietății Publice, restabilirea lui în funcția de administrator al ÎS „Bacul Molovata”, încasarea salariului pentru perioada absentă forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5 000 de lei și a cheltuielilor de judecată. La 29 mai 2020, Vladimir Carpov, reprezentat de avocatul Ludmila Covganeț a depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Agenției Proprietății Publice, intervenient accesoriu Vitalie Gațcan, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 14-P din 7 aprilie 2020 al Directorului general al Agenției Proprietății Publice, restabilirea lui în funcția de administrator al ÎS „Bacul Molovata”, încasarea salariului pentru perioada absentă forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 4 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea. A fost anulat ordinul Agenției Proprietății Publice nr. 14-p din 7 aprilie 2020 cu privire la abrogarea ordinului nr. 6-p din 25 februarie 2020 cu privire la prelungirea termenului de acțiune a contractului individual de muncă al administratorului ÎS „Bacul Molovata”. 3 A fost restabilit Vladimir Carpov în funcția de Administrator al ÎS „Bacul Molovata”. Au fost încasate din contul Agenției Proprietății Publice în beneficiul lui Vladimir Carpov salariul pentru absența forțată de la muncă, pentru perioada 7 aprilie 2020 - 31 august 2020, în mărime de 66 005 de lei, prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 5 000 de lei.

Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Agenția Proprietății Publice și menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că ordinul nr. 14-P din 7 aprilie 2020 nu rezistă niciunei critici, fiind emis contrar atât a prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 246/2017, adică contrar temeiului prevăzut de lege, cât și contrar prevederilor pct. 7.5 din contractul nr. 151 din 10 august 2012 - temeiul prevăzut de contract. Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 7 aprilie 2020 - 31 august 2020, în mărime de 66 005 de lei, precum și a prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei în urma concedierii ilegale din funcție a lui Vladimir Carpov.

Instanța de apel a considerat ca fiind nefondate argumentele apelantului, precum că instanța l-a repus pe reclamant în funcția de administrator în pofida faptului că hotărârea a fost adoptată după expirarea termenului contractului, dat fiind faptul că repunerii în funcția anterior deținută se aplică efectul retroactiv, astfel odată ce se constată că persoana a fost concediată ilegal, instanța urmează să repună părțile în poziția inițială. La 15 martie 2021, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 16 martie 2021, prin intermediul Secției documentare procesuală a cauzelor civile, Agenția Proprietății Publice a declarat recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le neîntemeiate, lipsite de suport juridic, bazate pe analiza superficială a datelor și circumstanțelor cauzei, pe aprecierea incompletă a probelor administrate și pasibile de a fi casate.

A menționat că la 25 februarie 2020, Agenția Proprietății Publice a emis ordinul nr. 6-p, prin care a fost prelungit termenul de acțiune al contractului nr. 151 din 10 august 2012 până la 31 august 2020. Ulterior emiterii acestuia, din mai multe motive, inclusiv din cauza că Vladimir Carpov nu se prezenta la sediul Agenției Proprietății Publice pentru a semna acordul adițional de prelungire a contractului, la 7 aprilie 2020, prin ordinul nr. 14-P, a fost abrogat ordinul nr. 6-p din 25 februarie 2020 cu privire la prelungirea termenului de acțiune al contractului individual de muncă al administratorului 4 ÎS „Bacul Molovata” și a fost desemnat în calitate de administrator interimar Vitalie Gațcan.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au întemeiat concluzia privind admiterea acțiunii exclusiv pe prevederile Codului muncii, și nu a ținut cont de prevederile art. 200 alin. (2) Cod civil, care exclude aplicarea prevederilor legislației muncii în relațiile privind eliberarea administratorului întreprinderii. La fel, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că contractul în baza căruia Vladimir Carpov presta munca la ÎS „Bacul Molovata” a fost un contract cu termen, prin ordinul nr. 6-p din 23 februarie 2020 termenul de acțiune al contractului a fost fixat până la 31 august 2020, și Vladimir Carpov doar asigura interimatul funcției până la data indicată, până la organizarea unui concurs și selectarea administratorului în conformitate cu art. 7 alin. (3), (4) din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

Prima instanță a pronunțat hotărârea de admitere integrală a acțiunii la 4 septembrie 2020, adică după expirarea termenului contractului de muncă cu Vladimir Carpov. În pofida acestui fapt, instanța a dispus restabilirea lui Vladimir Carpov în funcția de administrator al ÎS „Bacului Molovata”, cu toate că, chiar în ipoteza admiterii ilegalității ordinului nr. 14-p din 7 aprilie 2020, acesta nu putea fi restabilit după expirarea termenului contractului său de muncă, eventual fiind întemeiate doar pretențiile sale salariale pentru perioada în care nu a activat. Astfel, prima instanță a dispus restabilirea lui Vladimir Carpov, fără a se pronunța în vreun mod în privința termenului pentru care se restabilește acesta în funcție, făcând posibilă concluzia că Vladimir Carpov se restabilește pentru o perioadă nedeterminată.

Prin urmare, a considerat că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt contrare art. 9 alin. (4) din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. A mai notat că intimatul nu a prezentat vreo probă ce ar confirma suferințele morale suportate de către acesta și nici măcar nu a argumentat cumva existența unor suferințe psihice sau fizice, ce ar justifica compensarea lor pecuniară, limitându-se doar la solicitarea încasării lor. A remarcat că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea competenței. Or, instanța nu a ținut cont de faptul că ordinul nr. 14-P din 7 aprilie 2020, contestat de intimat, constituie un act administrativ individual, în sensul art. 10 Cod administrativ, dat fiind că a fost emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, prin emiterea acestuia urmărindu-se aplicarea nemijlocită a legii privind întreprinderea de stat și relațiile de muncă cu administratorul acesteia.

Reieșind din aceasta, examinarea acțiunii înaintate de către Vladimir Carpov ține de competența instanței de contencios administrativ. La 12 aprilie 2021, în adresa lui Vladimir Carpov și Vitalie Gațcan a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Agenția Proprietății Publice, cu 5 înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 100 vol. II). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Vladimir Carpov și Vitalie Gațcan să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 14 ianuarie 2021 la adresa electronică a Agenției Proprietății Publice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 71 vol. II). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 15 martie 2021 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Agenția Proprietății Publice, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Agenția Proprietății Publice, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 6 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Agenția Proprietății Publice urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Agenția Proprietății Publice. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 7