2ra-712/21 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-712/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. M. Frunze) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 19 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Violetei Agrici, reprezentată de avocatul Nadejda Osmochescu împotriva lui Andrei Ticu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu, casată parțial hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă în această parte o nouă hotărâre constată: La 5 decembrie 2018, Violeta Agrici, reprezentată de avocatul Nadejda Osmochescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Ticu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 10 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost desfăcută căsătoria dintre Andrei Ticu și Violeta Agrici, fapt înregistrat și trecut în registrul actelor de stare civilă la nr. 356, la 11 mai 2017 de către Oficiul Stării Civile sectorul Botanica mun. Chișinău, eliberat la 26 iulie 2017, cu Seria D-IV nr. 0590853. Prin aceeași hotărâre judecătorească, a fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, cu mama Violeta Agrici, a fost permisă ieșirea și intrarea minorilor XXXXX și XXXXX, în și din Republica Moldova fără acordul tatălui Andrei Ticu, a fost permis mamei Violeta Agrici perfectarea tuturor actelor de stare civilă necesare plecării copiilor minori XXXXX și XXXXX, fără acordul tatălui Andrei Ticu.

A menționat că din căsătoria comună a părților au rezultat doi copii XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX. 1 Întru soluționarea amiabilă a problemei privind întreținerea copiilor minori, la 10 octombrie 2018, a expediat notificarea și proiectul acordului de îndeplinire a obligațiilor părintești, prin Poșta Moldovei, scrisoarea recomandată cu nr. RR120356862MD, care a fost livrată tatălui copiilor - Andrei Ticu în data de 16 octombrie 2018, ora 09:35. La solicitarea pârâtului, a expediat și varianta electronică a acordului. A comunicat că Andrei Ticu a exprimat dezacordul de a achita pensia pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 din salariul și/sau din alte venituri, propunând să achite doar suma formată din 1/4 din indemnizația de funcție.

La 14 noiembrie 2018, a avut loc și o întâlnire cu avocatul desemnat al pârâtului, Adrian Guțanu. În discuția avută, a propus încă odată semnarea acordului de îndeplinire a obligațiilor părintești benevol la notar sau secția consulară, însă nici până în data depunerii cererii nu a urmat un răspuns clar. A evidențiat că, în interesul major al copiilor, cu informarea tatălui și pentru a le oferi un viitor prosper, dânsa, fiind în misiune diplomatică, a luat decizia, considerând oportun de ai înscrie pe copiii minori într-o școală cu studierea în limba engleză (nu în limba spaniolă vorbită în țara de reședință), ca în viitor copiii să se poată acomoda și în alte țări, plecând într-o eventuală altă misiune, și la voința copiilor.

A relatat reclamanta că locuiesc separat, dânsa este angajata MAEIE, momentan deține funcția de Ambasador al RM în Regatul Spaniei, copii după divorțul pronunțat la 10 aprilie 2017, locuiesc cu ea, iar tatăl din motive necunoscute nu contribuie material benevol la creșterea și educarea copiilor minori. La fel, a indicat că Andrei Ticu este angajat al MAEIE, administrator-șofer al Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos, are salariu și o indemnizație de funcție: - din 27 noiembrie 2015 până în iunie 2017 a fost angajat ca administrator- șofer al Consulatului General al RM în or.

Istanbul (Republica Turcia) cu salariu de funcție în mărime de 1 800 de lei și indemnizația de funcție care constituia 55 % din indemnizația șefului misiunii diplomatice în mărime de 1 100 de euro; - din luna iulie 2017 până în prezent este angajat ca administrator-șofer al Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos cu salariu de funcție în mărime de 1 800 de lei și indemnizația de funcție care constituia 55 % din indemnizația șefului misiunii diplomatice în mărime de 1 100 de euro, stabilită prin Anexa nr. 353 la Hotărârea Guvernului nr. 182 din 16 martie 2010 până la 4 octombrie 2018; - în perioada anilor 2017 - 2018 s-a aflat 2 luni în concediu de odihnă anual; - din 5 octombrie 2018, data publicării în Monitorul Oficial 377-383/1013, 5 octombrie 2018, prin Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 octombrie 2018 au fost stabilite, prin Anexa nr. 1 Nomenclatorul funcțiilor și coeficienților de ierarhizare pentru stabilirea indemnizațiilor pentru personalul instituțiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare pentru funcția de administrator-șofer coeficientul de ierarhizare 2,75.

Prin Anexa nr. 2 Baza de calcul pentru stabilirea indemnizațiilor de funcție pentru personalul instituțiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare, a fost stabilit pentru Regatul Țărilor de Jos baza de calcul 700 2 de euro, care printr-un calcul simplu stabilește indemnizație de funcție în mărime de 1 925 de euro. A considerat necesară încasarea de la pârât a pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 1/3 din salariu, indemnizație și alte venituri, în beneficiul mamei, Violeta Agrici.

Având în vedere prevederile art. 104 Codul familiei, pentru perioada anterioară de după divorț din 10 aprilie 2017, a solicitat determinarea restanței la pensia de întreținere, pentru toată perioada anterioară de aproximativ 20 luni, după cum urmează: - salariu în lei - 1 800 de lei - 1/3 constă din 10 aprilie 2017 – până la 5 decembrie 2018 = aproximativ 11 903,22 de lei; - indemnizația de funcție din 10 aprilie 2017 - până la 5 octombrie 2018 – 1 100 de euro - 1/3 = aproximativ 5 795,70 de euro; - indemnizația de funcție din 5 octombrie 2018 - până la 5 decembrie 2018 – 1 925 de euro - 1/3 = 1 283,32 de euro; - suma estimativă totală în lei fiind 11 903,22 de lei și în euro – 7 079,02.

La fel, a reținut că XXXXX, copilul mai mare, a susținut examenul pentru înscrierea la școala XXXXX, XXXXX, pe care o frecventează acum, reușitele sunt pe măsură, și XXXXX, mezinul, nu putea fi înscris (pentru prima dată) la o altă școală decât la cea, pe care o frecventează fratele mai mare, pentru a nu fi simțită deosebirea în familie. Aceste eforturi fiind îndreptate pentru interesul major al copiilor. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 58, 60, 63, 64, 74, 75, 104 Codul familie, art. 8, 18, din Legea privind drepturile copilului, art. 39, 85, 166, 167, 206 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Andrei Ticu în beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, până la atingerea majoratului, în mărime de 1/3 - pentru 2 copii din salariu, indemnizația de funcție și din alte venituri ale, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori pentru perioada anterioară de 20 luni, din 10 aprilie 2017 (ziua pronunțării divorțului și stabilirii domiciliului copiilor) în sumă estimativă de 11 903,22 de lei și 7 079,02 de euro, a cheltuielilor de judecată, precum și semnarea și confirmarea printr-o hotărâre judecătorească a acordului de îndeplinire a obligațiilor părintești.

La 17 aprilie 2019, Violeta Agrici, reprezentată de avocatul Nadejda Osmochescu a depus cerere privind completarea acțiunii cu probe, prin care, în temeiul art. 117, 185 alin. (2) CPC, a solicitat instanței să admită probele de confirmare a cheltuielilor de școlarizare a copiilor minori XXXXX și XXXXX, precum și cheltuielile de întreținere a apartamentului din mun. Chișinău după cum urmează: - pentru perioada septembrie - decembrie 2018, pentru școlarizare 12 101,15 de euro; - pentru perioada 1 - 4 aprilie 2019 pentru școlarizare achitat – 4 491,50 de euro; - restanță la plată 13 619,30 de euro (neachitat) - pentru februarie - iunie 2019; - servicii comunale din 2 mai 2018 până la 12 aprilie 2019 – 10 201,46 de lei achitate.

3 Prin hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. Au fost încasate de la Andrei Ticu în beneficiul Violetei Agrici pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 1/3 din salariu, indemnizația de funcție și toate veniturile acestuia, plătibilă lunar, începând cu data adresării cererii în judecată - 5 decembrie 2018 și până la atingerea majoratului copiilor minori, cheltuielile de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 8 296,32 de euro, care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării hotărârii și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

A fost explicat că în conformitate cu pct. 67 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 39 din 14 octombrie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 15 alin. (2) lit. d) și 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare al Republicii Moldova, prezenta hotărâre, în partea plății pensiei de întreținere, urmează a fi executată imediat, la expirarea termenului de 15 zile din data pronunțării. A fost încasată de la Andrei Ticu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 4 922,31 de lei. În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

În susținerea soluției emise, prima instanță a ajuns la concluzia că cerința din acțiune cu privire la încasarea din contul lui Andrei Ticu a pensiei pentru întreținerea copiilor minori urmează a fi admisă, prin stabilirea în sarcina lui Andrei Ticu a obligației lunare de achitare a unei pensii de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX, în cuantum de 1/3 din salariu, indemnizația de funcție și din alte venituri ale pârâtului, începând cu data adresării cererii de chemare în judecată, adică începând cu 5 decembrie 2018 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Totodată, prima instanță a reținut că ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor și, ținând cont de cheltuielile suportate de reclamantă în legătură cu școlarizarea copiilor minori XXXXX și XXXXX, prima instanță a considerat oportună încasarea din contul lui Andrei Ticu în beneficiul Violetei Agrici a cheltuielilor de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 8 296,32 de euro care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării hotărârii. În ceea ce privește pretenția privind încasarea din contul lui Andrei Ticu a restanței la plată pentru școlarizarea copiilor în mărime de 13 619,30 de euro (neachitat) - pentru februarie - iunie 2019 și încasarea serviciilor comunale din 2 mai 2018 până la 12 aprilie 2019 în mărime de 10 201,46 de lei achitate, prima instanță le-a considerat neîntemeiate și pasibile a fi respinse.

Or, instanței de judecată a nu au fost prezentate careva probe care ar confirma faptul că Violeta Agrici urma a achita pentru școlarizarea copiilor minori pentru perioada februarie -iunie 2019 suma de 13 619,30 de euro, sumă care nu a fost achitată de reclamantă, fapt menționat în cererea de concretizare. Iar referitor la suma de 10 201,46 de lei cu titlu de servicii comunale, prima instanță a menționat că aceste cheltuieli nu sunt legate de întreținerea copiilor minori, or reclamanta împreună cu copii locuiesc în XXXXX.

4 Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu, casată parțial hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru în partea încasării cheltuielilor de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXXX, în mărime de 8 296,32 de euro care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării hotărârii, respectiv și în partea încasării taxei de stat, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care a fost respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind încasarea din contul lui Andrei Ticu în beneficiul Violetei Agrici a cheltuielilor de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 8 296,32 de euro care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării hotărârii.

A fost încasată de la Andrei Ticu în beneficiul statului suma de 2 789,95 de lei cu titlu de taxă de stat. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a considerat că reclamanta la 17 aprilie 2019 a depus o cerere de concretizare, prin care ultima ar fi solicitat și încasarea cheltuielilor suplimentare, or la 17 aprilie 2019, Violeta Agrici a depus o cerere privind completarea acțiunii cu probe în temeiul art. 117, 185 alin. (2) CPC.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță eronat a dispus spre încasare din contul lui Andrei Ticu în beneficiul Violetei Agrici a cheltuielilor de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori, în mărime de 8 296,32 de euro care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării hotărârii, fără ca acestea să fie solicitate a fi încasate de către reclamanta/intimată Violeta Agrici printr-o acțiune civilă cu cerințe bine determinate și expuse în baza art. 166- 167 CPC. Totodată, instanța de apel a menționat că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, apelantul/pârât Andrei Ticu a solicitat încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă luând în considerare, ca circumstanță stabilită, informația prezentată de Biroul Național de Statistică despre valoarea minimului de existență pentru copii.

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) Codul familiei, instanța de apel a considerat că prima instanță just a dispus încasarea din contul lui Andrei Ticu în beneficiul Violetei Agrici a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, în mărime de 1/3 din salariu, indemnizația de funcție și toate veniturile acestuia, plătibilă lunar, începând cu data adresării cererii în judecată - 5 decembrie 2018 și până la atingerea majoratului copiilor minori. Or, art. 75 alin. (1) Codul familiei, prevede expres faptul că pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

La 29 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal și ulterior, la 26 februarie 2021, prin intermediul Secției documentare procesuală a cauzelor civile, Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu a declarat recurs împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu 5 adoptarea unei noi hotărâri, potrivit normelor pentru primă instanță, prin care să fie încasată pensie de întreținere din contul lui în beneficiul Violetei Agrici pentru copii minori XXXXX și XXXXX, până la atingerea majoratului de către copiii minori, de la data depunerii cererii de chemare în judecată în sumă bănească fixă luând în considerare, ca circumstanță stabilită, informația prezentată de Biroul Național de Statistică despre valoarea minimului de existență pentru copii sau admiterea recursului cu expedierea dosarului la rejudecare în instanța de apel, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată în partea menținerii hotărârii primei instanțe, fiind pasibile casării, deoarece instanțele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea și au adoptat actele de dispoziție cu încălcarea esențială a normelor de drept procedural. Curtea de Apel Cltișinău nu a motivat concluziile sale, a făcut trimiteri superficiale la norme de drept, fără a pătrunde în esența raporturilor juridice stabilite între părți. A remarcat că atât pretenția Violetei Agrici, cât și soluția instanțelor de judecată privind încasarea a 1/3 din indemnizația de funcție a lui este una neîntemeiată.

Astfel, a evidențiat că instanța națională nu poate dispune prin hotărâre încasarea a 1/3 din indemnizația de funcție, or cerința intimatei de a fi încasată pensie din indemnizația de funcție nu are niciun suport juridic, fiind o acțiune ce depășește competența instanței de judecată, chestiunea respectivă urmând a fi soluționată de executorul judecătoresc la etapa punerii în executare a hotărârii judecătorești.

La fel, a considerat neîntemeiată pretenția Violetei Agrici, cât și soluția instanțelor, în partea ce vizează nemijlocit indemnizația de funcție, deoarece în cazul executării acestei hotărâri, care este una condiționată, neprevizibilă și incertă, or, având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 987 din 11 august 2003 despre aprobarea Regulamentului privind activitatea administrativ-financiară a instituțiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare, în situația în care dânsul nu va mai activa în misiune diplomatică vor apărea impedimente și incertitudini esențiale și majore la executarea ei, iar situația va evolua într-o manieră, care va face imposibilă executarea hotărârii.

A mai notat că, deși instanța de apel în motivare a considerat necesară încasarea în legătură cu faptul că cererea de apel a fost admisă, cu casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de întreținere suplimentare, a dispus încasarea de la el în beneficiul statului a sumei de 2 789,95 de lei cu titlu de taxă de stat. Prin urmare, instanța de apel nu a ținut cont că la depunerea apelului a fost achitată taxă de stat în mărime de 5 732,47 de lei, or prin cererea de apel a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată. Deci, instanța de apel nu că nu a dispus încasarea cheltuielilor de judecată legate de taxa de stat la depunerea apelului, dar a dispus și încasarea taxei de stat din contul lui în beneficiul statului a sumei de 2 789,95 de lei.

6 La 5 mai 2021, Violetei Agrici, reprezentată de avocatul Nadejda Osmochescu a depus referință la recursul declarat de Andrei Ticu, solicitând respingerea recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 30 noiembrie 2020 la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatului Andrian Guțan, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 244 vol. I). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 29 ianuarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 7 Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 8