2ra-712/21 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

2ra-712/21 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-712/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. M. Frunze)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Andrei

Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Violetei Agrici,

reprezentată de avocatul Nadejda Osmochescu împotriva lui Andrei Ticu cu privire

la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu, casată

parțial hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă în

această parte o nouă hotărâre

constată:

La 5 decembrie 2018, Violeta Agrici, reprezentată de avocatul Nadejda

Osmochescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Ticu cu

privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 10 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost desfăcută căsătoria dintre Andrei Ticu și

Violeta Agrici, fapt înregistrat și trecut în registrul actelor de stare civilă la nr. 356,

la 11 mai 2017 de către Oficiul Stării Civile sectorul Botanica mun. Chișinău,

eliberat la 26 iulie 2017, cu Seria D-IV nr. 0590853.

Prin aceeași hotărâre judecătorească, a fost stabilit domiciliul copiilor minori

XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, cu mama Violeta

Agrici, a fost permisă ieșirea și intrarea minorilor XXXXX și XXXXX, în și din

Republica Moldova fără acordul tatălui Andrei Ticu, a fost permis mamei Violeta

Agrici perfectarea tuturor actelor de stare civilă necesare plecării copiilor minori

XXXXX și XXXXX, fără acordul tatălui Andrei Ticu.

A menționat că din căsătoria comună a părților au rezultat doi copii XXXXX,

născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.

1

Întru soluționarea amiabilă a problemei privind întreținerea copiilor minori, la

10 octombrie 2018, a expediat notificarea și proiectul acordului de îndeplinire a

obligațiilor părintești, prin Poșta Moldovei, scrisoarea recomandată cu

nr. RR120356862MD, care a fost livrată tatălui copiilor - Andrei Ticu în data de

16 octombrie 2018, ora 09:35.

La solicitarea pârâtului, a expediat și varianta electronică a acordului.

A comunicat că Andrei Ticu a exprimat dezacordul de a achita pensia pentru

întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 din salariul și/sau din alte venituri,

propunând să achite doar suma formată din 1/4 din indemnizația de funcție.

La 14 noiembrie 2018, a avut loc și o întâlnire cu avocatul desemnat al

pârâtului, Adrian Guțanu. În discuția avută, a propus încă odată semnarea acordului

de îndeplinire a obligațiilor părintești benevol la notar sau secția consulară, însă nici

până în data depunerii cererii nu a urmat un răspuns clar.

A evidențiat că, în interesul major al copiilor, cu informarea tatălui și pentru

a le oferi un viitor prosper, dânsa, fiind în misiune diplomatică, a luat decizia,

considerând oportun de ai înscrie pe copiii minori într-o școală cu studierea în limba

engleză (nu în limba spaniolă vorbită în țara de reședință), ca în viitor copiii să se

poată acomoda și în alte țări, plecând într-o eventuală altă misiune, și la voința

copiilor.

A relatat reclamanta că locuiesc separat, dânsa este angajata MAEIE,

momentan deține funcția de Ambasador al RM în Regatul Spaniei, copii după

divorțul pronunțat la 10 aprilie 2017, locuiesc cu ea, iar tatăl din motive necunoscute

nu contribuie material benevol la creșterea și educarea copiilor minori.

La fel, a indicat că Andrei Ticu este angajat al MAEIE, administrator-șofer al

Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos, are salariu și o

indemnizație de funcție:

- din 27 noiembrie 2015 până în iunie 2017 a fost angajat ca administrator-

șofer al Consulatului General al RM în or. Istanbul (Republica Turcia) cu salariu de

funcție în mărime de 1 800 de lei și indemnizația de funcție care constituia 55 % din

indemnizația șefului misiunii diplomatice în mărime de 1 100 de euro;

- din luna iulie 2017 până în prezent este angajat ca administrator-șofer al

Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos cu salariu de funcție în

mărime de 1 800 de lei și indemnizația de funcție care constituia 55 % din

indemnizația șefului misiunii diplomatice în mărime de 1 100 de euro, stabilită prin

Anexa nr. 353 la Hotărârea Guvernului nr. 182 din 16 martie 2010 până la

4 octombrie 2018;

- în perioada anilor 2017 - 2018 s-a aflat 2 luni în concediu de odihnă anual;

- din 5 octombrie 2018, data publicării în Monitorul Oficial 377-383/1013,

5 octombrie 2018, prin Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 octombrie 2018 au fost

stabilite, prin Anexa nr. 1 Nomenclatorul funcțiilor și coeficienților de ierarhizare

pentru stabilirea indemnizațiilor pentru personalul instituțiilor serviciului diplomatic

al Republicii Moldova peste hotare pentru funcția de administrator-șofer coeficientul

de ierarhizare 2,75. Prin Anexa nr. 2 Baza de calcul pentru stabilirea indemnizațiilor

de funcție pentru personalul instituțiilor serviciului diplomatic al Republicii

Moldova peste hotare, a fost stabilit pentru Regatul Țărilor de Jos baza de calcul 700

2

de euro, care printr-un calcul simplu stabilește indemnizație de funcție în mărime de

1 925 de euro.

A considerat necesară încasarea de la pârât a pensiei de întreținere pentru

copiii minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 1/3 din salariu, indemnizație și alte

venituri, în beneficiul mamei, Violeta Agrici.

Având în vedere prevederile art. 104 Codul familiei, pentru perioada

anterioară de după divorț din 10 aprilie 2017, a solicitat determinarea restanței la

pensia de întreținere, pentru toată perioada anterioară de aproximativ 20 luni, după

cum urmează:

- salariu în lei - 1 800 de lei - 1/3 constă din 10 aprilie 2017 – până la

5 decembrie 2018 = aproximativ 11 903,22 de lei;

- indemnizația de funcție din 10 aprilie 2017 - până la 5 octombrie 2018 –

1 100 de euro - 1/3 = aproximativ 5 795,70 de euro;

- indemnizația de funcție din 5 octombrie 2018 - până la 5 decembrie 2018 –

1 925 de euro - 1/3 = 1 283,32 de euro;

- suma estimativă totală în lei fiind 11 903,22 de lei și în euro – 7 079,02.

La fel, a reținut că XXXXX, copilul mai mare, a susținut examenul pentru

înscrierea la școala XXXXX, XXXXX, pe care o frecventează acum, reușitele sunt

pe măsură, și XXXXX, mezinul, nu putea fi înscris (pentru prima dată) la o altă

școală decât la cea, pe care o frecventează fratele mai mare, pentru a nu fi simțită

deosebirea în familie.

Aceste eforturi fiind îndreptate pentru interesul major al copiilor.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 58, 60, 63, 64, 74, 75, 104

Codul familie, art. 8, 18, din Legea privind drepturile copilului, art. 39, 85, 166, 167,

206 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Andrei Ticu în beneficiul ei a

pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, până la atingerea

majoratului, în mărime de 1/3 - pentru 2 copii din salariu, indemnizația de funcție și

din alte venituri ale, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori pentru

perioada anterioară de 20 luni, din 10 aprilie 2017 (ziua pronunțării divorțului și

stabilirii domiciliului copiilor) în sumă estimativă de 11 903,22 de lei și 7 079,02 de

euro, a cheltuielilor de judecată, precum și semnarea și confirmarea printr-o hotărâre

judecătorească a acordului de îndeplinire a obligațiilor părintești.

La 17 aprilie 2019, Violeta Agrici, reprezentată de avocatul Nadejda

Osmochescu a depus cerere privind completarea acțiunii cu probe, prin care, în

temeiul art. 117, 185 alin. (2) CPC, a solicitat instanței să admită probele de

confirmare a cheltuielilor de școlarizare a copiilor minori XXXXX și XXXXX,

precum și cheltuielile de întreținere a apartamentului din mun. Chișinău după cum

urmează:

- pentru perioada septembrie - decembrie 2018, pentru școlarizare 12 101,15 de

euro;

- pentru perioada 1 - 4 aprilie 2019 pentru școlarizare achitat – 4 491,50 de

euro;

- restanță la plată 13 619,30 de euro (neachitat) - pentru februarie - iunie 2019;

- servicii comunale din 2 mai 2018 până la 12 aprilie 2019 – 10 201,46 de lei

achitate.

3

Prin hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la Andrei Ticu în beneficiul Violetei Agrici pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 1/3 din salariu,

indemnizația de funcție și toate veniturile acestuia, plătibilă lunar, începând cu data

adresării cererii în judecată - 5 decembrie 2018 și până la atingerea majoratului

copiilor minori, cheltuielile de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor

minori XXXXX și XXXXX în mărime de 8 296,32 de euro, care urmează a fi

convertiți în valută națională la data executării hotărârii și cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 5 000 de lei.

A fost explicat că în conformitate cu pct. 67 din Hotărârea Curții

Constituționale nr. 39 din 14 octombrie 2017 privind excepția de

neconstituționalitate a articolelor 15 alin. (2) lit. d) și 38 alin. (4) lit. f) din Codul de

executare al Republicii Moldova, prezenta hotărâre, în partea plății pensiei de

întreținere, urmează a fi executată imediat, la expirarea termenului de 15 zile din

data pronunțării.

A fost încasată de la Andrei Ticu în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 4 922,31 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

În susținerea soluției emise, prima instanță a ajuns la concluzia că cerința din

acțiune cu privire la încasarea din contul lui Andrei Ticu a pensiei pentru întreținerea

copiilor minori urmează a fi admisă, prin stabilirea în sarcina lui Andrei Ticu a

obligației lunare de achitare a unei pensii de întreținere a copiilor minori XXXXX

și XXXXX, în cuantum de 1/3 din salariu, indemnizația de funcție și din alte venituri

ale pârâtului, începând cu data adresării cererii de chemare în judecată, adică

începând cu 5 decembrie 2018 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Totodată, prima instanță a reținut că ambii părinți au datoria de a compensa

cheltuielile pentru întreținerea copilului minor și, ținând cont de cheltuielile

suportate de reclamantă în legătură cu școlarizarea copiilor minori XXXXX și

XXXXX, prima instanță a considerat oportună încasarea din contul lui Andrei Ticu

în beneficiul Violetei Agrici a cheltuielilor de întreținere suplimentare pentru

întreținerea copiilor minori în mărime de 8 296,32 de euro care urmează a fi

convertiți în valută națională la data executării hotărârii.

În ceea ce privește pretenția privind încasarea din contul lui Andrei Ticu a

restanței la plată pentru școlarizarea copiilor în mărime de 13 619,30 de euro

(neachitat) - pentru februarie - iunie 2019 și încasarea serviciilor comunale din 2 mai

2018 până la 12 aprilie 2019 în mărime de 10 201,46 de lei achitate, prima instanță

le-a considerat neîntemeiate și pasibile a fi respinse.

Or, instanței de judecată a nu au fost prezentate careva probe care ar confirma

faptul că Violeta Agrici urma a achita pentru școlarizarea copiilor minori pentru

perioada februarie -iunie 2019 suma de 13 619,30 de euro, sumă care nu a fost

achitată de reclamantă, fapt menționat în cererea de concretizare.

Iar referitor la suma de 10 201,46 de lei cu titlu de servicii comunale, prima

instanță a menționat că aceste cheltuieli nu sunt legate de întreținerea copiilor

minori, or reclamanta împreună cu copii locuiesc în XXXXX.

4

Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu, casată parțial

hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru în partea încasării

cheltuielilor de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori XXXXX

și XXXXXX, în mărime de 8 296,32 de euro care urmează a fi convertiți în valută

națională la data executării hotărârii, respectiv și în partea încasării taxei de stat, cu

emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care a fost respins, ca neîntemeiat,

capătul de cerere privind încasarea din contul lui Andrei Ticu în beneficiul Violetei

Agrici a cheltuielilor de întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori

XXXXX și XXXXX, în mărime de 8 296,32 de euro care urmează a fi convertiți în

valută națională la data executării hotărârii.

A fost încasată de la Andrei Ticu în beneficiul statului suma de 2 789,95 de

lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță

eronat a considerat că reclamanta la 17 aprilie 2019 a depus o cerere de concretizare,

prin care ultima ar fi solicitat și încasarea cheltuielilor suplimentare, or la 17 aprilie

2019, Violeta Agrici a depus o cerere privind completarea acțiunii cu probe în

temeiul art. 117, 185 alin. (2) CPC.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță eronat a dispus spre

încasare din contul lui Andrei Ticu în beneficiul Violetei Agrici a cheltuielilor de

întreținere suplimentare pentru întreținerea copiilor minori, în mărime de 8 296,32

de euro care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării hotărârii,

fără ca acestea să fie solicitate a fi încasate de către reclamanta/intimată Violeta

Agrici printr-o acțiune civilă cu cerințe bine determinate și expuse în baza art. 166-

167 CPC.

Totodată, instanța de apel a menționat că în cadrul examinării cauzei în

instanța de apel, apelantul/pârât Andrei Ticu a solicitat încasarea pensiei de

întreținere în sumă bănească fixă luând în considerare, ca circumstanță stabilită,

informația prezentată de Biroul Național de Statistică despre valoarea minimului de

existență pentru copii.

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) Codul familiei, instanța de apel a

considerat că prima instanță just a dispus încasarea din contul lui Andrei Ticu în

beneficiul Violetei Agrici a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, în mărime de

1/3 din salariu, indemnizația de funcție și toate veniturile acestuia, plătibilă lunar,

începând cu data adresării cererii în judecată - 5 decembrie 2018 și până la atingerea

majoratului copiilor minori.

Or, art. 75 alin. (1) Codul familiei, prevede expres faptul că pensia de

întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale

părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3

și mai mulți copii.

La 29 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal și ulterior, la

26 februarie 2021, prin intermediul Secției documentare procesuală a cauzelor

civile, Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu a declarat recurs împotriva

deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

5

adoptarea unei noi hotărâri, potrivit normelor pentru primă instanță, prin care să fie

încasată pensie de întreținere din contul lui în beneficiul Violetei Agrici pentru copii

minori XXXXX și XXXXX, până la atingerea majoratului de către copiii minori, de

la data depunerii cererii de chemare în judecată în sumă bănească fixă luând în

considerare, ca circumstanță stabilită, informația prezentată de Biroul Național de

Statistică despre valoarea minimului de existență pentru copii sau admiterea

recursului cu expedierea dosarului la rejudecare în instanța de apel, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

în partea menținerii hotărârii primei instanțe, fiind pasibile casării, deoarece

instanțele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat

legea și au adoptat actele de dispoziție cu încălcarea esențială a normelor de drept

procedural.

Curtea de Apel Cltișinău nu a motivat concluziile sale, a făcut trimiteri

superficiale la norme de drept, fără a pătrunde în esența raporturilor juridice stabilite

între părți.

A remarcat că atât pretenția Violetei Agrici, cât și soluția instanțelor de

judecată privind încasarea a 1/3 din indemnizația de funcție a lui este una

neîntemeiată.

Astfel, a evidențiat că instanța națională nu poate dispune prin hotărâre

încasarea a 1/3 din indemnizația de funcție, or cerința intimatei de a fi încasată pensie

din indemnizația de funcție nu are niciun suport juridic, fiind o acțiune ce depășește

competența instanței de judecată, chestiunea respectivă urmând a fi soluționată de

executorul judecătoresc la etapa punerii în executare a hotărârii judecătorești.

La fel, a considerat neîntemeiată pretenția Violetei Agrici, cât și soluția

instanțelor, în partea ce vizează nemijlocit indemnizația de funcție, deoarece în cazul

executării acestei hotărâri, care este una condiționată, neprevizibilă și incertă, or,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 987 din 11 august 2003 despre aprobarea

Regulamentului privind activitatea administrativ-financiară a instituțiilor serviciului

diplomatic al Republicii Moldova peste hotare, în situația în care dânsul nu va mai

activa în misiune diplomatică vor apărea impedimente și incertitudini esențiale și

majore la executarea ei, iar situația va evolua într-o manieră, care va face imposibilă

executarea hotărârii.

A mai notat că, deși instanța de apel în motivare a considerat necesară

încasarea în legătură cu faptul că cererea de apel a fost admisă, cu casarea hotărârii

primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de întreținere suplimentare, a dispus

încasarea de la el în beneficiul statului a sumei de 2 789,95 de lei cu titlu de taxă de

stat.

Prin urmare, instanța de apel nu a ținut cont că la depunerea apelului a fost

achitată taxă de stat în mărime de 5 732,47 de lei, or prin cererea de apel a solicitat

încasarea cheltuielilor de judecată.

Deci, instanța de apel nu că nu a dispus încasarea cheltuielilor de judecată

legate de taxa de stat la depunerea apelului, dar a dispus și încasarea taxei de stat din

contul lui în beneficiul statului a sumei de 2 789,95 de lei.

6

La 5 mai 2021, Violetei Agrici, reprezentată de avocatul Nadejda Osmochescu

a depus referință la recursul declarat de Andrei Ticu, solicitând respingerea

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

30 noiembrie 2020 la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatului

Andrian Guțan, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

actele cauzei (f. d. 244 vol. I).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 29 ianuarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Andrei Ticu, reprezentat de

Andrian Guțanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de

Andrian Guțanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

7

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Andrei Ticu, reprezentat de Andrian Guțanu urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Ticu, reprezentat de

Andrian Guțanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

8