2ra-1345/20 — încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori

2ra-1345/20 — încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1345/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, A. Panov)

DECIZIE

18 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații

Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu și de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul

Sergiu Cotruța,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Silvia Timofte

împotriva lui Victor Timofte cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii

minori,

împotriva deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a fost

casată hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La data de 28 iulie 2017, Silvia Timofte a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Victor Timofte cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii

minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a încheiat căsătoria cu pârâtul la 16

iunie 2006 la Oficiul Stării Civile Centru. Din căsătorie s-au născut copiii comuni

XXXXX.

A susținut că din anul 2016, Victor Timofte a plecat din familie și în prezent

concubinează cu fosta profesoară a copiilor comuni, nu participă la întreținerea copiilor

și nu acordă niciun sprijin financiar.

A afirmat că, deși este destinată a satisface în primul rând nevoile alimentare ale

copilului, obligația legală de întreținere a copilului este mult mai complexă decât o

1

simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit,

resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei

instruiri corespunzătoare, a unei locuințe sau a tratamentelor medicale.

Silvia Timofte a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a pensiei

de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte

venituri, până la atingerea majoratului.

Prin hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Silvia Timofte a fost admisă integral și s-a încasat de la Victor Timofte în

beneficiul Silviei Timofte pensia de întreținere pentru copiii minori XXXXX, în mărime

de 1/3 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea

majoratului de către copii. Totodată, s-a încasat de la Victor Timofte în bugetul de stat

taxa de stat în sumă de 150 de lei.

La data de 26 iulie 2019 Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța,

a declarat apel împotriva hotărârii din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a fost casată

hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată

o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Timofte Victor

în beneficiul Silviei Timofte pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, în

mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea

majoratului. În rest, acțiunea depusă de Silvia Timofte a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia suplimentară din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a încasat

de la Victor Timofte în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 432 de lei.

La data de 08 august 2020 Silvia Timofte, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și

casarea deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel era obligată să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite.

Reprezentantul recurentei a menționat că instanța de apel eronat a pus la baza

deciziei sale declarația nr. 2600 din 20 august 2019, prin care copilul minor XXXXX

și-a exprimat dorința de a locui împreună cu tatăl său Victor Timofte în Germania,

deoarece copilul a fost scos ilegal din țară, prin înșelăciune, intimatul convingând-o că

fiul pleacă doar în vacanță.

La data de 25 august 2020 Silvia Timofte, reprezentată de avocatul Dumitru

Cazacu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie încasată pensia de întreținere pentru copiii

minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri ale lui Victor Timofte,

pentru perioada 28 iulie 2017 – 30 iulie 2019 (când XXXXX a plecat la tatăl său în

2

Germania), iar ulterior pensia să fie încasată în mărime 1/4 din salariul și/sau alte

venituri ale intimatului.

În susținerea recursului, avocatul Dumitru Cazacu a invocat că instanța de apel a

examinat cauza în lipsa părților, care nu au fost citate legal.

A menționat că instanța de apel nu a luat în considerare perioada de timp din

momentul depunerii cererii de chemare în judecată la 28 iulie 2017 și data când copilul

a plecat împreună cu tatăl său peste hotarele țării și a diminuat greșit cuantumul pensiei

pentru întreținerea copiilor minori de la 1/3 la 1/4 din salariul și/sau alte venituri ale

intimatului.

La data de 30 septembrie 2020 Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel sau pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie încasată din contul lui pensia de întreținere pentru copilul XXXXX în

mărime fixă de 1117,05 lei, conform informației privind valoarea minimului de

existență prezentată Biroul Național de Statistică.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel corect a concluzionat asupra

încasării pensiei de întreținere doar pentru copilul XXXXX, însă eronat a dispus

încasarea acesteia sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, deoarece la

materialele cauzei nu au fost anexate înscrisuri care să demonstreze că tatăl are un

salariu fix, din contra, acesta prestează munca în funcție de ofertă și ocazie, fapt care

necesită a fi apreciat în mod obiectiv de către instanța de judecată la modalitatea de

încasare a pensiei de întreținere.

În acest sens, reprezentantul recurentului a invocat prevederile art. 75 alin. (3)

din Codul familiei, potrivit cărora în cazul în care unii copii rămân cu un părinte, iar

alții – cu celălalt, pensia de întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin asigurat

se stabilește într-o sumă bănească fixă, determinată conform art.76.

A notat că pensia de întreținere pentru copilul minor rămas în grija mamei

urmează a fi încasată într-o sumă bănească fixă și anume, în mărime de 1117,05 lei, or,

conform informației privind valoarea minimului de existență prezentată Biroul Național

de Statistică, media anuală pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani este de

2234,1 lei (pentru ambii părinți).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 09 iunie 2020.

Materialele cauzei atestă că Silvia Timofte a recepționat copia deciziei motivate

a instanței de apel la 10 iulie 2020, în acest sens fiind semnată o recipisă (f.d. 205).

Totodată, conform scrisorii de însoțire nr. 5882, la 23 iulie 2020 copia deciziei motivate

a fost expediată în adresa lui Timofte Victor și Timofte Silvia, precum și a avocaților

Cotruța Sergiu și Dumitru Cazacu (f.d. 206), însă lipsesc date cu privire la recepționarea

acesteia.

3

Astfel, recursurile declarate la data de 08 august 2020 și 25 august 2020 de către

Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu și la 30

septembrie 2020 de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, sunt

în termen.

La data de 25 august 2020 și respectiv, 26 august 2020, copia recursurilor

declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și Dumitru

Cazacu au fost expediate în adresa intimatului Timofte Victor, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 214, 218).

La 02 octombrie 2020, copia recursului declarat de Victor Timofte, reprezentat

de avocatul Sergiu Cotruța, a fost expediat în adresa Silviei Timofte, cu înștiințarea

despre depunerea referinței (f.d.224).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a considerat recursurile admisibile și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursurile se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel din 09 iunie 2020 și a deciziei suplimentare din 07 iulie 2020 și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

4

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Din materialele dosarului rezultă că la 16 iunie 2006 a fost încheiată căsătoria

între Victor Timofte și Silvia Iovu (Timofte) (f.d. 4).

Din căsătorie s-au născut copiii comuni XXXXX (f.d. 6-7).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată la 28 iulie 2017, Silvia Timofte

a solicitat încasarea din contul lui Victor Timofte în beneficiul său a pensiei de

întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte

venituri, până la atingerea majoratului, invocând că din anul 2016, pârâtul a plecat din

familie, nu participă la întreținerea copiilor și nu acordă niciun sprijin financiar.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și a încasat de la Victor Timofte în beneficiul Silviei Timofte pensia

de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri,

începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea majoratului de către copii. Totodată, s-a

încasat de la Victor Timofte în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 150 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a ajuns la concluzia temeiniciei

acestuia, a casat hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

pronunțat o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la

Timofte Victor în beneficiul Silviei Timofte pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXXX, în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până

la atingerea majoratului. În rest, acțiunea depusă de Silvia Timofte a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia suplimentară din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a încasat

de la Victor Timofte în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 432 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin declarația nr. 2600 din

20 august 2019, autentificată de notarul public Marcel Conoval, copilul minor XXXXX

și-a exprimat dorința de a locui împreună cu tatăl său Victor Timofte în Germania.

Astfel, copilul minor XXXXX locuiește împreună cu tatăl său din luna august 2019 în

Republica Federală Germania, deține poliță de asigurare de sănătate și este înmatriculat

5

la școala reală Otto-Hahn, în anul școlar 2019-2020, clasa R5C, fapt confirmat prin

certificatul emis de instituția de învățământ din Germania.

În circumstanțele constatate, instanța de apel a conchis că urmează a fi încasată

din contul lui Victor Timofte doar pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX

în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la

atingerea majoratului.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că Silvia Timofte a insistat la încasarea pensiei

de întreținere pentru copiii minori sub forma unei cote din salariu și/sau din alte venituri

ale lui Victor Timofte, refuzând categoric poziția ultimului de a fi încasată pensia în

sumă bănească fixă calculată din valoarea minimului de existență stabilită de Biroul

Național de Statistică și împărțită la ambii părinți.

Sub acest aspect, instanța de apel a considerat că pentru respectarea interesului

superior al copilului minor XXXXX, dreptul la o alimentație decentă, la studii decente,

dezvoltare personală decentă, comparând posibilitatea tatălui, câștigurile realizate în

Germania cu cele ale mamei în Republica Moldova fiind total diferite, pentru a menține

un echilibru între copii, pensia de întreținere urmează a fi încasată în mărime de 1/4 din

salariul și/sau alte venituri ale lui Victor Timofte. Mai mult ca atât, Victor Timofte a

confirmat că lucrează, cu toate că nu a prezentat un act în acest sens, însă totodată, la

materialele cauzei nu se regăsește vreun înscris care ar demonstra contrariul.

Concomitent, Victor Timofte nu a prezentat diferența de câștig.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că Victor Timofte lucrează, respectiv are

venit, deci achitarea pensiei în cote este posibilă, nu este dificilă și nu lezează interesele

părților.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, consideră că decizia instanței de apel a fost emisă cu

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Conform art. 74 din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină copiii

minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul de plată a

pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau între

părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare contract și părinții nu

participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale

judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității

tutelare teritoriale.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pensia de întreținere pentru

copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime

de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

Art. 76 din Codul familiei prevede că în cazurile cînd părintele care datorează

întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori

primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu

și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei

de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

6

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească

poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită

lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu

și/sau alte venituri conform art. 75. Cuantumul sumei bănești fixe încasate în

conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de

starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându-se,

dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Instanța de recurs reține că, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

într-o cotă stabilită de dispozițiile art. 75 din Codul familiei poate avea loc numai în

cazul în care pârâtul este angajat în câmpul muncii, având un loc de muncă de bază și,

după caz, altul ocupat prin cumul, dispune de un salariu stabil și/sau alte venituri, cu

prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau alte venituri ale sale.

În cazul în care lipsesc date despre locul de muncă de bază al pârâtului, despre

salariul și/sau alte venituri ale ultimului, sau în cazul în care pe parcursul examinării

cauzei sunt prezentate date cu privire la aceea că pârâtul nu este încadrat în câmpul

muncii, cu toate că reclamantul a solicitat încasarea pensiei de întreținere sub forma

unei cote din salariu și/sau alte venituri, instanța de judecată urmează să dispună

încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor conform prevederilor art. 76 alin.

(1) din Codul familiei, într-o sumă bănească fixă.

În acest sens, nu va fi considerat că la pronunțarea hotărârii, instanța

judecătorească a depășit limitele pretențiilor înaintate de reclamant, deoarece pretenția

înaintată de către reclamant ține de încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor,

iar în conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că Silvia Timofte a solicitat încasarea din contul lui Victor

Timofte în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime de 1/3

din salariul și/sau alte venituri, până la atingerea majoratului.

Însă, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe care să ateste faptul că

Victor Timofte este angajat în câmpul muncii, dispune de un salariu stabil și/sau alte

venituri, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau alte venituri ale

sale, pentru a fi posibilă înacasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori într-o cotă

stabilită de dispozițiile art. 75 din Codul familiei.

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că Victor Timofte prestează muncă

ocazională în Germania și respectiv, nu are un venit stabil.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel eronat a decis încasarea de la Victor

Timofte a pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariu și alte venituri, or, în speță

lipsesc date despre locul de muncă al pârâtului, despre salariul și/sau alte venituri ale

ultimului.

7

Prin urmare, chiar dacă Silvia Timofte a solicitat încasarea pensiei de întreținere

sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, instanța de apel urma să aplice

prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei și ținând cont de starea materială și

familială a părților și de alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația

eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență

pentru un copil, să încaseze pensia de întreținere într-o sumă bănească fixă, în acest caz

nefiind considerată depășirea limitelor pretențiilor înaintate de reclamant.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție apreciază circumstanțele enunțate drept o eroare judiciară care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, motiv din care decizia instanței de apel urmează a

fi casată, cu restituirea cauzei spre rejudecare, or, în conformitate cu art. 442 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în

apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către

intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Totodată, se reține că instanța de apel a conchis că urmează a fi încasată din contul

lui Victor Timofte doar pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime

de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea

majoratului, deoarece copilul minor XXXXX locuiește împreună cu tatăl său din luna

august 2019 în Republica Federală Germania, deține poliță de asigurare de sănătate și

este înmatriculat la școala reală Otto-Hahn, în anul școlar 2019-2020, clasa R5C, fapt

confirmat prin certificatul emis de instituția de învățământ din Germania.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că această concluzie este pripită, deoarece în perioada de la 28 iulie

2017 (data adresării cu cerere de chemare în judecată) și până în luna august 2019 (când

copilul minor a trecut cu traiul la tata), copilul minor XXXXX s-a aflat la întreținerea

mamei Silvia Timofte, perioadă pentru care Victor Timofte nu a achitat pensie de

întreținere celuilalt părinte în grija căruia s-a aflat copilul, iar instanța de apel nu a

motivat de ce respinge solicitarea mamei cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru perioada până la stabilirea copilului XXXXX cu traiul la tata.

În acest sens se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod

sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al

Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru

ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor

al Consiliului Europei).

Astfel, din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și

Dumitru Cazacu și de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, de

a casa integral decizia din 09 iunie 2020 și decizia suplimentară din 07 iulie 2020 ale

8

Curții de Apel Chișinău și a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații

Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu și de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul

Sergiu Cotruța.

Se casează integral decizia din 09 iunie 2020 și decizia suplimentară din 07 iulie

2020 ale Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de către Silvia Timofte împotriva lui Victor Timofte cu privire la încasarea

pensiei de întreținere pentru copiii minori, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

9