2ra-1345/20 — încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori

Dosarul nr. 2ra-1345/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, A. Panov) DECIZIE 18 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând recursurile declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu și de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Silvia Timofte împotriva lui Victor Timofte cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, împotriva deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a fost casată hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial, constată: La data de 28 iulie 2017, Silvia Timofte a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Timofte cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a încheiat căsătoria cu pârâtul la 16 iunie 2006 la Oficiul Stării Civile Centru. Din căsătorie s-au născut copiii comuni XXXXX. A susținut că din anul 2016, Victor Timofte a plecat din familie și în prezent concubinează cu fosta profesoară a copiilor comuni, nu participă la întreținerea copiilor și nu acordă niciun sprijin financiar. A afirmat că, deși este destinată a satisface în primul rând nevoile alimentare ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului este mult mai complexă decât o 1 simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit, resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe sau a tratamentelor medicale.

Silvia Timofte a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri, până la atingerea majoratului. Prin hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Silvia Timofte a fost admisă integral și s-a încasat de la Victor Timofte în beneficiul Silviei Timofte pensia de întreținere pentru copiii minori XXXXX, în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea majoratului de către copii. Totodată, s-a încasat de la Victor Timofte în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 150 de lei.

La data de 26 iulie 2019 Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a declarat apel împotriva hotărârii din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a fost casată hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Timofte Victor în beneficiul Silviei Timofte pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea majoratului.

În rest, acțiunea depusă de Silvia Timofte a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia suplimentară din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a încasat de la Victor Timofte în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 432 de lei. La data de 08 august 2020 Silvia Timofte, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel era obligată să verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite.

Reprezentantul recurentei a menționat că instanța de apel eronat a pus la baza deciziei sale declarația nr. 2600 din 20 august 2019, prin care copilul minor XXXXX și-a exprimat dorința de a locui împreună cu tatăl său Victor Timofte în Germania, deoarece copilul a fost scos ilegal din țară, prin înșelăciune, intimatul convingând-o că fiul pleacă doar în vacanță.

La data de 25 august 2020 Silvia Timofte, reprezentată de avocatul Dumitru Cazacu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie încasată pensia de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri ale lui Victor Timofte, pentru perioada 28 iulie 2017 – 30 iulie 2019 (când XXXXX a plecat la tatăl său în 2 Germania), iar ulterior pensia să fie încasată în mărime 1/4 din salariul și/sau alte venituri ale intimatului. În susținerea recursului, avocatul Dumitru Cazacu a invocat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa părților, care nu au fost citate legal.

A menționat că instanța de apel nu a luat în considerare perioada de timp din momentul depunerii cererii de chemare în judecată la 28 iulie 2017 și data când copilul a plecat împreună cu tatăl său peste hotarele țării și a diminuat greșit cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori de la 1/3 la 1/4 din salariul și/sau alte venituri ale intimatului. La data de 30 septembrie 2020 Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel sau pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasată din contul lui pensia de întreținere pentru copilul XXXXX în mărime fixă de 1117,05 lei, conform informației privind valoarea minimului de existență prezentată Biroul Național de Statistică.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel corect a concluzionat asupra încasării pensiei de întreținere doar pentru copilul XXXXX, însă eronat a dispus încasarea acesteia sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, deoarece la materialele cauzei nu au fost anexate înscrisuri care să demonstreze că tatăl are un salariu fix, din contra, acesta prestează munca în funcție de ofertă și ocazie, fapt care necesită a fi apreciat în mod obiectiv de către instanța de judecată la modalitatea de încasare a pensiei de întreținere. În acest sens, reprezentantul recurentului a invocat prevederile art. 75 alin. (3) din Codul familiei, potrivit cărora în cazul în care unii copii rămân cu un părinte, iar alții – cu celălalt, pensia de întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin asigurat se stabilește într-o sumă bănească fixă, determinată conform art.76.

A notat că pensia de întreținere pentru copilul minor rămas în grija mamei urmează a fi încasată într-o sumă bănească fixă și anume, în mărime de 1117,05 lei, or, conform informației privind valoarea minimului de existență prezentată Biroul Național de Statistică, media anuală pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani este de 2234,1 lei (pentru ambii părinți). În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 09 iunie 2020. Materialele cauzei atestă că Silvia Timofte a recepționat copia deciziei motivate a instanței de apel la 10 iulie 2020, în acest sens fiind semnată o recipisă (f.d.

205). Totodată, conform scrisorii de însoțire nr. 5882, la 23 iulie 2020 copia deciziei motivate a fost expediată în adresa lui Timofte Victor și Timofte Silvia, precum și a avocaților Cotruța Sergiu și Dumitru Cazacu (f.d. 206), însă lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. 3 Astfel, recursurile declarate la data de 08 august 2020 și 25 august 2020 de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu și la 30 septembrie 2020 de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, sunt în termen. La data de 25 august 2020 și respectiv, 26 august 2020, copia recursurilor declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu au fost expediate în adresa intimatului Timofte Victor, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

214, 218). La 02 octombrie 2020, copia recursului declarat de Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a fost expediat în adresa Silviei Timofte, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.224). Referințe nu au fost depuse. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a considerat recursurile admisibile și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursurile se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel din 09 iunie 2020 și a deciziei suplimentare din 07 iulie 2020 și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea acțiunii.

Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ. Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea 4 hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Din materialele dosarului rezultă că la 16 iunie 2006 a fost încheiată căsătoria între Victor Timofte și Silvia Iovu (Timofte) (f.d. 4). Din căsătorie s-au născut copiii comuni XXXXX (f.d. 6-7). Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată la 28 iulie 2017, Silvia Timofte a solicitat încasarea din contul lui Victor Timofte în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri, până la atingerea majoratului, invocând că din anul 2016, pârâtul a plecat din familie, nu participă la întreținerea copiilor și nu acordă niciun sprijin financiar. Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și a încasat de la Victor Timofte în beneficiul Silviei Timofte pensia de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea majoratului de către copii.

Totodată, s-a încasat de la Victor Timofte în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 150 de lei. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, a casat hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a pronunțat o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la Timofte Victor în beneficiul Silviei Timofte pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea majoratului. În rest, acțiunea depusă de Silvia Timofte a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia suplimentară din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a încasat de la Victor Timofte în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 432 de lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin declarația nr. 2600 din 20 august 2019, autentificată de notarul public Marcel Conoval, copilul minor XXXXX și-a exprimat dorința de a locui împreună cu tatăl său Victor Timofte în Germania. Astfel, copilul minor XXXXX locuiește împreună cu tatăl său din luna august 2019 în Republica Federală Germania, deține poliță de asigurare de sănătate și este înmatriculat 5 la școala reală Otto-Hahn, în anul școlar 2019-2020, clasa R5C, fapt confirmat prin certificatul emis de instituția de învățământ din Germania.

În circumstanțele constatate, instanța de apel a conchis că urmează a fi încasată din contul lui Victor Timofte doar pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea majoratului. Curtea de Apel Chișinău a reținut că Silvia Timofte a insistat la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori sub forma unei cote din salariu și/sau din alte venituri ale lui Victor Timofte, refuzând categoric poziția ultimului de a fi încasată pensia în sumă bănească fixă calculată din valoarea minimului de existență stabilită de Biroul Național de Statistică și împărțită la ambii părinți.

Sub acest aspect, instanța de apel a considerat că pentru respectarea interesului superior al copilului minor XXXXX, dreptul la o alimentație decentă, la studii decente, dezvoltare personală decentă, comparând posibilitatea tatălui, câștigurile realizate în Germania cu cele ale mamei în Republica Moldova fiind total diferite, pentru a menține un echilibru între copii, pensia de întreținere urmează a fi încasată în mărime de 1/4 din salariul și/sau alte venituri ale lui Victor Timofte. Mai mult ca atât, Victor Timofte a confirmat că lucrează, cu toate că nu a prezentat un act în acest sens, însă totodată, la materialele cauzei nu se regăsește vreun înscris care ar demonstra contrariul. Concomitent, Victor Timofte nu a prezentat diferența de câștig.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că Victor Timofte lucrează, respectiv are venit, deci achitarea pensiei în cote este posibilă, nu este dificilă și nu lezează interesele părților. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios, consideră că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Conform art. 74 din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă.

Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale. Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

Art. 76 din Codul familiei prevede că în cazurile cînd părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, 6 dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75. Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Instanța de recurs reține că, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor într-o cotă stabilită de dispozițiile art. 75 din Codul familiei poate avea loc numai în cazul în care pârâtul este angajat în câmpul muncii, având un loc de muncă de bază și, după caz, altul ocupat prin cumul, dispune de un salariu stabil și/sau alte venituri, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau alte venituri ale sale.

În cazul în care lipsesc date despre locul de muncă de bază al pârâtului, despre salariul și/sau alte venituri ale ultimului, sau în cazul în care pe parcursul examinării cauzei sunt prezentate date cu privire la aceea că pârâtul nu este încadrat în câmpul muncii, cu toate că reclamantul a solicitat încasarea pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, instanța de judecată urmează să dispună încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor conform prevederilor art. 76 alin. (1) din Codul familiei, într-o sumă bănească fixă.

În acest sens, nu va fi considerat că la pronunțarea hotărârii, instanța judecătorească a depășit limitele pretențiilor înaintate de reclamant, deoarece pretenția înaintată de către reclamant ține de încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, iar în conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că Silvia Timofte a solicitat încasarea din contul lui Victor Timofte în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri, până la atingerea majoratului.

Însă, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe care să ateste faptul că Victor Timofte este angajat în câmpul muncii, dispune de un salariu stabil și/sau alte venituri, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau alte venituri ale sale, pentru a fi posibilă înacasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori într-o cotă stabilită de dispozițiile art. 75 din Codul familiei. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că Victor Timofte prestează muncă ocazională în Germania și respectiv, nu are un venit stabil. În asemenea circumstanțe, instanța de apel eronat a decis încasarea de la Victor Timofte a pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariu și alte venituri, or, în speță lipsesc date despre locul de muncă al pârâtului, despre salariul și/sau alte venituri ale ultimului.

7 Prin urmare, chiar dacă Silvia Timofte a solicitat încasarea pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, instanța de apel urma să aplice prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei și ținând cont de starea materială și familială a părților și de alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil, să încaseze pensia de întreținere într-o sumă bănească fixă, în acest caz nefiind considerată depășirea limitelor pretențiilor înaintate de reclamant.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază circumstanțele enunțate drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, motiv din care decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu restituirea cauzei spre rejudecare, or, în conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Totodată, se reține că instanța de apel a conchis că urmează a fi încasată din contul lui Victor Timofte doar pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, începând cu 28 iulie 2017 și până la atingerea majoratului, deoarece copilul minor XXXXX locuiește împreună cu tatăl său din luna august 2019 în Republica Federală Germania, deține poliță de asigurare de sănătate și este înmatriculat la școala reală Otto-Hahn, în anul școlar 2019-2020, clasa R5C, fapt confirmat prin certificatul emis de instituția de învățământ din Germania.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că această concluzie este pripită, deoarece în perioada de la 28 iulie 2017 (data adresării cu cerere de chemare în judecată) și până în luna august 2019 (când copilul minor a trecut cu traiul la tata), copilul minor XXXXX s-a aflat la întreținerea mamei Silvia Timofte, perioadă pentru care Victor Timofte nu a achitat pensie de întreținere celuilalt părinte în grija căruia s-a aflat copilul, iar instanța de apel nu a motivat de ce respinge solicitarea mamei cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru perioada până la stabilirea copilului XXXXX cu traiul la tata.

În acest sens se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Astfel, din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu și de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, de a casa integral decizia din 09 iunie 2020 și decizia suplimentară din 07 iulie 2020 ale 8 Curții de Apel Chișinău și a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admit recursurile declarate de către Silvia Timofte, reprezentată de avocații Oxana Ivanov și Dumitru Cazacu și de către Victor Timofte, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța. Se casează integral decizia din 09 iunie 2020 și decizia suplimentară din 07 iulie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Silvia Timofte împotriva lui Victor Timofte cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic 9