3ra-582/21 — cu privire la obligarea stabilirii servitutii

Dosarul nr. 3ra-582/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –I. Muruianu, E. Palanciuc, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Tutilatu, Rita

Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena

Cebotari, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Alexandru

Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari,

Vladlena Cebotari împotriva Agenției Proprietății Publice, terț Societatea pe Acțiuni

„Vinăria din Vale” cu privire la obligarea stabilirii trecerii de acces,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de către Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor

Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari, s-a

menținut hotărârea din 18 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 30 martie 2018 Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac,

Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari au depus cerere de

chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției

Proprietății Publice, terț SA „Vinăria din Vale”, prin care au solicitat obligarea

stabilirii trecerii de acces în folosul bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, din

strada xxxxx, municipiul Bălți, pe terenul cu numărul cadastral xxxxx, de-a lungul

traseului în lungime de 85 m, cu o lățime de 22 m, conform variantei nr. II din

Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 206 din 06 iunie 2017.

În motivarea acțiunii Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac,

Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari au menționat că sunt

proprietarii terenului din strada xxxxx, municipiul Bălți, care a fost format în baza

proiectului de formare prin comasare, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile

și atribuit numărul cadastral xxxxx ceea ce se confirmă prin Extrasul din Registrul

bunurilor imobile.

Reclamanții au indicat că unica cale de acces pe acest teren este drumul, care

trece prin terenul cu numărul cadastral xxxxx, proprietarul căruia este Republica

Moldova, ceea ce se confirmă prin Raportul de expertiză nr. 206 din 06 iunie 2017.

Prin decizia Consiliului municipiului Bălți nr. 2/11 in 23 februarie 2017 au fost

coordonate hotarele terenului și la pct. 4 din decizia nominalizată s-a recomandat

1

Agenției Relații Funciare și Cadastru să stabilească servitute de acces în folosul

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, care a fost comasat împreună cu alte 3

terenuri, formând bunul imobil cu un singur număr cadastral xxxxx.

La 28 septembrie 2017 Agenția Proprietății Publice a dat acordul la inițierea

lucrărilor cadastrale de instituire a servituții cu o ulterioară coordonare a proiectului

de formare cu privire la instituirea servituții. De către reclamanți a fost obținut

Dosarul tehnic a lucrărilor cadastrale la nivel de teren în vederea constituirii

servituții de teren, iar la 02 februarie 2018 au depus cerere cu privire la coordonarea

proiectului, la care nu au primit nici un răspuns.

Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac,

Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari au menționat că în cazul în care dreptul de

proprietate asupra încăperilor într-o construcție aparține mai multor proprietari și

fiecare proprietar aparte întrunește toate condițiile prevăzute în prezentul

Regulament, pentru a fi calificat drept Cumpărător, toți proprietarii au dreptul de a

cumpăra terenul aferent ca proprietate comună pe cote-părți sau de a prelua în

locațiune/arendă terenul echivalent cotei deținute. Determinarea suprafeței terenului

aferent fiecărei construcții în parte se efectuează la cererea persoanei/persoanelor

interesate, în baza schemei terenului adiacent al acesteia, elaborate pentru

determinarea suprafeței necesare pentru procesul tehnologic de o întreprindere

licențiată în domeniul urbanismului, respectând principiul proporționalității în

privința suprafețelor încăperilor în construcții, potrivit condițiilor de formare a

bunurilor imobile prevăzute de legislație. Prețul de vânzare sau de locațiune/arendă

a terenurilor se achită de către fiecare proprietar proporțional cotei lui din obiect.

Astfel, în cazul formării a unor bunuri noi, modificările corespunzătoare se

introduc în Registrul bunurilor imobile în baza ordinului Agenției Relații Funciare

și Cadastru pentru terenurile aferente din domeniul privat al statului și în baza

deciziei consiliului local – pentru terenurile aferente din domeniul privat al unității

administrativ-teritoriale.

Prin hotărârea din data de 18 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Tutilatu, Rita

Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena

Cebotari împotriva Agenției Proprietății Publice, terț SA „Vinăria din Vale”, prin

care au solicitat obligarea stabilirii trecerii de acces. S-a încasat în mod solidar de la

Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu

Cebotari, Vladlena Cebotari în beneficiul terțului SA „Vinăria din Vale” cheltuielile

de judecată în sumă de 6 000 lei. (f.d. 153,158-163, vol.I)

Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac,

Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, în

termen au contestat hotărârea instanței de fond. (f.d. 157,174-177, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 24 februarie 2021 a respins

apelul depus de către Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila

Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari, a menținut hotărârea din 18 iunie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 31,32-38, vol.II)

Instanțele de judecată în temeiul art. 428, alin. (1), art. 431, alin. (1), art. 434,

alin. (4) din Codul civil și Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului

cu privire la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente nr. 1428

din 16 decembrie 2008, au concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, deoarece

reclamanții nu au prezentat probe confirmative care ar demonstra faptul că nu dispun

2

de altă cale de acces către imobilele ce le aparțin, decât prin teritoriul menționat, nu

au prezentat un studiu de fezabilitate privind instituirea servituții, care ar proba că,

din punctul de vedere al posibilităților tehnice de realizare și al rentabilității, este

necesară instituirea servituții.

De asemenea au mai constatat că pe terenul cu numărul cadastral xxxxx ce

aparține cu drept de proprietate statului, fiind în administrarea Agenției Proprietății

Publice și în privința căruia se solicită stabilirea servituții, sunt amplasate construcții

ce aparțin cu drept de proprietate privată terțului SA „Vinăria din Vale”, care invocă

că, reclamanții dispun de alte căi de acces. Astfel, reclamanții/apelanți urmau să

îndeplinească cerințele legale și să prezinte studiul de fezabilitate privind instituirea

servituții.

Împotriva deciziei instanței de apel au depus recurs și recurs suplimentar

Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu

Cebotari, Vladlena Cebotari, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, prin care au

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărârii privind admiterea acțiunii. (f.d. 45-47,63-64,

vol.II)

În motivarea recursului recurenții au invocat dezacordul cu soluția adoptată,

reiterând circumstanțele de fapt menționate în cererea de chemare în judecată,

totodată au menționat că instanțele de judecată nu s-au expus asupra tuturor

circumstanțelor de fapt, limitându-se doar la expunerea poziției părților, astfel

pronunțând o hotărâre nemotivată.

Recurenții au mai menționat că terenul, care le aparține cu drept de proprietate,

vine în râpă. Pentru a nu se surpa drumul a fost edificat un perete de beton, pe

lungimea drumului, de înălțimea 4 metri. Astfel, dacă n-ar exista peretele de beton,

drumul s-ar surpa venind în râpă. Mai mult, chiar și Consiliul municipal Bălți în

decizia nr.2/11 din 23.02.2017, prin care au fost coordonate hotarele terenului, la

pct. 4 a recomandat Agenției Relații Funciare și Cadastru RM să stabilească

servitutea de acces în folosul bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx (care este

comasat împreuna cu alte 3 terenuri și s-a format bunul imobil cu un singur număr

cadastral xxxxx).

Agenția Proprietății Publice la data de 07 mai 2021 a depus referință, prin care

a solicitat respingerea recursului, menționând că instanțele de judecată au pronunțat

o hotărâre legală, bazată pe aprecierea corectă a actelor normative, ori recurenții nu

au prezentat probe confirmative care ar demonstra faptul că nu dispun de altă cale

de acces către imobilele ce le aparțin, decât prin terenul menționat. (f.d 57-59, vol.II)

La 13 mai 2021 SA „Vinăria din Vale” a depus referință la recursul înaintat de

către Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac,

Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari, prin care a solicitat declararea acestuia

inadmisibil, deoarece nu prezintă o motivare suficientă și serioasă, deci nu rezistă

testului de admisibilitate.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

3

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 24 februarie 2021.

Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac,

Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov,

s-au conformat prevederilor legale și în termen la 10 martie 2021 au depus recursul

motivat.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

4

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Alexandru Tutilatu, Rita

Tutilatu, Fiodor Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena

Cebotari, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Alexandru Tutilatu, Rita Tutilatu, Fiodor

Maranceac, Liudmila Maranceac, Eugeniu Cebotari, Vladlena Cebotari, reprezentați

de avocatul Natalia Covaliov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5