3ra-654/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-654/21

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

ÎNCHEIERE

17 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Fiodor Leiciu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Fiodor Leiciu împotriva Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, terț Vladimir

Cîssa cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

respins acțiunea depusă de către Fiodor Leiciu,

constată:

La 26 martie 2021, Fiodor Leiciu a depus la Curtea de Apel Comrat acțiune

în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei,

terț Vladimir Cîssa cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei nr. 14/2 din 23 martie 2021, inter alia, Vladimir Cîssa a fost

înregistrat ca candidat la funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei pe

circumscripția electorală Bugeac nr. 15.

În opinia lui Fiodor Leiciu, înregistrarea lui Vladimir Cîssa ca candidat la

funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei pe circumscripția electorală

Bugeac nr. 15 este ilegală și contravine art. 42 alin. (2) și (4) din Codul electoral

al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015.

Reclamantul a menționat că, în ziua când a primit listele de subscripție,

Vladimir Cîssa a reușit în intervalul de timp între 8.00 – 10.00 să înainteze o

cerere la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei privind eliberarea listelor de

subscripție pentru colectarea semnăturilor întru susținerea candidaturii sale la

funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei pe circumscripția electorală

Bugeac la alegerile din anul 2021; să primească listele de subscripție; să se

deplaseze în s. Bugeac; să se întâlnească cu alegătorii care îl susțin în număr nu

mai mic de 100 și nu mai mare de 150 de persoane; să indice datele fiecăruia

dintre ei în listele de subscripție; să obțină un număr necesar de semnături; să

autentifice listele de subscripție în organul respectiv de administrație publică

1

locală; să se întoarcă înapoi la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei și să

prezinte organului electoral listele de subscripție nominalizate.

Toate acțiunile descrise au fost efectuate de către Vladimir Cîssa în decurs

de 120 de minute personal.

Reclamantul a notat că în aceste împrejurări, apar dubii rezonabile în

corespunderea procedurii de întocmire a listelor de subscripție prezentate de către

Vladimir Cîssa, cât și în privința veridicității informației ce se conține în aceste

liste, întrucât în așa interval scurt de timp este imposibil (fără grupul de inițiativă

sau persoane special împuternicite) de a se întâlni de sine stătător cu fiecare

susținător (mai mult de 100 de persoane fizice), de a întocmi listele de subscripție

cu informația necesară despre aceste persoane și a le semna.

Fiodor Leiciu a considerat că, la adoptarea hotărârii contestate, Comisia

Electorală Centrală a Găgăuziei nu a acordat atenția cuvenită acestor împrejurări

importante, iar drept consecință l-a înregistrat neîntemeiat pe Vladimir Cîssa în

calitate de candidat la funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, fără a

supune unei verificări minuțioase autenticitatea semnăturilor persoanelor din

listele de subscripție prezentate de către Vladimir Cîssa.

Reclamantul Fiodor Leiciu a solicitat prin cererea de chemare în judecată

anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei nr. 14/2 din 23

martie 2021 cu privire la înregistrarea candidaților la funcția de deputat al

Adunării Populare a Găgăuziei, în partea înregistrării lui Vladimir Cîssa ca

candidat la funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei pe circumscripția

electorală Bugeac nr. 15.

Prin hotărârea din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins acțiunea

în contencios administrativ depusă de către Fiodor Leiciu (f.d. 173, 174-183).

În consolidarea soluției prima instanță a reținut că listele de subscripție

prezentate de către Vladimir Cîssa au fost verificate de comisia de admitere și

verificare a documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile

din data de 16 mai 2021, ca rezultat fiind întocmit un proces-verbal prin care au

fost recunoscute valabile 147 de semnături incluse în listele de subscripție.

Prima instanță nu a acceptat alegațiile reclamantului, precum că în listele de

subscripție nu sunt indicate datele grupului de inițiativă, or, însăși candidatul

Vladimir Cîssa nu a negat acest fapt, declarând că a efectuat personal colectarea

acestor semnături, conform art. 41 al. (3) lit. c) din Codul electoral al Găgăuziei.

La fel, Vladimir Cîssa nu a negat că în listele de subscripție nr. 00099 și

nr. 00100 numele, prenumele și patronimicul alegătorilor sunt completate de o

singură persoană, însă, această situație este explicată prin faptul că A. Secrieru

din greșeală a completat o listă întreagă de subscripție, dar fiecare alegător a

aplicat semnătura de sine stătător.

Curtea de Apel Comrat a notat că această circumstanță nu poate servi drept

temei pentru anularea acestor semnături și, prin urmare, anularea înregistrării

candidatului Vladimir Cîssa.

De asemenea, instanța inferioară a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile

reclamantului privind imposibilitatea de a colecta 180 de semnături în decurs de

120 de minute, plus timpul pentru deplasare. Or, din explicațiile lui Vladimir

Cîssa rezultă că susținătorii săi au fost adunați într-un număr mai mare în câteva

locuri și în prezența sa se completau concomitent câteva liste de subscripție.

2

La 11 mai 2021, Fiodor Leiciu a depus la Curtea de Apel Comrat recurs

nemotivat împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat,

solicitând casarea integrală a hotărârii recurate și adoptarea unei noi decizii, prin

care să fie admisă integral acțiunea (f.d. 195-196, 198-199 recto-verso).

La 13 mai 2021, Fiodor Leiciu a depus la Curtea de Apel Comrat motivarea

recursului împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat (f.d. 200-

202 recto-verso).

Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că Vladimir Cîssa

nicidecum nu a putut în decurs de 180 de minute să se deplaseze în s. Bugeac, să

întocmească listele de subscripție și să revină la Comisia Electorală Centrală a

Găgăuziei să prezinte listele.

De asemenea, recurentul a invocat că, deși, Curtea de Apel Comrat a conchis

că Vladimir Cîssa a efectuat personal colectarea semnăturilor și nu a avut grup de

inițiativă sau persoane împuternicite pentru aceasta, pe de altă parte a constatat că

o oarecare A. Secrieru din greșeală a completat o listă întreagă de subscripție.

Recurentul Fiodor Leiciu a solicitat prin cererea de recurs casarea integrală a

hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat și adoptarea unei noi decizii,

prin care să fie admisă integral acțiunea.

În conformitate cu art. 69 alin. (8) din Codul electoral al Găgăuziei,

hotărârea instanței de judecată poate fi contestată în termen de trei zile de la

pronunțare.

Din materialele dosarului rezultă că hotărârea Curții de Apel Comrat a fost

adoptată și pronunțată public la 06 mai 2021.

Potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa „caco@justice.md”,

dispozitivul hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificat

electronic reprezentantului recurentului la 06 mai 2021 (f.d. 184).

La 11 mai 2021, Fiodor Leiciu a depus la Curtea de Apel Comrat recurs

nemotivat, redactat în limba rusă (f.d. 195).

La 13 mai 2021, Fiodor Leiciu a depus la Curtea Supremă de Justiție recurs

nemotivat, redactat în limba română (f.d. 198).

Conform avizelor de recepție a corespondenței hotărârea motivată a Curții

de Apel Comrat a fost notificată recurentului și reprezentantului acestuia la 12

mai 2021 (f.d. 186, 187).

La 13 mai 2021, Fiodor Leiciu a depus la Curtea Supremă de Justiție

motivarea recursului (f.d. 200).

Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266

din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru

o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și

atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin

lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Conform art. 389 din Codul civil, dacă ultima zi a termenului este o zi de

duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul

3

executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

Coroborând normele legale precitate, se constată că, în speță, începutul

curgerii termenului de depunere a recursului este ziua imediat următoare datei

calendaristice pronunțării hotărârii, adică ziua de 07 mai 2021, iar ultima zi fiind

data de 11 mai 2021, ora 24.00, din motiv că zilele de 09 și 10 mai au fost oficial

declarate zile de odihnă.

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 69 alin. (8) din Codul electoral al

Găgăuziei privind termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

4

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 71-74 din Codul electoral, art. 69 din Codul electoral al

Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 și în conformitate cu art. 230 și

art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Fiodor Leiciu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5