2ra-628/21 — cu privire la inlaturarea obstacolelor in folosirea bunului imobil, evacuarea silita, recunoasterea nulitatii contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata

2ra-628/21 — cu privire la inlaturarea obstacolelor in folosirea bunului imobil, evacuarea silita, recunoasterea nulitatii contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-628/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. E. Badan-Melnic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vladislav

Eșanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Magdei și

Corinei Magdei, reprezentați de avocatul Carolina Carandiuc împotriva lui Vladislav

Eșanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și evacuarea

silită

și la cererea reconvențională a lui Vladislav Eșanu împotriva Corinei Magdei

cu privire la recunoașterea nulității contractului de înstrăinarea a bunului cu condiția

întreținerii pe viață

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Vladislav Eșanu, reprezentat de avocatul Ala Florea

și menținută hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

constată:

La 13 aprilie 2018, Alexandru Magdei și Corina Magdei, reprezentați de

avocatul Carolina Carandiuc au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Vladislav Eșanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și

evacuarea silită.

În motivarea acțiunii au invocat că în temeiul contractului de înstrăinare a

apartamentului cu condiția întreținerii pe viață, autentificat de notarul privat Nina

Avram, sub nr. 7735 din 14 aprilie 2006, înregistrat la OCT la 18 aprilie 2006,

nr. cadastral XXXXX, Neonila Eșanu în calitate de beneficiar al întreținerii, fiind

pensionară după vârstă, a transmis în proprietate apartamentul nr. X situat în

mun. XXXXX str. XXXXX, Corinei Magdei în calitate de dobânditor, care în

schimbul imobilului transmis în proprietate, s-a obligat să-i ofere întreținere pe viață.

Astfel, fiind în relație de căsătorie, dânșii au devenit proprietari de drept ai

apartamentului din momentul înregistrării contractului în Registrul bunurilor

1

imobile, fapt confirmat prin extrasul eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial, iar de

fapt - din data decesului Neonilei Eșanu la XXXXX.

Au menționat că, fiind proprietari ai apartamentului nr. X din mun. XXXXX

str. XXXXX, sunt în imposibilitate de a-și exercita dreptul de proprietate asupra

imobilului, deoarece în apartamentul dat locuiește pârâtul Vladislav Eșanu, fiul

defunctei Neonila Eșanu, care le creează obstacole în exercitarea dreptului de

proprietate.

După decesul Neonilei Eșanu, pârâtul refuză să elibereze apartamentul, a

schimbat lacătul la ușa de intrare în apartament, fără a înștiința și a transmite cheile

proprietarilor, iar dânșii, în consecință, nu au acces în apartament, astfel fiind lipsiți

de dreptul de posesie, folosință și dispoziție asupra bunului, fapt care le încalcă

substanțial dreptul de proprietate.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, au expediat pârâtului mai

multe mesaje atât telefonic, cât și prin alte rețele de comunicare, dar au fost ignorate,

Vladislav Eșanu demonstrând o rea-credință față de situația creată.

Astfel că la 26 martie 2018, prin intermediul avocatului, au expediat în adresa

pârâtului o pretenție prin care l-au informat despre intenția lor de a vinde

apartamentul, solicitând să elibereze apartamentul și să predea cheile, până la data

limită 5 aprilie 2018 ora 12:00.

Pârâtul a recepționat pretenția la 11 aprilie 2018, însă și de această dată a

ignorat demersul privind soluționarea litigiului pe cale amiabilă, continuând să le

creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 9, 10, 11, 315, 316, 321,

374 Cod civil, art. 7, 8, 28, 83, 90, 94, 96, 166, 167 CPC, art. 9, 46 din Constituția

Republicii Moldova, art. 1 Protocolul nr. 1 al CEDO.

Au solicitat admiterea acțiunii, înlăturarea obstacolelor create de Vladislav

Eșanu în folosirea bunului imobil, cu evacuarea silită a acestuia din apartamentul

nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 28 septembrie 2018, Vladislav Eșanu a depus cerere reconvențională

împotriva Corinei Magdei cu privire la recunoașterea nulității contractului de

înstrăinarea a bunului cu condiția întreținerii pe viață.

În susținerea acțiunii reconvenționale a invocat că s-a născut la XXXXX, în

sat. XXXXX r-nul XXXXX, iar pârâta Corina Magdei este sora sa.

Până la căsătorie ambii au locuit cu părinții în casa părintească.

În anul 2002, la insistența surorii sale, mama sa a hotărât să vândă casa și să

procure un apartament în Chișinău.

În acest sens, la 8 aprilie 2002, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare

a apartamentului nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, dintre Oleg Sianenco, în

calitate de vânzător și mama sa, Neonila Eșanu, în calitate de cumpărător.

La 9 aprilie 2002, contractul a fost înregistrat la OCT „Cadastru”.

A comunicat că din 25 martie 2006, potrivit buletinului de identitate, are

înregistrat domiciliu în acest apartamentul, unde locuiește până în prezent.

La XXXXX, mama sa a decedat, iar la 28 martie 2018, s-a adresat către Biroul

notarului Nelli Pancova cu declarație de acceptare a succesiunii după decesul mamei

2

sale, însă a aflat de la notar că la 14 aprilie 2006, mama și sora au întocmit un

contract de înstrăinare a apartamentului cu condiția întreținerii pe viață.

A remarcat că, în calitate de fecior, nu este parte în acest contract și nici nu a

cunoscut despre existența lui, considerând că sora sa a cerut mamei sale să nu-i

comunice nimic.

Astfel, drepturile mamei sale au fost încălcate de către Corina Magdei ca

urmare a neîndeplinirii contractului încheiat, motiv din care contractul este lovit de

nulitate.

A precizat că pe durata contractului el a fost alături da mama lor, a locuit

împreună cu ea, au avut un buget comun și au locuit ca o familie.

Fiind divorțat, toți banii pe care îi câștiga îi păstra în casă, iar mama sa avea

acces la acești bani.

Nu a negat faptul că Corina Magdei o vizita pe mama sa, însă toată grija de

mamă a avut-o el, iar sora sa, fiind căsătorită, cu soț și trei copii, nu putea oferi ajutor

permanent Neonilei Eșanu.

A mai notat că mama sa, fiind în viață, și-a plătit singură toate cheltuielile, iar

serviciile comunale le achita el, respectiv Corina Magdei și Alexandru Magdei au

suportat costurile legate de înmormântare și au oferit tratament de supraveghere, cu

puțin timp ca mama lor să decedeze, acesta fiind și unicul punct din contract care a

fost îndeplinit.

A subliniat că Corina Magdei și Alexandru Magdei niciodată nu au

asigurat-o pe mama lor cu produse alimentare sau produse de îngrijire a

apartamentului, nu au cumpărat medicamente de care avea nevoie și niciodată nu au

achitat serviciile medicale, ci din contra el a participat la aceste cheltuieli din surse

proprii.

A considerat că mama sa a fost indusă în eroare de Corina Magdei referitor la

consecințele acestui contract, fiind medic de profesie, nu avea de unde să cunoască

efectele contractului și faptul că el ca fecior, fără a avea alt loc de trai, va rămâne în

stradă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 10, 11, 166, 167 CPC,

art. 227, 839 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, recunoașterea nulității

contractului de înstrăinarea a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr. 7735 din

14 aprilie 2006, autentificat de notarul Nina Avram ca fiind încheiat sub influența

unei erori considerabile și recunoașterea dreptului de proprietate al Corinei Magdei

asupra bunului imobil menționat ca nevalabil în legătură cu neîndeplinirea

contractului.

Prin hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă integral acțiunea civilă înaintată de Corina Magdei și Alexandru Magdei.

A fost dispusă evacuarea lui Vladislav Eșanu din apartamentul nr. X din

mun. XXXXX str. XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ, fiind obligat să

înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate asupra apartamentului

respectiv.

Au fost încasate de la Vladislav Eșanu în beneficiul Corinei Magdei și

Alexandru Magdei suma de 200 de lei pentru compensarea cheltuielilor de plată a

3

taxei de stat și suma de 5 000 de lei pentru compensarea cheltuielilor de asistență

juridică.

Măsura de asigurare aplicată prin încheierea din 6 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care s-a dispus aplicarea sechestrului pe

apartamentul nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, nr cadastral XXXXX, cu

suprafața de 51,3 m2, aflat în proprietatea Corinei Magdei și Alexandru Magdei, a

fost anulată, dar s-a dispus menținerea până când hotărârea judecătorească va deveni

definitivă.

A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Vladislav Eșanu, ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Vladislav Eșanu, reprezentat de avocatul Ala Florea și menținută

hotărârea primei instanțe.

Au fost încasate de la Vladislav Eșanu în beneficiul Corinei Magdei

cheltuielile pentru asistența juridică în valoare de 5 000 de lei.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au ajuns la concluzia de respingere a acțiunii reconvenționale, deoarece reieșind din

prevederile art. 839 alin. (1) și art. 840 Codul civil, contractul de înstrăinare cu

condiția întreținerii pe viață al cărui nulitatea se cere a fost încheiat în formă scrisă

și autentificat notarial, prin ce au fost respectate toate condițiile de valabilitate la

încheierea acestuia.

Prima instanță și instanța de apel au constatat că Vladislav Eșanu nu a dovedit

temeiurile recunoașterii nulității contractului, deoarece invocând încălcarea

prevederilor art. 227 Cod civil, nu a indicat argumente concrete privind

comportamentul dolosiv al Corinei Magdei la încheierea contractului de înstrăinare

a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață.

Or, ținând cont de prevederile art. 227 Cod civil, pentru ca eroarea să fie temei

de anulare a actului juridic, este necesar ca eroarea să fie determinantă pentru

încheierea convenției, adică mijloacele viclene utilizate de una dintre părți să fie de

așa natură, încât să fie evident că fără aceste mijloace, cealaltă parte nu ar fi încheiat

actul.

Astfel, Vladislav Eșanu nu a prezentat probe că actul juridic al cărei nulitate

se solicită a fost afectat de eroare, nici nu a concretizat, în ce constă înșelăciunea,

care mijloace dolosive sau viclene au fost utilizate de către sora sa și că fără aceste

mijloace contractul nu ar fi fost încheiat.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că Corina

Magdei și Alexandru Magdei dispun de drepturi reale asupra imobilului în litigiu,

iar din materialul probator se atestă că în calitate de unici proprietari ai bunului

imobil, nu pot să-și exercite dreptul de proprietate pe deplin, fiindu-le create

obstacole în folosirea, posedarea și dispunerea de acest bun, deoarece până în prezent

în apartamentul nr. X locuiește Vladislav Eșanu, care încalcă dreptul de proprietate

al lor asupra imobilului prin posesie abuzivă și îngrădirea accesului la propriul lor

bun.

Prin urmare, Vladislav Eșanu urmează a fi evacuat din apartamentul nr. X din

mun. XXXXX str. XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ și obligat să înlăture

obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate asupra apartamentului respectiv.

4

La 8 februarie 2021, Vladislav Eșanu a declarat recurs împotriva deciziei din

17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei pentru

rejudecare în prima instanță și admiterea acțiunii reconvenționale înaintată de el și

respingerea acțiunii înaintată de Corina Magdei și Alexandru Magdei.

În motivarea recursului a invocat că la întocmirea contractului contestat,

notarul nu a explicat mamei sale consecințele legale ale acestuia pentru dânsul -

fecior și moștenitor de gradul I și anume că va fi lipsit de o cotă-parte de moștenire

după decesul mamei.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au audiat în calitate de specialist

notarul care a autentificat contractul în litigiu, fiind lipsit de dreptul de a-i adresa

întrebări și ca rezultat de a prezenta probe.

A evidențiat că dacă mama sa avea temei să îl lipsească de spațiu locativ,

atunci ea nu i-ar fi acordat viza de reședință în apartamentul ce îi aparținea.

Consecințele contractului în cauză cad sub noțiunea de calități substanțiale ale

obiectului contractului juridic ce respectiv duce la nulitatea acestuia.

Instanța de apel incorect a apreciat dovezile prezentate, inclusiv și recipisa, ce

a dus la concluzia că dovezile nu demonstrează eroarea în calitățile obiectului

contractului.

Astfel, a precizat că toate afirmațiile Corinei Magdei precum că partea majoră

a costului apartamentului în cauză a achitat ea, contravin recipisei în original în care

este indicat că vânzătorul apartamentului Evghenii Șieanenco a primit suma de 8 250

de dolari SUA de la Neonila Eșanu.

Nicio probă în scris privitor la cheltuielile suportate de către intimată nu au

fost prezentate instanței de judecată.

A considerat că din partea Corinei Magdei nu au fost indeplinite condițiile

contractului încheiat, în afară de înmormântarea mamei, care locuia separat,

medicamentele și produse alimentare le procura dânsul ori ea însuși, pentru mama,

încheierea acestui contract, nu a schimbat nimic.

Totodată, a mai menționat că a prezentat instanției originalul pașaportului pe

numele său, din care prin metoda comparativă reiese că toate vizite la notar pentru

întocmirea actelor privind dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu,

inclusiv întocmirea testamentului, au fost întocmite și autentificate anume în aceste

zile, când dânsul nu era în țară.

Respectiv, în zilele când dânsul absenta, intimata avea posibilitate să o ducă

pe mama lor, Neonila Eșanu, în eroare și să o influențeze.

La 21 aprilie 2021, Alexandru Magdei și Corina Magdei au depus referință la

recursul depus de Vladislav Eșanu, solicitând declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 17 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 218 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

5

Tot actele cauzei atestă că la 17 decembrie 2020 copia deciziei recurate a fost

expediată și la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatului Sergiu

Negruța, ceea ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

dosarului (f. d. 217 vol. I).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 8 februarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vladislav Eșanu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladislav Eșanu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

6

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Vladislav Eșanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vladislav Eșanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7