2ra-1002/20 — rezolutiunea contractului de înstrăinare a bunului cu conditia întretinerii pe viată, restituirea bunului, compensarea cheltuielilor de judecată

Prezentul contract poate fi desfăcut la acordul părților, iar în cazul când una din părți nu este de acord, prin intermediul instanței de judecată. 3.

La cererea Dobânditorului, contractul poate fi desfăcut în următoarele cazuri: dacă starea sa materială s-a înrăutățit și nu este în stare să acorde întreținerea respectivă Beneficiarilor întreținerii. 3.

Beneficiarii întreținerii sunt în drept să ceară desfacerea contractului dacă Dobânditorul își va încălca obligațiile sale prevăzute în contract. 2 3.4. în cazul desfacerii contractului, imobilul se restituie Beneficiarilor întreținerii. Cheltuielile făcute de Dobânditor până la rezilierea contractului nu se restituie. Reclamanta a mai indicat că după încheierea căsătoriei, Vitalie Lepădatu era obsedat de consumarea substanțelor narcotice. Din aceste motive, între Vitalie Lepădatu și soția acestuia, pârâta Nadejda Botnarenco apăreau tensiuni, iar în anii 2013-2014, Vitalie Lepădatu, fiind într-o perioadă de criză la capitolul consumării drogurilor, a abandonat familia sa, trecând cu traiul în familia reclamantei. A menționat că, cu regret, fiul soțului ei - dobânditorul în cauză, Vitalie Lepădatu, nu și-a onorat obligațiunea de „dobânditor” conform contractului nominalizat, de fapt, lăsându-i în voia sorții, atât dânsul cât și soția acestuia, Nadejda Botnarenco, considerat în cazul unui eventual deces al „dobânditorului”, coproprietar cu titlul oneros. Reclamantei fiindu-i complicat de a se întreține și de a administra bunul imobil la vârsta sa înaintată, doar din pensie. A remarcat Feodora Lepădatu că a încercat să soluționeze pe cale amiabilă litigiul cu pârâta Nadejda Botnarenco, prin rezilierea benevolă la notar a contractului nominalizat, însă tentativele nu s-au soldat cu succes, fiind ignorate de către pârâtă, care așa și nici nu a încercat să-și onoreze obligațiunile de întreținător al beneficiarului supraviețuitor. Drept temei de rezoluțiune a contractului, reclamanta a indicat că în conformitate cu punctul 2.3 din contract, dobânditorul este obligat: „sa achite lunar toate plățile aferente întreținerii imobilului conform conturilor și facturilor prezentate”, însă această obligație nu a fost executată de dobânditorul Vitalie Lepadatu, și cu atât mai mult de soția acestuia după deces, or, în conformitate cu art. 846 din Codul civil, la decesul dobânditorului, drepturile și obligațiile lui trec la succesorii lui. Această neexecutare a contractului este una esențială în conformitate cu art. 735 din Codul civil, ce privează beneficiarul de dreptul la executarea contractului, fiind demonstrată prin achitarea de către reclamantă a facturilor aferente întreținerii imobilului. Mai mult decât atât, conform somației/aviz de plată din 3 noiembrie 2016 și a notei informative/aviz de plată din 4 mai 2017, expediate la adresa bunului imobil menționat, de către Direcția colectare a impozitelor și taxelor locale, se constată că Vitalie Lepadatu și soția acestuia Nadejda Botnarenco nu și-au onorat obligația fiscală de a achita impozitul pe bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx. Pe lângă cele indicate supra, dobânditorul bunului imobil Vitalie Lepadatu, precum și soția acestuia după decesul lui, erau în imposibilitate de a-și executa obligațiile contractuale de întreținere a beneficiarilor, fapt demonstrat prin interdicțiile care au fost stabilite asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, care demonstrează starea economică precară a dobânditorului Vitalie Lepadatu și a soției acestuia Nadejda Botnarenco, or, prin încheierea de asigurare a executării din 12 ianuarie 2017 nr. 059s-421/17, emis de executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, s-a stabilit existența documentului executoriu emis de către Judecătoria Rîșcani nr. 4C-1171/2016 din 26 septembrie 2016, privind încasarea de la Vitalie Lepadatu în beneficiul statului, a amenzii de 3000 lei și a documentului executoriu 059s-421/17 privind cheltuielile de executare ce constituie 880 de lei. Prin încheierea de asigurare a executării din 18 mai 2017 nr. 059s-580/17, emisă de executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, s-a stabilit existența documentului 3 executoriu emis de către Judecătoria Rîșcani nr. 4C-1171/2016 din 26 septembrie 2016, privind încasarea de la Vitalie Lepadatu in beneficiul statului a amenzii de 3 000 de lei și a documentului executoriu 059s-580/17 privind cheltuielile de executare ce constituie 880 de lei. Prin încheierea de asigurare a executării documentului executoriu din 20 septembrie 2016 emis de executorul judecătoresc Svetlana Guțu, în scopul derulării cu succes a executării titlului executoriu nr. 2- 2397/16 din 24 februarie 2016, emis de Judecătoria Rîșcani, în conformitate cu care s-a dispus încasarea, în mod solidar, de la SRL Ledaria și Nadejda Botnarenco în beneficiul BC „Moldindconbank” SA, a datoriei de 36 990,23 de lei. Prin hotărârea din 24 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Lepădatu împotriva Nadejdei Botnarenco, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Maxim Lepădatu și Gleb Lepădatu, cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, restituirea bunului și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a rezoluționat contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat între Feodora Lepădatu, Anatolii Lepădatu și Vitalie Lepădatu la 22 martie 2007, înregistrat la notarul Pascari Viorica, sub nr.704. S-a încasat de la Nadejda Botnarenco în beneficiul Feodorei Lepădatu cheltuielile de judecată, ce rezultă din plata taxei de stat în sumă de 655 de lei În rest, cerința cu privire la încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică în sumă de 5 400 lei, s-a respins ca fiind neîntemeiată. La 14 august 2019, Nadejda Botnarenco, fiind reprezentată de avocatul Lilia Pîslaru a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral. Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei Botnarenco și s-a menținut hotărârea din 24 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 11 aprilie 2020, Nadejda Botnarenco, prin intermediul poștei electronice, fiind reprezentată de avocatul Lilia Pîslaru, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea ei și restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia contestată, invocând că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată. Astfel, s-a menționat că cauza a fost examinată în absența recurentei și a reprezentantului acesteia, avocatul Lilia Pîslaru, căror nu li s-a comunicat locul ședinței de judecată, ședința de judecată fiind desfășurată în alt loc decât cel fixat anterior. Ca urmare, recurentei i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, garantat de art. 6 CEDO și art. 26 din Constituție. În sensul dat, a relatat că inițial au fost citați pentru data de 22 ianuarie 2020, ora 11:00, sala nr. 7, în incinta Curții de Apel Chișinău, unde a fost fixată spre examinare cauza civilă în ordine de apel la acțiunea Feodora Lepădatu vs Nadejda Botnarenco cu privire la rezoluțiunea contractului. În citația recepționată, li s-a comunicat să verifice numărul la sală înainte de ședință, conform panoului. 4 Cu o zi înainte de data ședinței au verificat site-ul Curții de Apel, unde era fixată data și locul examinării cauzei, fiind indicată sala de ședințe nr.

La data și ora stabilită, avocatul Lilia Pîslaru s-a prezentat în incinta Curții de Apel Chișinău, constatând, conform datelor de pe panoul electronic amplasat la intrare, că ședința de judecată urmează sa aibă loc în sala nr. 6. În sala de ședințe nr. 6 i s-a comunicat că cauza dată a fost fixată spre examinare în sala de ședințe nr.

Ca urmare, după ce s-a prezentat în sala nr. 8, aproximativ la ora 11:35, i s-a comunicat că aceasta a fost deja examinată, iar apelul a fost respins. Totodată, grefierul i-a comunicat că avocatul părții adverse a indus instanța de apel în eroare, comunicând, din numele părții apelante, că nu se vor prezenta la ședință și că de facto au renunțat la apel. Acest fapt a determinat instanța de apel să adopte o hotărârea ilegală de respingere a apelului. La fel, referitor la fondul cauzei, a invocat că instanțele ierarhic inferioare de judecată, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume, art. 316, 437, 742, 839 alin.(2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019), art. 1 Protocolul 1 CEDO, art. 46 din Constituție și art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă. Totodată, consideră că instanța de apel a încălcat prevederile art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, deoarece nu a examinat toate motivele invocate în apel. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces, prin intermediul poștei, la 11 februarie 2020 (f.d. 186) Dovada legală de recepționare a deciziei de către recurentă și reprezentantul acesteia, la materialele dosarului lipsește. Cererea de recurs a fost depusă de către avocatul Lilia Pîslaru la 11 aprilie 2020, prin intermediul poștei electronice (f.d. 189), în termen. În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin referința din 30 iunie 2020, reprezentantul intimatei Feodora Lepădatu, avocatul Valeriu Gandrabur, a solicitat declararea recursului drept inadmisibil, din motiv că este neîntemeiat și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 8 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei Botnarenco, a fost considerat admisibil. 5 În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Verificând decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs și în referință, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul constată că la caz se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Conform art. 102 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, instanța înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură. Citațiile și înștiințările se înmânează participanților la proces, martorilor, experților, specialiștilor, interpreților astfel încât aceștia să se poată pregăti de proces și să se prezinte la timp în fața instanței. Citația se înmânează părții cu cel puțin 3 zile înainte de data judecării. În cauzele urgente, acest termen poate fi mai scurt, la discreția instanței. În conformitate cu art. 105 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței. Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte. La solicitarea persoanelor fizice, citația sau înștiințarea poate fi transmisă acestora prin mijloace de comunicare ce asigură 6 transmiterea și confirmarea primirii acestor acte sau prin poșta electronică în cadrul Programului integrat de gestionare a dosarelor. În prezenta cauză, Colegiul constată că la 24 iulie 2019 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 4 august 2019, Nadejda Botnarenco, fiind reprezentată de avocatul Lilia Pîslaru, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe. Prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a acceptat spre examinare cererea de apel depusă de Nadejda Botnarenco, reprezentată de avocatul Lilia Pîslaru, s-a intentat procedura de apel și s-a stabilit ședința de examinare a apelului pentru data de 22 ianuarie 2020, ora 11:00, în incinta Curții de Apel Chișinău. În cadrul examinării cauzei în ordinea de apel, instanța a întreprins măsuri de citare a participanților la proces, expediind citația în adresa apelantei și a reprezentantului ei, cu înștiințarea despre fixarea ședinței pentru data de 22 ianuarie 2020, ora 11:00, în incinta Curții de Apel Chișinău, sala nr. 7, și mențiunea despre necesitatea verificării înainte de ședință a numărului sălii ședinței, conform panoului informativ. Conform procesului-vernal al ședinței de judecată din 22 ianuarie 2020, acesta s-a desfășurat în incinta Curții de Apel Chișinău, în sala de ședințe nr. 8, în lipsa apelantei Nadejda Botnarenco și a reprezentantului acesteia, avocatul Lilia Pîslaru. (f.d. 173-174) Instanța de apel a considerat că procedura citării a fost legal executată și a purces la examinarea cauzei. Totodată, în cererea de recurs, reprezentantul recurentei, avocatului Lilia Pîslaru, a reținut că atât potrivit site-ului Curții de Apel Chișinău, cât și panoului electronic amplasat la intrare în incinta Curții de Apel Chișinău, examinarea cauzei era fixată în sala de ședințe nr. 6. (f.d. 204) În conexiunea circumstanțelor date, pornind de la argumentele recurentei, Colegiul constată că instanța de apel nu a respectat dispozițiile art. 102-105 din Codul de procedură civilă, or, este cert că apelantei și reprezentantului ei nu le-a fost comunicat locul desfășurării ședinței de judecată, deoarece, deși conform Citației expediate apelantei și reprezentantului ei ședința a fost fixată pentru examinare în sala de ședințe nr. 7, în final a avut loc în sala de ședințe nr. 8, în lipsa apelantei Nadejda Botnarenco și a reprezentantului acesteia, avocatului Lilia Pîslaru. Față de aceste considerente, Colegiul precizează că lipsa la materialele dosarului a probelor ce ar confirma faptul că Nadejda Botnarenco și reprezentantul ei, avocatul Lilia Pîslaru, cunoșteau cu certitudine despre locul examinării cauzei, echivalează cu necitarea lor pentru ședința fixată pentru data de 22 ianuarie 2020. Prin examinarea apelului în lipsa apelantei și a avocatului ei, care nu au fost citați în modul prevăzut de lege, instanța de apel nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participanților la proces, ce constă în posibilitatea acestora de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, astfel fiind admisă încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 7 Sub aspectul celor relatate, este cert că la examinarea cauzei instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, iar eroarea judiciară menționată nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece apelanta a fost lipsită de posibilitatea de a- și susține poziția la stadia apelului. Din aceste motive, având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei Botnarenco și de a casa decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei Botnarenco. Se casează decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Lepădatu împotriva Nadejdei Botnarenco, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Maxim Lepădatu și Gleb Lepădatu, cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinarea bunului cu condiția întreținerii pe viață, restituirea bunului și compensarea cheltuielilor de judecată, se trimite spre rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Victor Burduh Dumitru Mardari 8