2ra-1002/20 — rezolutiunea contractului de înstrăinare a bunului cu conditia întretinerii pe viată, restituirea bunului, compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1002/20 — rezolutiunea contractului de înstrăinare a bunului cu conditia întretinerii pe viată, restituirea bunului, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1002/20

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) jud: S. Vasilachi

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai

D E C I Z I E

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei

Botnarenco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora

Lepădatu împotriva Nadejdei Botnarenco, intervenienți accesorii Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, Maxim Lepădatu și Gleb Lepădatu, cu privire la

rezoluțiunea contractului de înstrăinarea bunului cu condiția întreținerii pe viață,

restituirea bunului și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 4 octombrie 2018, Feodora Lepădatu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nadejdei Botnarenco, prin care a solicitat:

- rezoluțiunea contractului de înstrăinarea bunului cu condiția întreținerii pe

viață nr. 704 din 22 martie 2007 autentificat de notarul Viorica Pascari;

- restituirea în deplină proprietate și posesie în natură a apartamentului nr.

xxxxx, situat în xxxxx;

- încuviințarea Serviciului cadastral teritorial „Chișinău”, Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, de a efectua modificările corespunzătoare în Registrul

bunurilor imobile, cu înregistra pe numele reclamantei Lepădatu Feodora Ivan, a

dreptului de proprietate integral asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, ap.

nr. xxxxx, compus dintr-o odaie, cu suprafața totală de 39,40 m.p., inclusiv

suprafața locativă de 15,90 m.p., situat în xxxxx;

- compensarea cheltuielilor de judecată, dintre care 100 lei pentru achitarea

taxei de stat și 5 400 lei cheltuieli pentru asistența juridică.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că împreună cu soțul ei Anatolii

Lepădatu, decedat la 2 mai 2014, a dobândit, în urma privatizării la care au

participat doar ei doi, dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra

1

apartamentului nr. xxxxx, compus dintr-o odaie, cu suprafața totală de 39,40 m.p.,

inclusiv suprafața locativă de 15,90 m.p., situat în mun. xxxxx, înregistrat la fostul

OCT Chișinău filiala ÎS „Cadastru” la 3 noiembrie 2003, conform contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 1692

din 21 octombrie 2003.

Vitalie Lepădatu, fiul biologic al soțului său Anatolie Lepădatu, nu a

participat la privatizarea apartamentului, dânsul locuind cu mama sa biologică

Elena Mura în apartamentul acesteia. Acest apartament a fost înstrăinat de către

mama acestuia și ulterior procurat alt apartament, în care locuia și avea viză de

reședință, fiind și ultimul domiciliu cunoscut al dobânditorului.

În anul 2013 mama lui Vitalie Lepădatu, Elena Mura a decedat, iar

apartamentul ultimei a fost înregistrat cu drept de proprietate pe numele lui Vitalie

Lepădatu în urma succesiunii legale.

Ulterior, Vitalie Lepădatu, cu familia sa (pârâta Nadejda Botnarenco și doi

copii) a locuit, până la decesul acestuia din 9 mai 2017, la domiciliul soției sale,

Nadejda Botnarenco.

La 3 aprilie 1980 Feodora Lepădatu a încheiat căsătoria cu Anatolii Lepădatu.

La acel moment Anatolii Lepădatu era deja divorțat cu Elena Mura, iar fiul lor

minor Vitalie, locuia la domiciliu mamei sale.

În anul 2003, Vitalie Lepădatu, la vârsta acestuia de 23 ani, a încheiat

căsătoria cu Nadejda Botnarenco.

Reclamanta Feodora Lepădatu, fiind invalid de gradul II încă din anii 1990, i

s-a agravat starea de sănătate, în urma la care a fost internată în spital. Ținând cont

de starea sa de sănătate, vârsta înaintată a sa și a soțului Anatolii Lepădatu, situația

grea familială a acestora, în primăvara anului 2007 au decis să încheie cu Vitalie

Lepădatu un contract de înstrăinare a apartamentului cu condiția întreținerii pe

viață.

Astfel, au ajuns cu Vitalie Lepădatu la un acord că dânsul le va crea toate

condițiile benefice pentru o bătrânețe decentă, de aceea la 22 martie 2007 au

încheiat cu Vitalie Lepădatu, contractul de înstrăinare cu condiția întreținerii pe

viață, prin care, în secțiunea II, pct.2.3. a fost stipulat expres că, Vitalie Lepădatu,

în calitate de „Dobânditor” este obligat: să îi asigure pe Lepădatu Feodora Ivan și

Lepădatu Anatolii Antonovici, „Beneficiarii întreținerii”, cu hrană de 3 ori pe zi, în

limitele necesare existente vitale și decente; să îi asigure pe Beneficiarii

întreținerii, cu îmbrăcăminte necesară conform sezonului; să îi asigure pe

Beneficiarii întreținerii, cu îngrijire, asistență medicală și medicamente necesare,

dacă aceasta va fi dictat de starea sănătății; să achite lunar toate plățile aferente

întreținerii imobilului conform conturilor și facturilor prezentate; să achite plățile

aferente ritualului înmormântării; să nu înstrăineze sub orice formă imobilul

nominalizat până la decesul Beneficiarilor întreținerii.

Conform aceluiași contract, în secțiunea III, este stipulat: 3.1. Prezentul

contract poate fi desfăcut la acordul părților, iar în cazul când una din părți nu este

de acord, prin intermediul instanței de judecată. 3.2. La cererea Dobânditorului,

contractul poate fi desfăcut în următoarele cazuri: dacă starea sa materială s-a

înrăutățit și nu este în stare să acorde întreținerea respectivă Beneficiarilor

întreținerii. 3.3. Beneficiarii întreținerii sunt în drept să ceară desfacerea

contractului dacă Dobânditorul își va încălca obligațiile sale prevăzute în contract.

2

3.4. în cazul desfacerii contractului, imobilul se restituie Beneficiarilor întreținerii.

Cheltuielile făcute de Dobânditor până la rezilierea contractului nu se restituie.

Reclamanta a mai indicat că după încheierea căsătoriei, Vitalie Lepădatu era

obsedat de consumarea substanțelor narcotice. Din aceste motive, între Vitalie

Lepădatu și soția acestuia, pârâta Nadejda Botnarenco apăreau tensiuni, iar în anii

2013-2014, Vitalie Lepădatu, fiind într-o perioadă de criză la capitolul consumării

drogurilor, a abandonat familia sa, trecând cu traiul în familia reclamantei.

A menționat că, cu regret, fiul soțului ei - dobânditorul în cauză, Vitalie

Lepădatu, nu și-a onorat obligațiunea de „dobânditor” conform contractului

nominalizat, de fapt, lăsându-i în voia sorții, atât dânsul cât și soția acestuia,

Nadejda Botnarenco, considerat în cazul unui eventual deces al „dobânditorului”,

coproprietar cu titlul oneros. Reclamantei fiindu-i complicat de a se întreține și de

a administra bunul imobil la vârsta sa înaintată, doar din pensie.

A remarcat Feodora Lepădatu că a încercat să soluționeze pe cale amiabilă

litigiul cu pârâta Nadejda Botnarenco, prin rezilierea benevolă la notar a

contractului nominalizat, însă tentativele nu s-au soldat cu succes, fiind ignorate de

către pârâtă, care așa și nici nu a încercat să-și onoreze obligațiunile de întreținător

al beneficiarului supraviețuitor.

Drept temei de rezoluțiune a contractului, reclamanta a indicat că în

conformitate cu punctul 2.3 din contract, dobânditorul este obligat: „sa achite lunar

toate plățile aferente întreținerii imobilului conform conturilor și facturilor

prezentate”, însă această obligație nu a fost executată de dobânditorul Vitalie

Lepadatu, și cu atât mai mult de soția acestuia după deces, or, în conformitate cu

art. 846 din Codul civil, la decesul dobânditorului, drepturile și obligațiile lui trec

la succesorii lui.

Această neexecutare a contractului este una esențială în conformitate cu art.

735 din Codul civil, ce privează beneficiarul de dreptul la executarea contractului,

fiind demonstrată prin achitarea de către reclamantă a facturilor aferente întreținerii

imobilului.

Mai mult decât atât, conform somației/aviz de plată din 3 noiembrie 2016 și a

notei informative/aviz de plată din 4 mai 2017, expediate la adresa bunului imobil

menționat, de către Direcția colectare a impozitelor și taxelor locale, se constată că

Vitalie Lepadatu și soția acestuia Nadejda Botnarenco nu și-au onorat obligația

fiscală de a achita impozitul pe bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx.

Pe lângă cele indicate supra, dobânditorul bunului imobil Vitalie Lepadatu,

precum și soția acestuia după decesul lui, erau în imposibilitate de a-și executa

obligațiile contractuale de întreținere a beneficiarilor, fapt demonstrat prin

interdicțiile care au fost stabilite asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, care

demonstrează starea economică precară a dobânditorului Vitalie Lepadatu și a

soției acestuia Nadejda Botnarenco, or, prin încheierea de asigurare a executării din

12 ianuarie 2017 nr. 059s-421/17, emis de executorul judecătoresc Evelina

Marianciuc, s-a stabilit existența documentului executoriu emis de către

Judecătoria Rîșcani nr. 4C-1171/2016 din 26 septembrie 2016, privind încasarea de

la Vitalie Lepadatu în beneficiul statului, a amenzii de 3000 lei și a documentului

executoriu 059s-421/17 privind cheltuielile de executare ce constituie 880 de lei.

Prin încheierea de asigurare a executării din 18 mai 2017 nr. 059s-580/17, emisă de

executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, s-a stabilit existența documentului

3

executoriu emis de către Judecătoria Rîșcani nr. 4C-1171/2016 din 26 septembrie

2016, privind încasarea de la Vitalie Lepadatu in beneficiul statului a amenzii de 3

000 de lei și a documentului executoriu 059s-580/17 privind cheltuielile de

executare ce constituie 880 de lei. Prin încheierea de asigurare a executării

documentului executoriu din 20 septembrie 2016 emis de executorul judecătoresc

Svetlana Guțu, în scopul derulării cu succes a executării titlului executoriu nr. 2-

2397/16 din 24 februarie 2016, emis de Judecătoria Rîșcani, în conformitate cu

care s-a dispus încasarea, în mod solidar, de la SRL Ledaria și Nadejda Botnarenco

în beneficiul BC „Moldindconbank” SA, a datoriei de 36 990,23 de lei.

Prin hotărârea din 24 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Lepădatu

împotriva Nadejdei Botnarenco, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, Maxim Lepădatu și Gleb Lepădatu, cu privire la rezoluțiunea

contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, restituirea

bunului și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a rezoluționat contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe

viață încheiat între Feodora Lepădatu, Anatolii Lepădatu și Vitalie Lepădatu la 22

martie 2007, înregistrat la notarul Pascari Viorica, sub nr.704.

S-a încasat de la Nadejda Botnarenco în beneficiul Feodorei Lepădatu

cheltuielile de judecată, ce rezultă din plata taxei de stat în sumă de 655 de lei

În rest, cerința cu privire la încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică în

sumă de 5 400 lei, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 14 august 2019, Nadejda Botnarenco, fiind reprezentată de avocatul Lilia

Pîslaru a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie

respinsă integral.

Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei Botnarenco și s-a menținut

hotărârea din 24 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 11 aprilie 2020, Nadejda Botnarenco, prin intermediul poștei electronice,

fiind reprezentată de avocatul Lilia Pîslaru, a declarat recurs împotriva deciziei din

22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea ei și restituirea

cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia contestată, invocând

că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Astfel, s-a menționat că cauza a fost examinată în absența recurentei și a

reprezentantului acesteia, avocatul Lilia Pîslaru, căror nu li s-a comunicat locul

ședinței de judecată, ședința de judecată fiind desfășurată în alt loc decât cel fixat

anterior.

Ca urmare, recurentei i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul

la apărare, garantat de art. 6 CEDO și art. 26 din Constituție.

În sensul dat, a relatat că inițial au fost citați pentru data de 22 ianuarie 2020,

ora 11:00, sala nr. 7, în incinta Curții de Apel Chișinău, unde a fost fixată spre

examinare cauza civilă în ordine de apel la acțiunea Feodora Lepădatu vs Nadejda

Botnarenco cu privire la rezoluțiunea contractului. În citația recepționată, li s-a

comunicat să verifice numărul la sală înainte de ședință, conform panoului.

4

Cu o zi înainte de data ședinței au verificat site-ul Curții de Apel, unde era

fixată data și locul examinării cauzei, fiind indicată sala de ședințe nr. 6.

La data și ora stabilită, avocatul Lilia Pîslaru s-a prezentat în incinta Curții de

Apel Chișinău, constatând, conform datelor de pe panoul electronic amplasat la

intrare, că ședința de judecată urmează sa aibă loc în sala nr. 6.

În sala de ședințe nr. 6 i s-a comunicat că cauza dată a fost fixată spre

examinare în sala de ședințe nr. 8. Ca urmare, după ce s-a prezentat în sala nr. 8,

aproximativ la ora 11:35, i s-a comunicat că aceasta a fost deja examinată, iar

apelul a fost respins. Totodată, grefierul i-a comunicat că avocatul părții adverse a

indus instanța de apel în eroare, comunicând, din numele părții apelante, că nu se

vor prezenta la ședință și că de facto au renunțat la apel.

Acest fapt a determinat instanța de apel să adopte o hotărârea ilegală de

respingere a apelului.

La fel, referitor la fondul cauzei, a invocat că instanțele ierarhic inferioare de

judecată, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume, art. 316, 437,

742, 839 alin.(2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019), art. 1

Protocolul 1 CEDO, art. 46 din Constituție și art. 267 lit. a) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, consideră că instanța de apel a încălcat prevederile art. 373 alin. (5)

din Codul de procedură civilă, deoarece nu a examinat toate motivele invocate în

apel.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa participanților la proces, prin intermediul poștei, la 11 februarie 2020

(f.d. 186)

Dovada legală de recepționare a deciziei de către recurentă și reprezentantul

acesteia, la materialele dosarului lipsește.

Cererea de recurs a fost depusă de către avocatul Lilia Pîslaru la 11 aprilie

2020, prin intermediul poștei electronice (f.d. 189), în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin referința din 30 iunie 2020, reprezentantul intimatei Feodora Lepădatu,

avocatul Valeriu Gandrabur, a solicitat declararea recursului drept inadmisibil, din

motiv că este neîntemeiat și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 8 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei Botnarenco, a fost considerat

admisibil.

5

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs și în referință, pe

baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul

constată că la caz se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să

caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în

instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (3) lit. b) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Conform art. 102 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură. Citațiile și înștiințările se înmânează

participanților la proces, martorilor, experților, specialiștilor, interpreților astfel

încât aceștia să se poată pregăti de proces și să se prezinte la timp în fața instanței.

Citația se înmânează părții cu cel puțin 3 zile înainte de data judecării. În cauzele

urgente, acest termen poate fi mai scurt, la discreția instanței.

În conformitate cu art. 105 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă, citația

și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin

persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie

pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe

cotor, care se restituie instanței.

Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice

de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și

confirmarea primirii acestor acte. La solicitarea persoanelor fizice, citația sau

înștiințarea poate fi transmisă acestora prin mijloace de comunicare ce asigură

6

transmiterea și confirmarea primirii acestor acte sau prin poșta electronică în cadrul

Programului integrat de gestionare a dosarelor.

În prezenta cauză, Colegiul constată că la 24 iulie 2019 a fost pronunțată

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 4 august 2019, Nadejda

Botnarenco, fiind reprezentată de avocatul Lilia Pîslaru, a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a acceptat

spre examinare cererea de apel depusă de Nadejda Botnarenco, reprezentată de

avocatul Lilia Pîslaru, s-a intentat procedura de apel și s-a stabilit ședința de

examinare a apelului pentru data de 22 ianuarie 2020, ora 11:00, în incinta Curții

de Apel Chișinău.

În cadrul examinării cauzei în ordinea de apel, instanța a întreprins măsuri de

citare a participanților la proces, expediind citația în adresa apelantei și a

reprezentantului ei, cu înștiințarea despre fixarea ședinței pentru data de 22

ianuarie 2020, ora 11:00, în incinta Curții de Apel Chișinău, sala nr. 7, și

mențiunea despre necesitatea verificării înainte de ședință a numărului sălii

ședinței, conform panoului informativ.

Conform procesului-vernal al ședinței de judecată din 22 ianuarie 2020,

acesta s-a desfășurat în incinta Curții de Apel Chișinău, în sala de ședințe nr. 8, în

lipsa apelantei Nadejda Botnarenco și a reprezentantului acesteia, avocatul Lilia

Pîslaru. (f.d. 173-174)

Instanța de apel a considerat că procedura citării a fost legal executată și a

purces la examinarea cauzei.

Totodată, în cererea de recurs, reprezentantul recurentei, avocatului Lilia

Pîslaru, a reținut că atât potrivit site-ului Curții de Apel Chișinău, cât și panoului

electronic amplasat la intrare în incinta Curții de Apel Chișinău, examinarea cauzei

era fixată în sala de ședințe nr. 6. (f.d. 204)

În conexiunea circumstanțelor date, pornind de la argumentele recurentei,

Colegiul constată că instanța de apel nu a respectat dispozițiile art. 102-105 din

Codul de procedură civilă, or, este cert că apelantei și reprezentantului ei nu le-a

fost comunicat locul desfășurării ședinței de judecată, deoarece, deși conform

Citației expediate apelantei și reprezentantului ei ședința a fost fixată pentru

examinare în sala de ședințe nr. 7, în final a avut loc în sala de ședințe nr. 8, în

lipsa apelantei Nadejda Botnarenco și a reprezentantului acesteia, avocatului Lilia

Pîslaru.

Față de aceste considerente, Colegiul precizează că lipsa la materialele

dosarului a probelor ce ar confirma faptul că Nadejda Botnarenco și reprezentantul

ei, avocatul Lilia Pîslaru, cunoșteau cu certitudine despre locul examinării cauzei,

echivalează cu necitarea lor pentru ședința fixată pentru data de 22 ianuarie 2020.

Prin examinarea apelului în lipsa apelantei și a avocatului ei, care nu au fost

citați în modul prevăzut de lege, instanța de apel nu a asigurat disponibilitatea în

drepturi a participanților la proces, ce constă în posibilitatea acestora de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum

și de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de

apărare, astfel fiind admisă încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

7

Sub aspectul celor relatate, este cert că la examinarea cauzei instanța de apel a

încălcat normele de drept procedural, iar eroarea judiciară menționată nu poate fi

corectată de instanța de recurs, deoarece apelanta a fost lipsită de posibilitatea de a-

și susține poziția la stadia apelului.

Din aceste motive, având în vedere problemele de drept ridicate în speță,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Lilia Pîslaru

în interesele Nadejdei Botnarenco și de a casa decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de avocatul Lilia Pîslaru în interesele Nadejdei

Botnarenco.

Se casează decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora

Lepădatu împotriva Nadejdei Botnarenco, intervenienți accesorii Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, Maxim Lepădatu și Gleb Lepădatu, cu privire la

rezoluțiunea contractului de înstrăinarea bunului cu condiția întreținerii pe viață,

restituirea bunului și compensarea cheltuielilor de judecată, se trimite spre

rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Dumitru Mardari

8