2ra-611/21 — repararea prejudiciului

2ra-611/21 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-611/2021

prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: N. Ghedrovici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Croitor și de Primăria

comunei Geamăna, reprezentată de avocatul Raisa Meșteșug,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Moldtelecom” împotriva Primăriei comunei Geamăna, intervenient

accesoriu Ion Croitor cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 27 mai 2019, SA „Moldtelecom” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei comunei Geamăna cu privire la încasarea prejudiciului

material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 30 octombrie 2018, în timpul efectuării

lucrărilor cu excavatorul de către lucrătorul Primăriei comunei Geamăna, în

apropierea casei de cultură din comuna Geamăna au fost deteriorate două cabluri

de comunicații electronice de tip TPP 100x2x0,4; TPP 50x2x0,4 și altul de TPP

30x2x0,4.

A menționat că lucrările s-au efectuat la indicația primarului comunei

Geamăna, r-nul Anenii Noi. Întru restabilirea funcționalității instalațiilor și

cablurilor de comunicații electronice SA „Moldtelecom” a fost nevoită să suporte

cheltuieli materiale în sumă de 27381,53 de lei.

Reclamanta a notat că conform informației parvenite de la Inspectoratul de

Poliție Anenii Noi au fost informați că într-adevăr la 30 octombrie 2018, în timpul

efectuării lucrărilor de amenajare a teritoriului cu excavatorul în apropierea casei

de cultură din com. Geamăna, r-nul Anenii au fost deteriorate cablurile de

comunicații electronice.

Inspectoratul de Poliție Anenii Noi a indicat că cablurile de comunicații

electronice ce aparțin SA „Moldtelecom” nu erau amplasate la o adâncime

corespunzătoare legală, iar în preajma locului unde s-a produs incidentul nu este

instalat nici un indicator.

Pe marginea circumstanțelor sus menționate a remarcat că în timpul efectuării

lucrărilor de amenajare a teritoriului cu excavatorul în apropierea casei de cultură

din com. Geamăna (curățirea glodului), recunoscut de lucrătorul Primăriei com.

Geamăna s-a luat un strat de pământ, care în consecință a condus la micșorarea

1

adâncimii de pozare a cablurilor de comunicații electronice, fiindcă astfel de

lucrări s-au efectuat nu o singură dată.

A afirmat că în ceea ce privește lipsa indicatoarelor la locul incidentului a

ținut să menționeze că în apropierea locului incidentului sunt instalate guri de

canalizare, care sunt vizibile și avertizează despre existența rețelelor edilitare.

A mai menționat că pozarea traseelor rețelelor de comunicații electronice la

locul incidentului s-a efectuat cu acordul Primăriei com. Geamăna, fapt care

rezultă din cuprinsul documentației de proiect 05/09 RTE din 2009, coordonat la

28 mai 2009 de către Primăria com. Geamăna, r-nul Anenii Noi.

Reclamanta a reiterat că în situația în care pârâtul deținea informația despre

rețelelor de comunicații electronice în zona în care planificase efectuarea lucrărilor

de amenajare a teritoriului din apropierea casei de cultură din com. Geamăna, r-nul

Anenii Noi, în conformitate cu pct. 22 al Regulilor privind protecția rețelelor de

comunicații electronice și executarea lucrărilor în zonele de protecție și pe traseele

liniilor de comunicații electronice aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 284

din 13 aprilie 2009 urma ca până a începe lucrările în zonele de protecție a rețelelor

de comunicații electronice, să fi luat cunoștință de amplasare a instalațiilor și

traseelor cablurilor subterane ale rețelelor de comunicații electronice, și să fie

instruiți de către reprezentantul furnizorului privind modalitatea de îndeplinire a

lucrărilor de terasament în mod manual sau mecanizat, pentru a le asigura

integritatea, fapt ce nu a fost făcut.

A considerat că pentru liniile de cablu, elementele de suport ale liniilor de

comunicații electronice și instalațiile de comunicații electronice se stabilește o

zonă de protecție în formă de fâșii de teren de-a lungul liniilor și instalațiilor de

comunicații electronice, a căror lățime este de 2m de ambele părți.

Astfel, a declarat că primăria com. Geamăna a admis efectuarea lucrărilor cu

excavatorul în zona de protecție a rețelelor de comunicații electronice în lipsa

reprezentantului SA „Moldtelecom”, care conform pct. 19 din Hotărârea

Guvernului nr. 284 din 13 aprilie 2009, este inadmisibilă.

Prin hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea. S-a încasat de la SA „Moldtelecom” în contul

Primăriei com. Geamăna, r-nul. Anenii Noi suma de 5 000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 15 aprilie 2020, SA

„Moldtelecom” a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii cu emiterea

unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

de apel depusă de SA „Moldtelecom”. S-a casat hotărârea din 18 martie 2020 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, emițând o nouă hotărâre după cum

urmează: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldtelecom”.

S-a încasat de la Primăria com. Geamăna, r. Anenii Noi în beneficiul SA

„Moldtelecom” prejudiciul material în sumă de 27381,53 de lei, cheltuielile legate

cu achitarea taxei de stat în prima instanță în sumă de 821,44 de lei și cheltuielile

legate de achitarea taxei de stat în instanța de apel în sumă de 616,08 lei.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 514, 1398 alin. (1)-(2), 1416 Cod civil,

instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond este una greșită, rezultată din

aprecierea incorectă a materialului probator și interpretarea eronată a normelor de

drept material.

2

Colegiul a atestat că din materialele cauzei rezultă că la data de 30 octombrie

2018, în timpul efectuării lucrărilor de amenajare a teritoriului în apropierea casei

de cultură a com. Geamăna, de către cet. Ion Croitor, au fost deteriorate două

cabluri de comunicații electronice de tip TPP 100x2x0,4, TPP 50x2x0.4 și altul de

TPP 30x2x0,4, lucrările fiind efectuate la indicația primarului com. Geamăna, r-nul

Anenii Noi.

Instanța a reținut că conform actului nr. 460 din 30 octombrie 2018 privind

deteriorarea cablului de comunicații electronice, întocmit de reprezentantul SA

„Moldtelecom”, inginer Victor Postica, la data de 30 octombrie 2018 în apropierea

s. Geamăna, r-nul Anenii Noi au fost deteriorate două cabluri de comunicații

electronice de tip TPP 100x2x0,4, TPP 50x2x0,4 și altul de TPP 30x2x0,4 de către

Primăria com. Geamăna, procesul-verbal a fost adus la cunoștință primarului com.

Geamăna.

Colegiul a reținut că conform calculului cheltuielilor cu privire la lichidarea

deranjamentului pe Linia de cablu de telecom plastic suspendat s. Geamăna, r.

Anenii Noi cu numărul inventar 16016 care a avut loc la data de 30 octombrie

2018, SA „Moldtelecom”, a suportat cheltuieli în mărime de 27 381,53 de lei.

Mai mult ca atât s-a constatat că la 7 noiembrie 2018, SA „Moldtelecom” a

depus un demers la IP Anenii Noi cu privire la deteriorarea comunicațiilor

electronice, prin care a informat că în data de 30 octombrie 2018, în s. Geamăna, r.

Anenii Noi, în timpul efectuării lucrărilor de excavare, la comanda primăriei, au

fost deteriorate componentele rețelelor de comunicații electronice, patru cabluri

(două cabluri de tip TPP 100x2, unul de tip TPP 50x2 și unul de tip TPP 30x2),

astfel, a fost cauzat un prejudiciu material în valoare de 27381,53 de lei. Totodată a

fost solicitată implicarea organelor de poliție în cercetarea cazului respectiv cu

identificarea și atragerea la răspundere a persoanelor vinovate de producerea

deteriorării.

Instanța de apel a remarcat că prin încheierea din 30 noiembrie 2018 emisă de

către IP Anenii Noi s-a decis încetarea examinării altei informații, înregistrate în

registrul nr. 2 sub nr. 5324 din 14 noiembrie 2018, deoarece s-a constatat că

lucrările date s-au efectuat cu încărcătorul frontal pe bază de tractor, componentele

rețelelor de comunicații electronice nu erau amplasate la o adâncime

corespunzătoare legală și în preajma nu era amplasat nici un indicator care ar

indica prezența și adâncimea cablurilor respective.

Astfel, Colegiul a atestat că s-a dispus încetarea examinării materialului dat,

din motiv că fapta dată nu întrunește elementele constitutive al unei contravenții

sau infracțiuni.

Colegiul a remarcat că conform pct. 17 din Regulile privind protecția rețelelor

de comunicații electronice și executarea lucrărilor în zonele de protecție și pe

traseele liniilor de comunicații electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 284 din 13 aprilie 2009, pentru executarea tuturor tipurilor de lucrări ce implică

lucrări de terasament în zona de protecție a rețelelor de comunicații electronice (cu

excepția aratului la o adâncime nu mai mare de 0,3 m) pe terenul ce aparține

persoanei fizice sau juridice, beneficiarul (antreprenorul) trebuie să obțină acceptul

în scris al furnizorului în gestiunea căruia se află rețeaua de comunicații

electronice.

Potrivit actului privind constatarea faptelor și stărilor de fapt nr. 035a-1/2019

din 28 iunie 2019, emis de către executorul judecătoresc Stolearenco Alexei s-a

constatat că în spatele centrului cultural multifuncțional din com. Geamăna, r-nul

3

Anenii Noi în apropierea pilonilor se află o țeavă, tub sau ghilza de culoare neagră,

care vizual iese din sol și se amplasează deasupra pământului, la o distanță de

aproximativ până la 30 cm, care a fost fixat foto și video.

Instanța de apel a învederat că conform pct. 8, 9, 10 din Regulile privind

protecția rețelelor de comunicații electronice și executarea lucrărilor în zonele de

protecție și pe traseele liniile de comunicații electronice, aprobate prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 284 din 13 aprilie 2009 pe traseele rețelelor de comunicații

electronice, în extravilanul localităților se instalează semne informaționale ce

servesc drept repere. Cantitatea, tipul și locurile de instalare a semnelor

informaționale sunt stabilite de către proprietarii rețelelor de comunicații

electronice, conform normativelor și regulilor de exploatare tehnică în vigoare.

Astfel, Colegiul a constatat că în intravilanul orașelor și altor localități

traseele rețelelor de comunicații electronice, prin cablu se indică și se determină în

baza indicatoarelor montate pe pereții clădirilor, pe elementele de suport ale liniilor

aeriene și pe garduri, precum și în baza documentației tehnice.

În speță, s-a notat că granițele zonelor de protecție a traseelor rețelelor de

comunicații electronice prin cablu sunt determinate de către proprietarii și/ sau

întreprinderile ce asigură exploatarea acestor rețele însă nu vor depăși 2 m de la

construcțiile marginale ale acestor rețele.

Colegiul a reținut că în locurile de instalare a punctelor de regenerare și

amplificare a rețelelor de comunicații electronice, echipamentele cărora sunt

amplasate în containere unificate direct în sol fără suprastructuri, trebuie să fie

instalate semne de marcaj atât pentru timp de iarnă (troiene), cât și pentru timp de

vară.

Sub acest aspect, a constatat că instanța de fond eronat a interpretat aceste

înscrisuri și probe, iar afirmațiile precum că componentele rețelelor de comunicații

nu erau amplasate la o adâncime corespunzătoare legală și în preajma nu este

amplasat nici un indicator care ar indica prezența și adâncimea cablurilor date, nu

au suport probatoriu. Or, din imaginele foto anexate la materialele cauzei precum

și din explicațiile martorilor Victor Postica, primarului comunei Geamăna, r-l

Anenii Noi audiați în ședința de judecată, rezultă că lucrările de terasament

efectuate în data de 30 octombrie 2018 au constat în extragerea unui strat de sol cu

o grosime de 0,80 m, care se acumulase de zeci de ani de zile.

Mai mult ca atât, instanța de apel a remarcă că martorii sus menționați au

declarat că la o distanță de 5 (cinci ) metri de la locul incidentului este instalat un

pilon de beton armat pe care sunt suspendate liniile aeriene de comunicații

electronice de la care se vede clar că liniile aeriene de comunicații electronice

printru-un tub de polietilenă fixat de pilon se coboară în sol (subteran). Deci,

coborârea liniilor aeriene de comunicații electronice de pe pilon în sol era vizibilă.

În astfel de împrejurări nu era necesar instalarea a careva indicatoare suplimentare,

deoarece existența instalațiilor și rețelelor de comunicații electronice erau vizibile.

Totodată, din materialele cauzei atestă, conform actului privind constatarea

faptelor și stărilor de fapt din 28 iunie 2019, întocmit de executorul judecătoresc

Alexei Stolearenco, că în spatele centrului cultural multifuncțional din com.

Geamănă, r-nul Anenii Noi, în apropierea pilonilor se află o țeavă, tub sau ghilza

de culoare neagră, care vizual iese din sol și se amplasează de asupra pământului,

la o distanță de aproximativ 30 cm, ce nu au un suport probatoriu din motiv că

aceste constatări s-au efectuat după incident, adică după ce s-au făcut extragere de

4

sol cu mecanismul prenotat, care în final a și condus la micșorarea adâncimii de

pozare a cablurilor de comunicații electronice.

În aceeași ordine de idei, Colegiul a apreciat critic argumentarea instanței de

fond precum că nu au fost prezentat un proiect care să indice la ce adâncime urmau

să fie instalate cablurile și nici nu s-a demonstrat existența indicatorilor

corespunzători care ar indica prezența și adâncimea cablurilor date. Or, lucrările de

terasament (extragerea stratului de pământ acumulat de zeci de ani de zile) s-a

efectuat la comanda Primăriei com. Geamăna, r-l Anenii Noi, care deține

informația completă despre amplasarea rețelelor de comunicații electronice în

localitatea sa, drept dovadă servind documentația de proiect 05/09 RTE din 2009,

coordonat la 28 mai 2009 de către Primăria com. Geamăna, r-nul Anenii Noi.

În situația în care instalațiile și liniile de comunicații electronice erau vizibile

cât și a faptului că Primăria com. Geamăna, r-l Anenii Noi, deținea informația

despre poziționarea rețelelor de comunicații electronice în zona în care planificase

efectuarea lucrărilor de terasament în conformitate cu pct. 22 al Regulilor privind

protecția rețelelor de comunicații electronice și executarea lucrărilor în zonele de

protecție și pe traseele liniilor de comunicații electronice, aprobate prin Hotărârea

de Guvern RM nr. 284 din 13 aprilie 2009, urma ca până a începe lucrările în

zonele de protecție a rețelelor de comunicații electronice, să fi luat cunoștință de

amplasarea instalațiilor și traseelor cablurilor subterane ale rețelelor de comunicații

electronice, și să fie instruiți de către reprezentantul furnizorului privind

modalitatea de îndeplinire a lucrărilor de terasament, în mod manual sau

mecanizat, pentru a le asigura integritatea, fapt ce nu a fost făcut.

Așadar, prin prisma prevederilor Regulilor privind protecția rețelelor de

comunicații electronice și executarea lucrărilor în zonele de protecție și pe traseele

liniilor de comunicații electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr .284 din

13 aprilie 2009, paguba materială cauzată întreprinderii, în gestiunea căreia se află

rețeaua de comunicații electronice, în urma ruperii sau deteriorării acesteia, se

calculează reieșind din cheltuielile directe de restabilire a rețelei și veniturile

tarifare ratate de către această întreprindere în urma întreruperii legăturii.

Reținând prevederile art. 17 din Legea comunicațiilor electronice nr. 241-XVI

din 15 noiembrie 2007, Colegiul a constat că primăria com. Geamăna a admis

efectuarea lucrărilor de terasament cu încărcătorul frontal pe bază de tractor în

zona de protecție a rețelelor de comunicații electronice în lipsa reprezentantului SA

„Moldtelecom”, ceea ce contravine pct. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 284 din

13 aprilie 2009.

În astfel de împrejurări, Colegiul a considerat întemeiat apelul declarat de SA

„Moldtelecom” cu casarea hotărârii instanței de fond, și adoptarea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

La 10 februarie 2021, Ion Croitor și de Primăria comunei Geamăna,

reprezentată de avocatul Raisa Meșteșug, au declarat recurs, prin care au solicitat

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu

a constat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a examinat

cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine raportul juridic litigios,

circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

5

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 3 noiembrie 2020 și

a expediat-o participanților la proces la 10 decembrie 2020 (f.d. 187), or, la actele

cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către recurenți.

Astfel, recursul declarat la 10 februarie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 12 martie 2021

instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 201), însă până la data examinării recursului, în adresa

instanței nu au parvenit referințe.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Croitor și de Primăria

comunei Geamăna, reprezentată de avocatul Raisa Meșteșug, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Croitor și de Primăria

comunei Geamăna, reprezentată de avocatul Raisa Meșteșug, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

6

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ion Croitor și de Primăria comunei Geamăna,

reprezentată de avocatul Raisa Meșteșug, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Croitor și de Primăria

comunei Geamăna, reprezentată de avocatul Raisa Meșteșug, împotriva deciziei

din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7