ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 12.05.2021

2rh-50/21 — încasarea datoriei

HOTĂRÂRE

12.05.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: încasarea datoriei
Temei legal: temeiurile declarării revizuirii

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

2rh-50/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-50/2021

prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (jud: L. Gafton)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O. Sternioală, A. Cobăneanu, Sv. Filincova,

V. Burduh, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Asociația Obștească „Asociația

Națională „CopyRight”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva

Asociației Obștești „Drepturi de Autor și Conexe” cu privire la constatarea

încălcării drepturilor de autor și conexe, încasarea comisionului și a remunerației

de autor,

la cererea reconvențională depusă de Asociația Obștească „Drepturi de Autor

și Conexe” împotriva Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală cu privire la obligarea prezentării rapoartelor și încasarea remunerației

de autor, și

la cererea de chemare în judecată depusă de intervenientul principal Asociația

Obștească „Asociația Națională „CopyRight” împotriva Asociației Obștești

„Drepturi de Autor și Conexe” și Asociației Obștești „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” cu privire la încasarea remunerației de autor,

dobânzilor de întârziere și prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2014, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a depus cerere de chemare în judecată împotriva AO „Drepturi de

Autor și Conexe”, prin care a solicitat constatarea încălcării drepturilor de autor și

conexe ale membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013, încasarea sumei

de 1 925 419,60 lei, cu titlu de comision reținut din suma de 4 936 973,35 de lei,

colectată de la utilizatorii drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova în

perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013, încasarea sumei de 3 153 183,47

de lei cu titlu de remunerație de autor și conexe, colectate ilegal de la utilizatorii

drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova în perioada 01 ianuarie 2013

– 31 decembrie 2013, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a indicat că a fost avizată cu dreptul de a activa în calitate de

organizație de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe ale

autorilor, interpreților, producătorilor de fonograme și organizațiilor de difuziune

de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, prin decizia din 21 octombrie

2011, legalitatea căreia a fost confirmată prin hotărârile instanțelor de judecată, în

special, prin deciziile din 17 februarie 2015, 09 iunie 2015, 13 august 2015 ale

Curții de Apel Chișinău și deciziile din 12 septembrie 2012 și 02 octombrie 2014

ale Curții Supreme de Justiție, precum și decizia din 27 noiembrie 2015 a Curții de

Apel Bălti.

Decizia din 21 octombrie 2011 a Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală a fost în vigoare până la 25 martie 2016, când a fost abrogată prin

decizia nr. 12/616 din 22 martie 2016 a Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală, care la rândul ei a fost contestată în instanța de judecată.

A invocat că legalitatea activității AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” se confirmă și prin constatările Curții de Apel Chișinău

expuse în decizia din 25 noiembrie 2014, unde s-a evidențiat că AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” activează în baza deciziei din 21

octombrie 2011 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, care în

conformitate cu prevederile art. 48 al Legii privind dreptul de autor și drepturile

conexe, a avizat AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu

dreptul de a activa în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor

patrimoniale de autor și conexe ale autorilor, interpreților, producătorilor de

fonograme și organizațiilor de difuziune.

Reclamanta a specificat că decizia comisiei de avizare nr. 1/57 din 12 ianuarie

2012 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală privind avizarea AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a fost emisă

suplimentar și, astfel, suspendarea deciziei nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012 nu

afectează dreptul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”

de a desfășura activitatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor și conexe,

deoarece aceasta desfășoară activitate în baza avizului din 21 octombrie 2011.

A afirmat că legalitatea cerințelor invocate se confirmă și prin decizia nr.

3/1566 din 20 septembrie 2013 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală,

publicată în Monitorul Oficial nr. 216-220 din 04 octombrie 2013, prin care la pct.

2 și 3, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală suplimentar a avizat AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu drept de a elibera

„licențe extinse” pentru un an calendaristic, începând cu 04 octombrie 2013 până la

04 octombrie 2014, deoarece prin deciziile din 21 octombrie 2011 și 12 ianuarie

2012 emise de Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, deja, era avizată în conformitate

cu prevederile art. 48 alin. (11) ale Legii privind dreptul de autor și drepturile

conexe - licența extinsă și alin. (13) al aceluiași articol - licența obligatorie.

De asemenea, a învederat că prin acțiunile AO „Drepturi de Autor și Conexe”

de plasarea pe pagina web la 12 decembrie 2012, ora 10:36, a înștiințării

utilizatorilor despre valabilitatea și extinderea licențelor eliberate de AO „Drepturi

de Autor și Conexe”, în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (11) al Legii nr.

139/2010, asupra tuturor titularilor de drepturi (autori, interpreți), care nu sunt

membri ai AO „Drepturi de Autor și Conexe” și a colectat remunerația de autor și

conexe în numele tuturor titularilor de drepturi, ce se confirmă prin: răspunsurile

cu anexe de la SA „Lemi Invest”, licența nr. 1821 din 31 octombrie 2008;

cafeneaua „Miraj”, licența nr. 8 din 09 iunie 2015; rețeaua de magazine

„Maximum”; SA „Camelia”; ÎCS „BM Technotrade” SRL, ceea ce confirmă

ilegalitatea activității AO „Drepturi de Autor și Conexe”, în perioada 01 ianuarie

2013 – 31 decembrie 2013.

Totodată, reclamanta a susținut că o altă probă la acest capitol este și

contractul din 16 aprilie 2013, încheiat între AO „Drepturi de Autor și Conexe” și

intervenientul principal AO „Asociația Națională CopyRight”, prin care părțile de

comun acord au stabilit că AO „Drepturi de Autor și Conexe” va transfera suma de

232 972,80 de lei cu titlu de remunerație colectată pentru producătorii de

fonograme și din retransmisie a posturilor de radio și de televiziune pentru

perioada februarie 2007 - februarie 2013, prin ce ultima a recunoscut că a colectat

în lunile ianuarie și februarie 2013 remunerația de autor și conexe pentru toți

utilizatorii și a transferat suma de 232 972,80 de lei către AO „Asociația Națională

Reclamanta a prezentat și rapoartele utilizatorilor, rețeaua de magazine

„Metro” și „Green Hills”, potrivit cărora s-a confirmat că minimum 70% din

piesele interpretate în aceste rețele sunt din cataloagele gestionate de AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, iar sumele respective

au fost achitate către AO „Asociația Națională CopyRight”.

Așadar, reclamanta a considerat că AO „Drepturi de Autor și Conexe” a

colectat ilegal în anul 2013 remunerația de autor și conexe în proporții de 94%,

calculată și confirmată de însăși reprezentantul asociației, activitate apreciată de

reclamantă ca fiind ilegală în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013, în

lipsa unui aviz și în condițiile de suspendare a deciziei nr. 2/2146 din 05 decembrie

2012 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, prin încheierea din 26

decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și din 17 ianuarie 2013 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău.

Pe parcursul examinării cauzei, AO „Drepturi de Autor și Conexe” a înaintat

acțiune reconvențională împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” și a solicitat obligarea acesteia să prezinte rapoartele

utilizatorilor privind creațiile valorificate în anul 2013 și încasarea cotei

remunerației titularilor de drepturi colectate ilegal în anul 2013.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că conform prevederilor art. 48

alin. (5) al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, organizațiile de

gestiune colectivă, precum sunt: AO „Drepturi de Autor și Conexe” și AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” puteau desfășura

activitatea doar fiind înregistrate la Ministerul Justiției și numai cu avizare din

partea Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, în modul stabilit.

AO „Drepturi de Autor și Conexe” a menționat că în baza deciziei nr. 2/2146

din 05 decembrie 2012 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a fost

avizată pe un termen de 3 ani în calitate de organizație de gestiune colectivă a

autorilor, interpreților, etc., cu dreptul de a elibera licențe și a colecta remunerație

de autor pentru categoriile de drepturi indicate în decizia respectivă.

Ulterior, prin decizia nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013 a Agenției de Stat

pentru Proprietate Intelectuală a fost abrogată decizia din 05 decembrie 2012 și a

fost preavizată AO „Drepturi de Autor și Conexe” pe un termen nelimitat să

activeze în calitate de organizație de gestiune colectivă cu dreptul de a elibera

licențe, a colecta, distribui și achita remunerații pentru toți titularii de drepturi care

i-au acordat spre administrare drepturile patrimoniale de autor în bază de contracte

directe și/ sau prin contracte de reprezentare reciprocă încheiate cu societățile

similare din străinătate.

Astfel, AO „Drepturi de Autor și Conexe” a considerat că în perioada

litigioasă a fost avizată în strictă corespundere cu prevederile legale, dispunând de

toate drepturile și împuternicirile legale să elibereze licențe și să colecteze

remunerația de autor.

Mai mult, a relatat că consideră neîntemeiate alegațiile AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” precum că AO „Drepturi de Autor

și Conexe” nu dispune de dreptul de a colecta remunerația de autor, deoarece la 12

ianuarie 2012, prin decizia nr. 1/57, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală

a avizat AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” în calitate

de organizație de gestiune pentru drepturile de autor și conexe, în care s-a

menționat expres că gestiunea drepturilor de către aceasta se vor realiza pentru

titularii de drepturi (autori, interpreți) membri ai acestei organizații, ceea ce

presupune că Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a acordat AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” dreptul să elibereze

licențe doar pentru titularii de drepturi membri ai asociației.

De asemenea, AO „Drepturi de Autor și Conexe” a menționat că Curtea

Supremă de Justiție a constatat că decizia nr. 1/57 emisă de Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală privind avizarea AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” s-a referit strict doar la membrii acesteia, or, faptele stabilite

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă nu se cer a fi dovedite și nici nu pot fi

contestate, în corespundere cu prevederile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură

civilă.

Suplimentar, AO „Drepturi de Autor și Conexe” a relatat că faptele expuse au

fost confirmate și de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală prin scrisoarea

nr. 1105 din 08 iulie 2013.

În context, AO „Drepturi de Autor și Conexe” a invocat că a sesizat Consiliul

Concurenței privind sancționarea AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” pentru acțiuni de concurență neloială, materializate prin

răspândirea afirmațiilor false cu privire la comunicarea tuturor agenților

economici, precum că ar fi unica organizație avizată legal și că licențele eliberate

de aceasta ar avea efect extins, iar la 16 iunie 2014 Consiliul Concurenței a remis

raportul de investigație.

Conform raportului s-a constatat că declarațiile AO „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale”, precum că ar fi unica organizație legal

avizată și că licențele eliberate de aceasta ar avea efect extins, sunt false, fiind

încadrate în componența acțiunii de concurență neloială prevăzută de art. 15 lit. b)

al Legii concurenței.

AO „Drepturi de Autor și Conexe” a considerat că toate aceste circumstanțe

indică asupra lipsei totale de temeiuri legale și juridice a pretențiilor invocate de

AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.

De asemenea, a specificat că prin încheierea din 21 februarie 2013 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost suspendată decizia nr. 1/57 din 12

ianuarie 2012 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală privind avizarea

AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” și prin urmare,

începând cu 21 februarie 2013 și până la adresarea în instanță, ultima nu a fost în

drept să elibereze licențe și să colecteze remunerațiile de autor.

AO „Drepturi de Autor și Conexe” a solicitat respingerea acțiunii inițiale,

cererea intervenientului principal și admiterea acțiunii sale în sensul declarat.

Intervenientul principal, AO „Asociația Națională CopyRight”, pe parcursul

examinării cauzei, a depus cerere în interes propriu împotriva AO „Drepturi de

Autor și Conexe” și AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale”, cu concretizările ulterioare, prin care a solicitat încasarea din contul

AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe” cu titlul de remunerație pentru

perioada 01 ianuarie 2013 - 21 februarie 2013 pentru titularii de drepturi ai AO

„Asociația Națională CopyRight” a sumei de 215 763 de lei și a dobânzii de

întârziere în sumă de 115 436 de lei; încasarea din contul AO „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale” cu titlul de remunerație pentru perioada 21

februarie 2013 – 31 martie 2013 pentru titularii de drepturi ai AO „Asociația

Națională CopyRight” a sumei de 157 187 de lei și a dobânzii de întârziere în sumă

de 84 097 de lei; încasarea din contul AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” în beneficiul AO „Asociația Națională CopyRight” a sumei

de 70 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral pentru întârzierea

achitării remunerației membrilor AO „Asociația Națională CopyRight”, pentru

perioada 21 februarie 2013 – 31 martie 2013; încasarea din contul AO „Asociația

Drepturi de Autor și Conexe” cu titlul de remunerație pentru perioada 01 aprilie

2013 – 04 octombrie 2013 pentru titularii de drepturi ai AO „Asociația Națională

mărime de 409 285 de lei; încasarea din contul AO „Asociația Drepturi de Autor și

Conexe” a sumei de 5000000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru întârzierea

achitării remunerației membrilor AO „Asociația Națională CopyRight” pentru

perioada 01 aprilie 2013 – 04 octombrie 2013; încasarea, în mod solidar, din contul

AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe” și AO „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” a sumei de 6 100 de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

În motivarea cererii intervenientul principal a indicat că conform deciziei nr.

2/2146 din 05 decembrie 2012 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală,

AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe” a fost avizată, în conformitate cu

Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, în calitate de organizație de

gestiune colectivă a autorilor, interpreților și producătorilor de fonograme și video

grame, cu dreptul de a elibera beneficiarilor pentru următoarele categorii de

drepturi: dreptul la reproducere, inclusiv sub formă de tonuri de apel; dreptul la

reproducere în scopuri personale (copia privată); dreptul la reproducere

reprografică; dreptul la remunerație pentru împrumut si închiriere; dreptul la

interpretare publică și dreptul de suită.

Totodată, a afirmat că aceiași decizie i-a conferit AO „Asociația Drepturi de

Autor și Conexe” dreptul de a elibera licențe și a colecta remunerația de autor,

inclusiv pentru membrii AO „Asociația Națională CopyRight” și cei care au

încredințat în alt mod drepturile sale, pentru perioada 11 decembrie 2012 - 04

octombrie 2013.

Astfel, a relatat că potrivit art. 48 alin. (11) al Legii privind dreptul de autor și

drepturile conexe, efectele unei licențe eliberate utilizatorilor de către organizația

de gestiune colectivă în numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia sau care,

în alt mod, i-au încredințat în gestiune drepturile, se extind, de asemenea, asupra

titularilor de drepturi care nu au calitatea de membru al acestei organizații și nici

nu i-au încredințat, în vreun alt mod, drepturile în gestiune, cu condiția că aceștia

nu și-au retras drepturile din repertoriul organizației de gestiune colectivă, cu

referire la următoarele drepturi: a) dreptul de interpretare publică, de comunicare

publică prin eter sau prin cablu (cu excepția comunicării publice prin satelit, atunci

când aceasta nu este simultană cu tel radiodifuzarea terestră efectuată de aceeași

organizație de difuziune), precum și dreptul de retransmisie prin eter și dreptul de a

pune la dispoziția publicului în regim interactiv operele muzicale și fragmentele

din operele muzical-dramatice.

Prin prisma normei precitate, AO „Asociația Națională CopyRight” a

considerat că urmează să primească, și ulterior să redistribuie, remunerația

corespunzătoare ce le revine membrilor săi, care în temeiul Legii nr. 139/2010 și

deciziilor Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală au fost colectate de către

AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe”, ultima în mod ilegal reținând și

neredistribuind remunerația colectată pentru titularii de drepturi membri ai AO

„Asociația Națională CopyRight”, pentru perioada 01 aprilie 2013 – 04 octombrie

2013, perioadă în care AO „Asociația Națională CopyRight” nu a fost avizată și nu

putea colecta această remunerație și pentru care remunerația a fost colectată de AO

„Asociația Drepturi de Autor și Conexe”.

A mai indicat că pentru implementarea deciziei nr. 3/1566 din 20 septembrie

2013 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și necesitatea consolidării

relațiilor de conlucrare între OGC și utilizatori, la 14 noiembrie 2013 de

reprezentanții Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, AO „Asociația

Drepturi de Autor și Conexe”, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale”, AO „Asociația Națională CopyRight”, Asociația Obștească „Oficiul

Republican a Dreptului de Autor” a fost contrasemnat un protocol, conform căruia

persoanele indicate s-au obligat să identifice soluții de delimitare a cotelor anuale

ce le revin, reieșind din repertoriul gestionat conform contractelor încheiate, din

volumul total al obiectelor drepturilor de autor și conexe valorificate.

De asemenea, a relevat că pentru eficientizarea modului de determinare a

cotelor în baza operelor valorificate, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală

a achiziționat baza de date a pieselor muzicale difuzate pe parcursul anului 2013,

generate de sistemul specializat „Media Forest”, transmisă gratuit la dispoziția

OGC-lor în mod gratuit, unica obligație a cărora fiind identificarea pieselor din

repertoriul propriu și transmiterea datelor Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală.

Astfel, pentru ca acest proces să fie realizat cu succes, la 24 ianuarie 2014, a

fost semnat un protocol comun între Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală, AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe”, AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, AO „Asociația Națională

care a fost creat grupul comun de lucru, ce urma să delimiteze cotele procentuale

ce le revin fiecărei organizații din volumul total al obiectelor drepturilor de autor și

conexe valorificate, inclusiv cota pentru drepturile ce cad sub incidența licenței

extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o

organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au

încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, acestea urmând a fi aplicate la

colectarea remunerației ce urmează a fi achitată de către utilizatori pentru anul

2014, precum și la repartizarea remunerației acumulate în anul 2013.

Pentru prezentarea rapoartelor privind cotele procentuale delimitate de către

fiecare organizație în dependență de repertoriul gestionat și cota delimitată pentru

obiectele drepturilor de autor și conexe neidentificate, a fost stabilit termenul de 1

lună.

În context, a afirmat că toate asociațiile de gestiune colectivă ale drepturilor

de autor și conexe avizate au transmis Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală în termenii stabiliți informația privind cotele ce le revin, și doar AO

„Asociația Drepturi de Autor și Conexe” nu a prezentat informațiile solicitate.

Astfel, a declarat că întru soluționarea pe cale amiabilă a situației create, la 04

iunie 2014 a remis în adresa AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe” o cerere

prealabilă cu solicitarea de onorare a obligațiilor asumate la semnarea protocolului

din 24 ianuarie 2014 în termen de 30 de zile, la care nu a primit vreun răspuns, însă

ultima s-a eschivat de la prezentarea informațiilor solicitate.

AO „Asociația Națională CopyRight” a menționat că la 01 februarie 2016,

întru executarea practică a decizie nr. 9/3268 cu privire la achitarea de către AO

„Asociația Drepturi de Autor și Conexe” a remunerației în beneficiul AO

„Asociația Națională CopyRight” a fost semnat un memorandum de înțelegere,

prin care s-a stabilit că ultima deține o cotă de 40% din totalul operelor valorificate

pentru anul 2013, inclusiv cu licență extinsă și obligatorie din anul 2013, inclusiv

cu licență extinsă și obligatorie din anul 2016, iar pentru anul 2013 cota AO

„Asociația Națională CopyRight” reprezenta circa 30%, fără licența extinsă și ce

constituie, potrivit calculelor, circa 10%.

Prin urmare, a afirmat că în vederea executării deciziei comisiei de avizare a

Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, a solicitat să-i fie achitată

remunerația de autor și conexe în cuantum real din suma colectată, potrivit actului

de control nr. 8/3 din 23 mai 2014 al comisiei de control al Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală în anul 2013, însă AO „Asociația Drepturi de Autor și

Conexe” nu a achitat nici o remunerație în beneficiul titularilor de drepturi pe care

îi reprezintă AO „Asociația Națională CopyRight”.

Totodată, a relatat că conform actului de control nr. 8/3 din 23 mai 2014 al

comisiei de control al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală pentru anul

2013, AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe” a colectat suma de 5 097 971

de lei, însă din această sumă colectată nu a achitat remunerația în beneficiul

titularilor de drepturi pe care îi reprezintă AO „Asociația Națională CopyRight” și

s-a eschivat să o achite.

Reieșind din cele relatate, a specificat că conform calculului efectuat, media

lunară a colectării remunerației în anul 2013 a constituit 424 831 de lei, astfel,

pentru 6 luni AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe” a colectat suma de 2

545 986 de lei, iar 30% din această sumă constituie 765 000 de lei, dobânda de

întârziere la sumele datorate constituind - 391 784 de lei.

Cu referire la pretențiile înaintate față de AO „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” a invocat că în temeiul contractului din 01 august

2012 aceasta din urmă trebuia să colecteze remunerația pentru titularii AO

„Asociația Națională CopyRight” de la AO „Asociația Drepturi de Autor și

Conexe” în proporție de 30%, însă, deoarece până la adresarea în instanță nu au

fost înaintate pretenții față de AO „Asociația Drepturi de Autor și Conexe” a

considerat că în temeiul art. 598-601 din Codul civil, poate pretinde încasarea de la

AO „Drepturi de Autor și Conexe” a remunerației de autor și conexe pentru

perioada 01 ianuarie 2013 - 21 februarie 2013 în mărime de 215 763 de lei, pentru

perioada 01 aprilie 2013 - 04 octombrie 2013 în mărime de 765 000 de lei,

dobânda de întârziere pentru perioada 06 octombrie 2013 - 12 iulie 2016 în mărime

de 524 721 de lei, repararea prejudiciul moral pentru întârzierea achitării

remunerației în perioada 01 aprilie 2013 - 04 octombrie 2013 în mărime de 5 000

000 de lei.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO

„Drepturi de Autor și Conexe” cu privire la constatarea încălcării drepturilor de

autor și conexe ale membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013, încasarea sumei

de 1 925 419,60 lei cu titlu de comision reținut din suma de 4 936 973,35 de lei,

colectată de la utilizatorii drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova în

perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013, încasarea sumei de 3 153 183,47

de lei cu titlu de remunerație de autor și conexe colectate ilegal de la utilizatorii

drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova în perioada 01 ianuarie 2013

– 31 decembrie 2013 și compensarea cheltuielilor de judecată; a fost respinsă

cererea reconvențională depusă de AO „Drepturi de Autor și Conexe” împotriva

AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu privire la

obligarea prezentării rapoartelor utilizatorilor privind creațiile valorificate în anul

2013, încasarea cotei remunerației titularilor de drepturi colectate ilegal în anul

2013, ca neîntemeiată și a fost admisă parțial cererea AO „Asociația Națională

în beneficiul AO „Asociația Națională CopyRight” remunerația dreptului de autor

și conexe pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 21 februarie 2013 în mărime de 215

763 de lei, pentru perioada 01 aprilie 2013 – 04 octombrie 2013 în mărime de 765

000 de lei, dobânda de întârziere pentru perioada 12 iulie 2013 - 06 octombrie

2013 în mărime de 524 721 de lei, iar în total suma de 1 505 484 de lei, în rest

cerințele fiind respinse ca neîntemeiate, și a fost încasat din contul AO „Drepturi

de Autor și Conexe” în beneficiul AO „Asociația Națională CopyRight”

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 6 100 de lei, iar în beneficiul statului

taxa de stat în sumă de 45 347,52 de lei.

La 24 decembrie 2016, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a contestat cu apel hotărârea primei instanțe și a solicitat casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a admite acțiunea inițială și a

respinge cererea reconvențională și cererea intervenientului principal.

La 09 ianuarie 2017, AO „Drepturi de Autor și Conexe” a contestat cu apel

hotărârea primei instanțe și a solicitat casarea parțială a acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care a admite cererea reconvențională și a respinge cererea

intervenientului principal.

Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale”; a fost admisă cererea de apel depusă de AO „Drepturi de Autor și

Conexe”; a fost casată parțial hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO

„Drepturi de Autor și Conexe” cu privire la constatarea încălcării drepturilor de

autor și conexe, încasarea comisionului și a remunerației de autor, acțiunea

reconvențională înaintată de AO „Drepturi de Autor și Conexe” împotriva AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, intervenient accesoriu

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la obligarea prezentării

rapoartelor și încasarea remunerației de autor, cererea intervenientului principal

AO „Asociația Națională CopyRight” împotriva AO „Drepturi de Autor și

Conexe” și AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu

privire la încasarea remunerației de autor, dobânzii de întârziere și prejudiciului

moral în partea respingerii cererii reconvenționale și în partea admiterii parțiale a

cererii intervenientului principal și adjudecării în beneficiul AO „Asociația

Națională CopyRight” a cheltuielilor de asistență juridică și în beneficiul statului a

taxei de stat, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care: A fost

admisă parțial acțiunea reconvențională înaintată de AO „Drepturi de Autor și

Conexe” împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală; a fost obligată AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” să prezinte AO „Drepturi de Autor și Conexe” rapoartele utilizatorilor

privind creațiile valorificate în anul 2013, titularii cărora nu sunt membri ai AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”; în rest pretențiile AO

„Drepturi de Autor și Conexe” împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” au fost respinse ca neîntemeiate. Cererea intervenientului

principal AO „Asociația Națională CopyRight” împotriva AO „Drepturi de Autor

și Conexe” și AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu

privire la încasarea remunerației de autor, a dobânzilor de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă integral ca neîntemeiată. În

rest hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost

menținută.

Prin decizia suplimentară din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a

fost admisă cererea AO „Asociația Națională CopyRight” cu privire la emiterea

unei decizii suplimentare; a fost emisă o decizie suplimentară prin care au fost

anulate măsurile de asigurare aplicate prin încheierea din 30 decembrie 2015 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și, anume, sechestrul pe mijloacele bănești,

aflate pe conturile bancare ale AO „Drepturi de Autor și Conexe”, în limita sumei

de 5 097 971 de lei.

La 21 decembrie 2018, AO „Asociația Națională CopyRight” a depus cerere

de recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat casarea acesteia cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

La 28 decembrie 2018, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a depus cerere de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii înaintate de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” împotriva AO „Drepturi de Autor și Conexe” și respingerea acțiunii

reconvenționale.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de Asociația Obștească „Asociația Națională „CopyRight” și

de Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale”. S-a casat integral decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, în partea respingerii acțiunii Asociația Obștească „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale”, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” împotriva Asociației Obștești „Drepturi de Autor și Conexe”

cu privire la constatarea încălcării drepturilor de autor și conexe, încasarea

comisionului și a remunerației de autor, la cererea reconvențională depusă de

Asociația Obștească „Drepturi de Autor și Conexe” împotriva Asociația Obștească

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, intervenient accesoriu

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală cu privire la obligarea prezentării

rapoartelor și încasarea remunerației de autor, și la cererea de chemare în judecată

depusă de intervenientul principal Asociația Obștească „Asociația Națională

„CopyRight” împotriva Asociației Obștești „Drepturi de Autor și Conexe” și

Asociației Obștești „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu

privire la încasarea remunerației de autor, dobânzilor de întârziere și prejudiciului

moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care: S-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva Asociației Obștești

„Drepturi de Autor și Conexe” cu privire la constatarea încălcării drepturilor de

autor și conexe, încasarea comisionului și a remunerației de autor. S-a încasat de la

Asociația Obștească „Drepturi de Autor și Conexe” în beneficiul Asociației

Obștești „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” suma de 1 925

419,60 (un milion nouă sute douăzeci și cinci mii patru sute nouăsprezece) lei, 60

bani, cu titlu de comision reținut din suma de 4936973,35 de lei, colectată de la

utilizatorii drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova, în perioada 01

ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013. S-a încasat de la Asociația Obștească

„Drepturi de Autor și Conexe” în beneficiul Asociației Obștești „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” suma de 2 172 420,47 (două

milioane una sută șaptezeci și două mii patru sute douăzeci) de lei, 47 bani, cu titlu

de remunerație de autor și conexe colectată de la utilizatorii drepturilor de autor și

conexe din Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013.

În rest cerințele Asociației Obștești „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale”, s-au respins ca neîntemeiate. S-a menținut, în rest hotărârea din 26

decembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău. S-a încasat de la Asociația

Obștească „Drepturi de Autor și Conexe” în contul statului taxa de stat în sumă de

32 139,90 (treizeci și două mii una sută treizeci și nouă) de lei, 90 de bani.

La 26 martie 2021, Asociația Obștească „Asociația Națională „CopyRight” a

depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea deciziei din 26 septembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție, în partea admiterii recursului declarat de

Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”,

iar în rest a menține decizia.

În motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de revizuire art. 449, lit. b)

Cod de procedură civilă, indicând că instanța de recurs la examinarea cauzei, prin

prisma art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă a reținut că prin decizia

irevocabilă din 25 noiembrie 2014 a Curții de Avei Chișinău s-a constatat că A O

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” activează în baza

deciziei din 21 octombrie 2011 a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală si,

astfel, suspendarea deciziei nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012 nu afectează dreptul

acesteia de a desfășura activitatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor si

conexe. Mai mult, întru fortificarea celor relatate, instanța de recurs a reiterat că la

21 octombrie 2011, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a fost avizată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu

dreptul de a activa în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor

patrimoniale de autor si conexe ale autorilor, interpreților, producătorilor de

fonograme și organizațiilor de difuziune, avizul respectiv fiind emis în baza

deciziei Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor

patrimoniale de autor și/sau conexe din 21 octombrie 2011.

A mai specificat instanța de recurs că în aceste condiții, dreptul AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” de a desfășura

activitatea de gestiune colectivă este întemeiat pe extrasul din Registrul de Stat al

Organizațiilor Necomerciale, pe certificatul de înregistrare a organizației

necomerciale, pe avizul din 21 octombrie 2011 și decizia Comisiei de avizare a

organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/ sau

conexe din 21 octombrie 2011.

Astfel, revizuenta a conchis că admiterea recursului ANPCI a fost condiționat

de faptul așa numitei Deciziei din 21 octombrie 2011 a Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală eliberată pentru ANPCI.

De altfel, a indicat că abia la data de 29 decembrie 2020 a fost emisă decizia

Curții Supreme de Justiție, dosar nr. 3ra-361/20, esența litigiului fiind între altele și

obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să publice decizia de

avizare a AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” în

calitate de organizație de gestiune colectivă din 21 octombrie 2011 în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, care avea ca scop de a da acestei Decizii AGEPI din

21 octombrie 2011 forță juridică obligatorie.

Totodată, a învederat că prin decizia din 29 decembrie 2020 a Curții Supreme

de Justiție s-au constat următoarele fapte: Instanța de recurs conchide însă că

instanța de apel în mod eronat a concluzionat că decizia de eliberare a avizului din

21 octombrie 2011 este în vigoare și necesită a fi publicată. Or, începând cu data

eliberării noilor avize, conform pct. 5 al Deciziei nr. 3/1566 din 20 septembrie

2013, pentru avizele eliberate anterior acestei date încetează orice efect juridic. În

susținerea opiniei enunțate, este important de notat faptul că prin avizul nr. 1-

3/1566 din 18 octombrie 2013 al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală,

odată cu avizarea АО „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”

în gestionarea drepturilor de autor și conexe pentru autori, interpreți, producători,

organizații de difuziune, care sunt membrii ai acestei organizații, prin pct. 3 al

acestuia a fost considerat nul Avizul eliberat la 21 octombrie 2011. Mai mult ca

atât, Decizia privind avizarea organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor

patrimoniale de autor și/sau conexe nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013, Decizia a

Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor

patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală nr. 4 din 18 octombrie 2013 și avizul nr. 1-3/1566 din 18 octombrie

2013 al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală au fost contestate în

instanța de judecată de către АО „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale”. Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din data

de 11 septembrie 2015, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de AC)

„Asociația Națională pentru Protecția Proprietății Intelectuale ” împotriva Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, intervenienți accesorii Asociația „Drepturi

de Autor și Conexe” din RM, АО „Asociația Națională Copyright”, АО „Oficiul

Republican al Drepturilor de Autor” și АО „ReproMold” cu privire la anularea

parțială a deciziei AGEP1 nr.3/1566 din 20 septembrie 2013, și anume a pct. 1, 2,

3, 5, 6, 7, 8 a avizului nr. 1-3/1566 din 18 octombrie 2013; a deciziei AGEP1 nr. 4

din 18 octombrie 2013 și încasarea cheltuielilor de asistență juridică, ca

neîntemeiată. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

„Drepturilor de Autor și Conexe” din RM împotriva Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală cu privire la anularea parțială a deciziei AGEP1 nr.

3/1566 din 20 septembrie 2013 și recunoașterea ca fiind organizație de gestiune

colectivă care într-o măsură mai mare decât alte organizații de gestiune colectivă

corespunde criteriilor prevăzute de art. 48 alin. (6) al Legii privind dreptul de autor

și drepturile conexe, ca neîntemeiată. Ulterior, prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 12 aprilie 2017, au fost respinse recursurile declarate de Asociația

„Drepturi de Autor și Conexe” din Republica Moldova și de Asociația Obștească

„Asociația Națională pentru Protecție Creației Intelectuale”. A fost menținută

decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2016, încheierea Curții de Apel

Chișinău din 26 aprilie 2016 și încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 iulie

2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația

Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, intervenienți accesorii Asociația

„Drepturi de Autor și Conexe” din Republica Moldova, Asociația Obștească

„Asociația Națională Copyright”, Asociația Obștească „Oficiul Republican al

Drepturilor de Autor” și Asociația Obștească „ ReproMold” cu privire la anularea

deciziilor, avizului și încasarea cheltuielilor de judecată, și cererea de chemare în

judecată depusă de Asociația „Drepturi de Autor și Conexe” din Republica

Moldova împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la

anularea parțială a deciziei și recunoașterea ca fiind organizație de gestiune

colectivă care într-o măsură mai mare decât alte organizații de gestiune colectivă

corespunde criteriilor prevăzute de lege. Astfel, instanța supremă prin decizia

irevocabilă din 12 aprilie 2017 a stabilit că întrucât, instanța de apel a concluzionat

asupra legalității deciziei AGEP1 nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013, corect a

considerat neîntemeiată și cerința AO „Asociației Naționale pentru Protecția

Creației Intelectuale” privind anularea avizului AGEPI nr. 1-3/1566 din 18

octombrie 2013 dat fiind faptul că, reprezintă un act subsecvent deciziei AGEPI nr.

3/1566 din 20 septembrie 2013. În partea, cererii AO „ Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” din 29 iulie 2015, prin care s-a solicitat inclusiv

anularea deciziei AGEPI nr. 4 din 18 octombrie 2013, deoarece a fost emisă cu

încălcarea procedurii stabilite, instanța de apel corect a notat că. prin această

decizie. Comisia de avizare a organizaților de gestiune colectivă a drepturilor

patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală. în conformitate cu prevederile art. 48 al Legii nr. 139 privind dreptul

de autor și drepturile conexe a decis ca începând cu data eliberării noilor avize,

conform pct. 5 al deciziei nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013, pentru avizele

eliberate anterior acestei date încetează oricare efect juridic.

Respectiv, revizuenta a specificat că soluția oferită prin decizia din 26

septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul

ANPCI, având la bază drept temei decizia de eliberare a avizului din 21 octombrie

2011 de către AGEPI pentru ANPCI, a fost luată de instanță în lipsa

circumstanțelor și faptelor esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentei, or, aceasta a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, inclusiv a

mers în instanța de judecată, a întreprins o serie de măsuri pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale dar din cauza unor motive independente de ea nu

a putut cunoaște aceste circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei până la data

emiterii deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, dar iau

devenit cunoscute abia după emiterea deciziei din 29 decembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție.

Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea

lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

depusă de Asociația Obștească „Asociația Națională „CopyRight”, neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de

revizuire, altfel spus, Asociația Obștească „Asociația Națională „CopyRight”, nu a

făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut

de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva

măsuri pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei, precum și nu a fost

făcută dovada că aceste probe au importanță esențială pentru justa soluționare a

cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele

invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

Asociația Obștească „Asociația Națională „CopyRight”, se referă la dezacordul cu

soluția pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire

se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva

temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Asociația

Obștească „Asociația Națională „CopyRight”, împotriva deciziei din 26 septembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în