2rac-27/21 — incasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2rac-27/21 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rac-27/2021
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Valah)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Danilov, O. Cojocaru, A. Pahopol)
Î N C H E I E R E
12 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Goiana Petr.Co”, reprezentată de avocatul Anatolie Dmitric,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Goiana Petr.Co” împotriva Societății pe Acțiuni
„Moldovagaz” și Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” cu privire la
obligarea la reconectarea locului de consum la conducta de gaz,
împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 26 octombrie 2018, SRL „Goiana Petr.Co” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la
obligarea la reconectarea locului de consum la conducta de gaz.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 02 februarie 2011 între SRL
„Chișinău-gaz” și SRL ,,Goiana Petr.Co” a fost încheiat contractul de furnizare a
gazelor naturale consumatorului non casnic nr.6621, în temeiul căruia SRL
„Chișinău-gaz”, ca furnizor, s-a obligat să furnizeze pârâtului gaze naturale la locul
de consum amplasat în mun. XXXXX.
A relatat că, potrivit hotărârii nr.513 a Agenției Naționale pentru
Reglementare în Energetică cu privire la modificarea condițiilor la licența SA
„Moldovagaz” din 12 martie 2013, activitatea de furnizare a gazelor naturale la
tarife reglementate în mun. Chișinău din 01 martie 2013 este transmisă de la
titularul de licență SRL „Chișinău-Gaz”, titularului de licență pentru același gen de
activitate SA „Moldovagaz”, acesta din urmă, începând cu 01 martie 2013, SA
,,Moldovagaz” devenind succesor al drepturilor și obligațiilor contractuale ale SRL
„Chișinău-Gaz” față de consumatorii de gaze naturale din mun. Chișinău.
A precizat că, la data de 19 februarie 2014, angajații SRL „Chișinău-Gaz” s-au
prezentat la locul de consum al reclamantei, au demontat echipamentul de
măsurare, întocmind în acest sens actul de demontare a echipamentului de
măsurare.
1
La data de 03 aprilie 2014, o comisie formată din angajații SA „Moldovagaz”
a întocmit procesul-verbal nr.46 privind cercetarea încălcărilor de către
consumatori a clauzelor contractuale ce au dus la nefixarea ori fixarea parțială a
consumului de gaze, în baza căruia a decis să aplice reclamantei calculul conform
sistemului paușal pentru o perioadă de 12 luni.
La data de 30 aprilie 2014, SA „Moldovagaz” a emis pe numele reclamantei
factura nr.654304, potrivit căreia aceasta urma să achite suma de 70402,89 lei.
Nefiind de acord cu actele SA „Moldovagaz”, la data de 31 iulie 2014,
reclamanta a înaintat acțiune împotriva SA „Moldovagaz”, intervenient accesoriu
SRL „Chișinău-Gaz”, prin care a solicitat anularea actelor emise de SA
„Moldovagaz” prin care se instituie obligația de plată a reclamantei: procesul-
verbal nr.46 din 03 aprilie 2014, factura de plată nr.654304 din 30 aprilie 2014 și
alte acte, acțiune admisă de către instanță cu anularea actelor contestate, soluție
menținută și de către Curtea Supremă de Justiție (decizia nr.3ra-860/18 din
05.09.2018).
Ulterior, reclamanta s-a adresat cu cerere către ambii pârâți privind reconectarea
locului de consum la conducta de gaz cu instalarea echipamentului de măsurare,
însă a primit refuz, fiindu-i comunicat că urmează să încheie un nou contract de
furnizare a gazelor naturale cu succesorul în drepturi SA „Moldovagaz”.
A considerat că nu urmează să încheie nici un contract cu SA „Moldovagaz”,
dat fiind că începând cu 01.01.2013, SA „Moldovagaz” a devenit succesor în
drepturile și obligațiile SRL „Chișinău-Gaz”, astfel încât contractul de furnizare a
gazelor naturale consumatorilor non casnici nr.6621 din 02.12.2011, încheiat cu
reclamanta este valabil.
Prin hotărârea din 22 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea SRL „Goiana Petr.Co” împotriva SA
„Moldovagaz” și SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la obligarea la reconectarea
locului de consum la conducta de gaz.
Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea de apel declarată de SRL „Goiana Petr.Co” și s-a menținut hotărârea din 22
iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că potrivit art.54 din Legea cu
privire la gazele naturale, începând cu data de 01 ianuarie 2013, s-a divizat
activitatea funcțională a ambelor întreprinderi, SA ,,Moldovagaz” devenind
furnizor, iar SRL ,,Chișinău-Gaz” operator de rețea. Respectiv, toți consumatorii
potențiali casnici și non casnici au fost notificați în vederea necesității încheierii
unor noi contracte cu noul furnizor, inclusiv și reclamanta.
A menționat instanța de apel că în pofida acestui fapt, SRL ,,Goiana Petr.Co”
nu a încheiat contract cu SA ,,Moldovagaz”, omisiune a acesteia ce nu poate fi
imputată noului furnizor de gaze naturale În acest sens, nu poate fi reținut
argumentul apelantei precum că nu a fost notificată privind necesitatea încheierii
unui nou contract cu nou furnizor de gaze naturale, în cazul în care recunoaște
recepționarea răspunsului intimatei, care are un conținut similar, ceea ce în temeiul
art.123 alin.(6) CPC, nu urmează a fi demonstrat.
De asemenea, instanța de apel a indicat că nici argumentele apelantei/
reclamantei SRL ,,Goiana Petr.Co”, precum că nu urmează să încheie un alt
contract cu noul furnizor de gaze naturale, considerând că contractul nr. 6621
încheiat anterior cu aceasta este unul valabil ca urmare a succesiunii în drepturi și
2
obligații a SA ,,Moldovagaz”, în condițiile în care cadrul legal pertinent în cumul
cu materialele cauzei demonstrează contrariul.
Instanța de apel a respins argumentele apelantei precum că furnizorul este
obligat prin lege să încheie contract cu consumatorii, în condițiile în care atât noul
regulament nr. 113 din 19 aprilie 2019, cât și Regulamentul abrogat nr. 415 din 25
mai 2011 prevede expres că încheierea contractului între solicitant și furnizor se
face la cererea solicitantului, condiție legală nerealizată de către SRL ,,Goiana
Petr.Co”.
Prin urmare, în cazul în care potrivit noului Regulament de furnizare a gazelor
naturale nr. 113 din 19 aprilie 2019, legislatorul a prevăzut expres cerințele în care
poate fi efectuată reconectarea locului de consum nominalizat, reclamanta/apelantă
nu s-a conformat exigențelor legale noi adoptate, este nejustificată și neîntemeiată
legal, solicitarea acesteia de reconectare a locului de consum sus indicat.
La 13 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Goiana Petr.Co”,
reprezentată de avocatul Anatolie Dmitric, a declarat recurs, prin care a solicitat
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei
hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că atât instanța de apel cât și instanța de
fond au apreciat și aplicat eronat normele de drept material și au apreciat arbitrar
probele prezentate la materialele cauzei.
Consideră eronată aplicarea prevederii stabilite la pct. 5 al Regulamentului
privind furnizarea gazelor naturale, care condiționează furnizarea gazelor naturale
în baza contractului de furnizare a gazelor naturale încheiat între consumatorul
final și furnizor, deoarece recurentul în calitate de consumator a încheiat un
contract de furnizare cu furnizorul de gaze pe un termen nedeterminat, încheierea
unui nou contract fiind o cerință ce excede această prevedere legală.
Menționează că, decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată,
deoarece instanța de apel nu a prezentat o legătură coerentă și temeinică între
circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale citate cu soluția dispusă. Cadrul
legal relevant deciziei instanței de apel nu demonstrează necesitatea încheierii unui
nou contract, iar valabilitatea contractului nr.6621 încheiat între furnizor și
consumator, urmând a fi menținută prin succesiunea în drepturi și obligații a SA
„Moldovagaz”.
Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 01
octombrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 17
noiembrie 2020 prin intermediul adresei electronice (f.d.104). Prin urmare, cererea
de recurs declarată la 24 decembrie 2020 se consideră depusă în termenul prevăzut
de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
3
Prin notificarea din 19 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție în
conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a
înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la
data primirii acesteia.
Prin referința depusă la 23 decembrie 2020 de SRL ,,Chișinău-Gaz” s-a
solicitat respingerea recursului depus de SRL „Goiana Petr.Co”, reprezentată de
avocatul Anatolie Dmitric ca fiind inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din
Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de
procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
4
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de SRL „Goiana Petr.Co”, reprezentată
de avocatul Anatolie Dmitric.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Goiana Petr.Co”,
reprezentată de avocatul Anatolie Dmitric, împotriva deciziei din 18 februarie 2020
a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
5