2ra-224/21 — constatarea faptului dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-224/21

Prima instanță: (Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni) jud: L.Danilișin

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) jud: Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Juganaru Olga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Juganaru Olga

împotriva Primăriei comunei Zăbriceni și Consiliul comunei Zăbriceni cu privire la

eliberarea titlului de proprietate a deținătorului de teren,

împotriva deciziei din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2018, Juganaru Olga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Zăbriceni, primăria Zăbriceni, raionul Edineț cu privire la

eliberarea titlului de proprietate a deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin procesul-verbal și a deciziei Comisiei

Funciare nr. 3 din 18 martie 1999 a primăriei Zăbriceni lui Istrati Eugenia locuitoare

al satului XXXXX i-a fost atribuite cote de teren agricol și anume cu numerele

cadastrale nr. XXXXX, cu suprafața de 0,0674 ha și nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0,099 ha, acestea sunt cotele mici, adică o parte de teren agricol cu o

bonitate mai mică și o parte din livadă.

A menționat reclamanta că, din eroare, Istrati Eugenia nu a fost indicată în

listele privatizării terenurile agricole cota mare care necesită să fie în proprietatea ei.

A susținut faptul că, până la moment deține această cotă, achită impozitele, însă

cînd au plecat să primească moștenire după decesul lui Istrati Eugenia la Agenția

Servicii Publice, acest teren nu este înregistrat după dânsa.

A indicat faptul că, a înaintat o cerere prealabilă la data de 21.08.2018, prin

care a solicitat să fie această eroare corectată și să fie întrodusă în lista de privatizare

a terenurilor agrocole și să fie eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu atribuirea în natură a terenului agricol, însă primăria Zăbriceni n-a

reacționat.

Reclamanta a solicitat să fie constatat faptul dreptului de proprietate asupra

cotei de teren agricol conform art.10 Cod Funciar a lui Istrati Eugenia, să fie obligată

primăria s. Zăbriceni, raionul Edineț de a atribui cota de teren echivalent lui Istrati

Eugenia cu eliberarea titlului deținătorlui de teren echivalent (postmortum).

1

Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni s-a

atras Istrati Ivan și Antonescu Boris, locuitori ai XXXXX, ca intervenienți accesorii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Juganaru Olga

împotriva Consiliului Zăbriceni, primăria Zăbriceni, raionul Edineț cu privire la

eliberarea titlului de proprietate a deținătorului de teren.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 22 octombrie 2019

acțiunea a fost admisă integral. S-a obligat Consiliul comunal și Primăria comunei

Zabriceni, raionul Edineț să-i atribuie cet. Istrati Eugenia cota mare de teren agricol

în natură și să-i elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

agricol.

Prin decizia din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de avocatul Gubceac Dmitrii în interesele Primăriei comunei Zăbriceni și

Consiliului comunei Zăbriceni. S-a casat integral hotărârea judecătoriei Edineț,

sediul Dondușeni din 22 octombrie 2019 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a

respins ca fiind neântemeiată acțiunea.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că potrivit certificatului de

moștenitor legal din 10.10.2017 se atestă faptul că, Juganaru Olga are calitate de

moștenitor testamentar la averea lui Istrati Eugenia, iar potrivit masei succesorale

cota de teren din litigiu, nu este în patrimoniu succesoral.

Instanța de apel a reținut și faptul că, reclamanta/intimată nu este în drept de a

solicita emiterea actelor care ar confirma dreptul de proprietate asupra unui sau mai

multor terenuri pe numele unei persoane care nu mai este deja în viață, or, defuncta

urma să-și realizeze dreptul de proprietate pe când era în viață, fapt ce nu l-a realizat.

Instanța de fond a admis niște pretenții, care sînt imposibil de a fi executate, ori

instanța de fond a obligat Consiliul comunal și Primăria comunei Zabriceni, raionul

Edineț să-i atribuie cet. Istrati Eugenia (decedată) cota mare de teren agricol în natură

și să-i elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren agricol

acesteia

Instanța de apel a relatat că, instanța de fond a obligat pârâții la atribuirea unei

cote de teren, a cărei suprafața nu este stabilită, unei persoane care este deja de 9 ani

decedată și care nu a pretins la această cotă în timpul vieții sale. Respectiv, dreptul

lui Istrati Eugenia de a revendica un drept al său asupra unui teren agricol, s-a stins

odată cu decesul acesteia, iar moștenitorii defunctei nu pot invoca dreptul încălcat al

celui care a lăsat moștenirea, deoarece acest drept a aparținut în exclusivitate lui

Istrati Eugenia, nefiind susceptibil a fi transmis prin succesiune.

La 19 decembrie 2020 prin intermediul oficiului poștal Juganaru Olga a

declarat recurs împotriva deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului recurenta a indicat că îi este încălcat dreptul de

proprietate care este un drept constituțional, care este reglementat de cele mai

importante convenții internaționale, prevederi stipulate de art.1 al Protocolului

adițional nr.1 la Convenție, art.320 Cod civil, art.46 din Constituție.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 1 octombrie 2020.

2

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 21 octombrie 2020 (f.d. 55).

Astfel, recursul declarat la 19 decembrie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 12 ianuarie 2021, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-224/2021, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării (f.d. 78).

Examinând temeiurile recursului declarat de Juganaru Olga, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Juganaru Olga, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Juganaru Olga, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Juganaru Olga.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4