2ra-680/21 — incasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-680/2021

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. M.Bușuleac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R.Petrov, N.Bondarenco, S.Pilipenco)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Gaivaz și

Macarenco Ecaterina, reprezentați de avocatul Oleg Gorlenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gaivaz Nicolae

și Macarenco Ecaterina împotriva lui Coteț Ilie cu privire la repararea

prejudiciului,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 12 ianuarie 2018, avocatul Gorlenco Oleg în interesele reclamanților

Macarenco Ecaterina și Gaivaz Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Coteț Ilie, solicitând încasarea de la Coteț Ilie în beneficiul acestora

a sumei de 31 353 lei 60 bani cu titlu de prejudiciu material, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată suportate de reclamanți în legătură cu examinarea

prezentei acțiuni.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în baza cererii depuse de

Macarenco Ecaterina în cadrul Inspectoratului de Poliție Cahul, a fost efectuat un

control referitor la faptul că la data de 02 octombrie 2017, Coteț Ilie a recoltat

floarea soarelui de pe terenul agricol situat în satul XXXXX cu suprafața de 3 ha,

care îi aparține cu drept de proprietate lui Gaivaz Nicolae.

A relatat reprezentantul reclamanților că, în urma controlului efectuat s-a

stabilit că Macarenco Ecaterina a investit mijloace bănești în cultura agricolă,

urmând să beneficieze de roadă, care însă a fost recoltată de pârât.

A notat reprezentantul reclamanților că prin acțiunile sale, pârâtul a cauzat

lui Gaivaz Nicolae și Ecaterinei Macarenco un prejudiciu material estimat la suma

de 31 353 (treizeci și una mii trei sute cincizeci și trei) lei 60 bani, precizând

totodată că acest cuantum al pretinsei sume rezultă din informația obținută de pe

portalul Biroului național de Statistică referitor la roada medie de culturi agricole.

Prin urmare, a indicat reprezentantul reclamanților că 16 chintale de floarea

soarelui de pe un hectar se egalează cu 1600 kg.

1

Reieșind din faptul că pârâtul a recoltat floarea soarelui de pe suprafața de

3 hectare, se prezumă că Ilie Coteț a recoltat 4800 kg de floarea soarelui. Iar,

reieșind din faptul că prețul unei tone de floarea soarelui constituie suma de 5632

lei, precizează că suma totală a prejudiciului creat de Ilie Coteț lui Gaivaz Nicolae

și Ecaterinei Macarenco se estimează la 31 353 (treizeci și una mii trei sute

cincizeci și trei) lei 60 bani.

Nicolae Gaivaz și Ecaterina Macarenco au încercat soluționarea litigiului

apărut între ei și Coteț Ilie pe cale extrajudiciară, dar ultimul nu a întreprins nici

o măsură în vederea aplanării situației de conflict apărută.

Prin hotărârea din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a

admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Coteț Ilie în beneficiul lui Gaivaz Nicolae

suma de 13329,14 lei cu titlu de prejudiciu. S-a respins acțiunea la cererea de

chemare în judecată înaintată de Macarenco Ecaterina către Coteț Ilie cu privire

la repararea prejudiciului ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Coteț Ilie în

beneficiul statului suma de 399,87 lei.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul s-au respins

apelurile declarat de avocatul Gorlenco Oleg în interesele apelanților Macarenco

Ecaterina, Gaivaz Nicolae și avocatul Cotea Svetlana în interesele apelantului

Coteț Ilie și s-a menținut hotărârea din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relatat că de pe loturile de teren nr.

cadastral XXXXX cu suprafața de 0,7399 ha, și nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0,7398 ha a fost recoltată roada floarea soarelui de către Coteț Ilie

astfel cauzând reclamantului prejudiciu. Respectiva situație a fost confirmată prin

faptul că, la data de 02 octombrie 2017 ora 17:30 la IP Cahul a parvenit înștiințare

de la Gaivaz Nicolae prin care a comunicat că persoane necunoscute i-au sustras

3 hectare de răsărită. (f.d. 6)

Potrivit încheierii REI -2/6140 din 02 octombrie 2017 ȘP SS a IP Cahul

inspector superior Valeriu Vodă, a constatat din explicațiile lui Coteț Ilie că deține

în apropiere terenuri și din greșeală a cules răsărită ce aparține lui Macarenco

Ecaterina și este de acord să restituie paguba produsă. (f.d. 10) și prin declarațiile

martorului Vodă Valeriu care a confirmat faptul că, în discuție cu Coteț a constata

că, ultimul din greșeală a cules roada de floarea soarelui ce aparține lui Gaivaz

Nicolae.

Potrivit informației Biroului Național de Statistică roada medie de floarea

soarelui pe hectar a fost de 16 chintale cu prețul mediu de 6532 lei pentru o

tonă.(f.d.18)

Potrivit art. 1398, alin. (1) Cod civil (în redacție până la 01 martie 2020),

„cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.”

Conform art. 299 al. (1) și (5) Cod civil (în redacție până la 01 martie 2020),

„fruct al lucrului este venitul, sporul și productele pe care le dă acest lucru. În

cazul în care este obligată să restituie fructele, persoana poate cere compensarea

cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt

rezultatul unei gospodăriri judicioase și nu depășesc valoarea fructului.”

2

Potrivit art. 315 al. (1) Cod civil (în redacție până la 01 martie 2020),

„proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.”

Potrivit art. 348 al. (1) Cod civil (în redacție până la 01 martie 2020)

,,fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părți se cuvin tuturor

coproprietarilor proporțional cotei-părți deținute dacă aceștia nu au stabilit altfel.”

Instanța de apel a reținut ca neîntemeiat argumentul avocatului Gorlenco

Oleg precum că prima instanță eronat a respins acțiunea la cererea de chemare în

judecată înaintată de Macarenco Ecaterina către Coteț Ilie cu privire la repararea

prejudiciului din motiv că nu a prezentat dovada că este proprietara terenurilor

agricole de pe care ar fi fost recoltată roada de către Coteț Ilie, deoarece contractul

de arendă a fost încheiat la 05 august 2019, iar recolta de floarea soarelui de pe

terenul agricol a fost recoltată la 02 octombrie 2017. Astfel, la momentul recoltării

floarea-soarelui, Macarenco Ecaterina nu avea în posesie terenul agricol cu nr.

cadastral XXXXX.

Instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia

admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată înaintată de avocatul Gorlenco

Oleg în interesele reclamanților Macarenco Ecaterina și Gaivaz Nicolae, ca

urmare a determinării cu certitudine a tuturor circumstanțelor litigiului, fiind

respectate și aplicate corect normele de drept material și procedural în raport cu

speța examinată.

La 3 ianuarie 2021, Nicolae Gaivaz și Macarenco Ecaterina, reprezentați de

avocatul Oleg Gorlenco, prin intermediul oficiului poștal au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului se indică art. 432 alin.(2) lit.a),c) Cod de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Prin urmare, cererea de recurs declarată la 3 ianuarie 2021, se consideră

depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 25 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-

a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de

la data primirii acesteia.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

3

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Nicolae Gaivaz și Macarenco

Ecaterina, reprezentați de avocatul Oleg Gorlenco.

4

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Nicolae Gaivaz și Macarenco Ecaterina, reprezentați de

avocatul Oleg Gorlenco se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5