2rh-85/20 — încasarea sumei cu titlu de recuperare a bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice

Dosarul nr. 2rh-85/2020

prima instanță: Judecătoria Cahul (jud: I. Gorlenco)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Sv. Filincova, D. Mardari, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Marina Dmitrova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Dmitrova

împotriva Consiliului raional Cahul, intervenienți accesorii Stepanida Echimenco,

Ministerul Finanțelor, Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu privire la încasarea

sumei cu titlu de recuperare a valorii bunurilor confiscate urmare a represiunilor

politice, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 22 iulie 2011, Marina Dmitrova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului raional Cahul, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral

Teritorial Cahul cu privire la obligarea achitării valorii bunurilor persoanelor

supuse represiunilor politice conform actului de evaluare efectuat de către Oficiul

Cadastral Teritorial Cahul, obligarea intervenientului accesoriu la efectuarea

valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice, conform prețurilor de

piață și încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei și cheltuielile de

judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 26 decembrie 2011 în proces a fost

atrasă în calitate de intervenient accesoriu sora reclamantei, Stepanida Echimenco.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 martie 2012, cererea de chemare în

judecată depusă de Marina Dmitrova și Stepanida Echimenco către Consiliul

raional Cahul și Oficiul Cadastral Teritorial Cahul privind încasarea sumei cu titlu

de recuperare a valorii bunurilor confiscate urmare a represiunilor politice,

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielile de judecată, a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 94, 95-96 vol. I).

Prin decizie Colegiului civil al Curții de Apel Cahul din 13 noiembrie 2012 s-

a admis cererea de apel declarată de către Marina Dmitrova, fiind casată hotărârea

Judecătoriei Cahul din 26 martie 2012 cu restituirea cauzei spre rejudecare (f.d.

121-128, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 24 iulie 2014, cererea de chemare în

judecată depusă de Marina Dmitrova și Stepanida Echimenco împotriva

Consiliului raional Cahul, a fost admisă parțial; a fost încasat din bugetul de stat în

1

beneficiul reclamanților prejudiciul moral cauzat în suma a câte 200 000 de lei, în

rest pretențiile privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și

recunoașterea dreptului de moștenitori legali, încasarea prejudiciului material au

fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 164, 192-198, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 19 august 2016 s-a admis cererea de

revizuire depusă de Ministerul Finanțelor, s-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul

din 24 iulie 2014, în cauza dată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 decembrie 2016, cererea de chemare

în judecată depusă de Marina Dmitrova și Stepanida Echimenco împotriva

Consiliul raional Cahul, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor, Oficiul

Cadastral Teritorial Cahul cu privire la încasarea sumei cu titlu de recuperare a

valorii bunurilor confiscate urmare a represiunilor politice, încasarea prejudiciului

moral și cheltuielile de judecată, s-a respins ca fiind tardivă.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 06 ianuarie 2017, Marina

Dmitrova și Stepanida Echimenco au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Cahul din 26 decembrie 2016, prin care au solicitat casarea acesteia cu emiterea

unei noi hotărâri prin care de la Consiliul raional Cahul în beneficiu Marinei

Dmitrova și Stepanidei Echimenco să fie încasat prejudiciul material în mărime de

881 780 de lei, în calitate de recuperare a bunurilor confiscate, reieșind din calculul

prezentat.

Ulterior, apelanții au indicat dezacordul cu încheierea Judecătoriei Cahul din

19 august 2016, prin care s-a admis cererea de revizuire a Ministerului Finanțelor.

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de recurs a Marinei Dmitrova și Stepanidei Echimenco și s-a menținut

încheierea Judecătoriei Cahul din 19 august 2016, la cererea de revizuire a

Ministerului Finanțelor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă

de Marina Dmitrova și Stepanida Echimenco împotriva Consiliului raional Cahul,

intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu privire la recunoașterea

calității de moștenitori legali, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și

repararea prejudiciului material și moral în urma represiunilor politice; s-a respins

cererea de apel a Marinei Dmitrova și Stepanidei Echimenco și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 decembrie 2016, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Marina Dmitrova și Stepanida Echimenco

împotriva Consiliului raional Cahul, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor,

Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu privire la încasarea sumei cu titlu de

recuperare a valorii bunurilor confiscate urmare a represiunilor politice, încasarea

prejudiciului moral și cheltuielile de judecată.

La 06 mai 2020, Marina Dmitrova a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 1 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Marina Dmitrova, împotriva deciziei din 23

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Marina Dmitrova a

depus cerere de revizuire, exprimându-și dezacordul cu soluția adoptată și

solicitând casarea încheierii din 1 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele dosarului, în raport cu criticile formulate în cererea de

revizuire și în limitele temeiurilor de drept, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

2

revizuire depusă de Marina Dmitrova este inadmisibilă, pentru motivele ce se

succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul judiciar a decis examinarea cererii de revizuire fără

înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție, or este inoportună invitarea participanților la

proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc

contestat.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –

34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse

unei analize stricte.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 446 din Codul de procedură civilă, stabilește că pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează că urmare a modificărilor operate, prin

Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, la art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă,

încheierile judecătorești, care nu se referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii.

În același context, legislatorul a exclus competența Curții Supreme de Justiție

de a examina cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința

cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o încheiere asupra

inadmisibilității.

Art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă prevede că încheierea de

inadmisibilitate nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Colegiul reține, în raport cu criticile formulate în cererea de revizuire și în

limitele temeiurilor de drept invocate, că revizuenta a solicitat revizuirea încheierii

din 1 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil

recursul declarat de Marina Dmitrova.

3

Astfel, deși legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de

revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă, practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire

poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute

la art. 450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu

sunt în drept să declare revizuire, când nu sunt respectate condițiile de formă din

art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă sau în cazul în care revizuirea

este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea din 1 iulie 2020 a Curții

Supreme de Justiție nu poate fi contestată în procedură de revizuire, respectiv

cererea fiind inadmisibilă.

Sub aspectul celor reținute, se va menționa că argumentele indicate în cererea

de revizuire sunt irelevante.

Din considerentele menționate, având în susținere prevederile art. 446 alin.

(2) și art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul concluzionează că

cererea de revizuire depusă de Marina Dmitrova, împotriva încheierii din 1 iulie

2020 a Curții Supreme de Justiție, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 446, 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă Marina Dmitrova,

împotriva încheierii din 1 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Marina Dmitrova împotriva Consiliului

raional Cahul, intervenienți accesorii Stepanida Echimenco, Ministerul Finanțelor,

Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu privire la încasarea sumei cu titlu de

recuperare a valorii bunurilor confiscate urmare a represiunilor politice,

prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4