3ra-549/21 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-549/21 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-549/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău”,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Întreprinderea

cu Capital Străin „7 Elements” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, persoana terță Agenția Națională pentru

Reglementare în Energetică cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „7 Elements”

Societate cu Răspundere Limitată, s-a casat hotărârea din 18 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre privind admiterea

acțiunii,

constată:

La 20 martie 2019 ÎCS „7 Elements” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, persoana terță Agenția Națională

pentru Reglementare în Energetică, prin care a solicitat anularea facturii fiscale nr.

AAF 7263635 din 28 decembrie 2018 și Anexa -1 la factura fiscală AAF 7263635

în sumă de 3 605,68 lei pentru serviciile de canalizare în cazul depășirii normelor

CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat) eliberată de SA „Apă-Canal Chișinău” și

facturii fiscale nr. AAF 9422932 din 31 ianuarie 2019 și Anexa -1 la factura fiscală

AAF 9422932 în sumă de 3 123,13 lei pentru serviciile de canalizare în cazul

depășirii normelor CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat) eliberată de SA „Apă-

Canal Chișinău”.

În motivarea acțiunii societatea reclamantă a indicat că între ÎCS ,,7 Elements”

SRL și SA ,,Apă-Canal Chișinău” a fost încheiat contractul de furnizare a apei uzate

și de recepționare a apelor uzate nr. 294234 din 13 februarie 2012 și contractul

privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de

poluanți nr. 2-294-4/15ps din 26 martie 2012.

Prin scrisoarea nr. 1200/3786 din 23 martie 2017, SA ,,Apă-Canal Chișinău” a

anunțat rezilierea din data de 01 mai 2017 a contractului privind recepționarea și

preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți nr. 2-294-4/15ps din

26 martie 2012, raporturile de recepționare și evacuare a apelor uzate vor fi

1

reglementate suplimentar prin semnarea unui acord bilateral, întocmit în

conformitate cu prevederile legislației mediului, inclusiv Regulamentul privind

cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare

și/sau în corpuri de apă pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2016, în care vor fi stabilite condițiile de

deversare a apelor uzate în sistemul public de canalizare, reieșind din particularitățile

de producție a companiei.

Societatea reclamantă a indicat că până în prezent SA ,,Apă-Canal Chișinău”

nu a elaborat un asemenea contract și nu a fost prezentat spre semnare, care ar stabili

particularitățile de activitate a companiei reclamante în scopul deversării obiective a

apelor uzate în sistemul public.

În lipsa unui asemenea contract nu sunt deversate și tarifate obiectiv serviciile

de canalizare în cazul depășirii normelor concentrațiilor maxim admisibile cu

aplicarea tarifului diferențiat la ÎCS ,,7 Elements” SRL.

La 03 decembrie 2018 și la 02 ianuarie 2019 SA ,,Apă-Canal Chișinău” a

prelevat probele de la societatea reclamantă cu scopul determinării indicilor fizico-

chimici din apele uzate și corespunderii calității lor normativelor concentrațiilor

maxim admisibile (CMA).

Conform scrisorilor nr. 1200/17912 din 12 decembrie 2018 și nr. 1200/359 din

11 ianuarie 2019 SA ,,Apă- Canal Chișinău” a informat societatea reclamantă despre

rezultatele probelor de ape uzate deversate în sistemul public de canalizare și

prelevate pe data de 03 decembrie 2018 și la 02 ianuarie 2019 din căminul de control,

potrivit cărora s-a depistat o depășire a normativelor concentrațiilor maxim

admisibili (CMA) și pentru aceste depășiri întreprinderii reclamante, se va aplica un

tarif diferențiat în conformitate cu prevederile art. 22, alin. (18) al Legii nr. 303 din

13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.

În baza rezultatelor probelor prelevate de către SA ,,Apă-Canal Chișinău” au

fost eliberate facturile fiscale nr. AAF 7263635 din 28 decembrie 2018 și Anexa -1

la factura fiscală AAF 7263635 în sumă de 3 605,68 lei și nr. AAF 9422932 din 31

ianuarie 2019 și Anexa -1 la factura fiscală AAF 9422932 în sumă de 3 123,13 lei

pentru serviciile de canalizare în cazul depășirii normelor CMA (cu aplicarea

tarifului diferențiat) în baza calcurilor nr. 1627 din 03 decembrie 2019 și nr. 7 din

02 ianuarie 2019.

ÎCS ,,7 Elements” SRL a menționat că rezultatele probelor efectuate de către

SA ,,Apă-Canal Chișinău” creează dubii referitor la corectitudinea acestora,

deoarece societatea reclamantă practică gen de activitate hotelieră, hotel de 2 stele,

nu deține restaurant și spălătorie, respectiv depășirea normativelor concentrațiilor

maxime admisibile nu este justificată. Aceste servicii sunt contractate de companie

la companiile de profil, fapt ce se dovedește prin contractul de prestări servicii

privind spălarea lenjeriei nr.1/4 din 01 aprilie 2012 și facturile fiscale nr. IY0095638

din 31 decembrie 2018, nr. IY0095663 din 31 ianuarie 2019, nr. IY0095537 din 31

iulie 2018, nr. IY0095603 din 31 octombrie 2018, nr. IY0095620 din 31 noiembrie

2018.

Societatea reclamantă a indicat că din probele prezentate la materialele cauzei

este vizibil că în lunile decembrie 2018, ianuarie 2019, în care sunt depistate depășiri

și în lunile iulie, octombrie, noiembrie 2018, în care nu sunt depistate depășiri

2

cantitatea detergenților utilizați pentru menținerea curățeniei în hotel este aproape

aceeași.

ÎCS ,,7 Elements” SRL a menționat că începând cu luna mai 2017 de către SA

„Apă-Canal Chișinău” au fost prelevate un șir de probe, care conform rezultatelor

societății pârâte și a rezultatelor independente a Centrului Investigații Ecologice al

Inspectoratului Ecologic de Stat nu au arătat depășiri. A mai indicat că pe perioada

în care nu sunt stabilite depășiri ale normelor CMA nu au fost modificări în

activitatea hotelului, fiind utilizate aceleași cantități de detergenți, însă este dubios

faptul că rezultatele lunare ale probelor efectuate variază esențial la gradul

depășirilor de la o lună la alta.

Societatea reclamantă a considerat că este dubios și faptul că la una și aceeași

probă, fiind efectuate anterior investigații de laborator, atât de către SA „Apă-Canal

Chișinău”, cât și în paralel de Centrul Investigații Ecologice al Inspectoratului

Ecologic de Stat, rezultatele au arătat diferit.

În această ordine de idei, ÎCS „7 Elements” SRL consideră că rezultatele de

laborator a furnizorului SA „Apă-Canal Chișinău” nu sunt obiective și sunt

manipulate în interesele furnizorului în scopul de a încasa sume majorate.

Societatea a mai menționat că activitatea hotelieră nu cade sub incidența

normelor de drept, care reglementează deversarea apelor industriale în sistemul de

colectare a apelor uzate, provenite din spațiile uzate în scopuri comerciale sau

industriale altele decât apele menajere uzate sau apele de scurgere, însă se

reglementează de normele care prevăd deversarea apelor menajere uzate - ape de

canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituții publice și servicii, care

provin din metabolismul uman, din activități menajere și igienico-sanitare. Astfel,

necătând la faptul că ÎCS „7 Elements” SRL nu este o companie de producere,

industrială, furnizorul neîntemeiat cataloghează ca fiind deversate ape uzate

industriale și la stabilirea depășirilor normativelor CMA utilizează normele

concentrațiilor maxim admisibile ale substanțelor poluante în apele uzate industriale,

evacuate în rețelele de canalizare ale localităților și stațiilor de epurare, prevăzute de

Anexa nr.2 al Regulamentului-cadru.

ÎCS „7 Elements” SRL a susținut că concentrația maxim admisibilă, indicatorii

volumului și componenței apelor uzate provenite de la Hotelul „Turist” nu depășesc

cantitativ indicatorii componenței apelor uzate provenite de la blocurile locative

similare după nivelul de etaje cu imobilul hotelului, deoarece camerele de hotel au

destinație de cazare, cu atât mai mult că încăperile hotelului sunt ocupate în medie

în proporție de circa 50 % din numărul total de locuri disponibile. În aceste

circumstanțe, apele uzate provenite de la activitatea Hotelului „Turist” după nivelul

de poluare se încadrează în normele care prevăd condițiile de deversare a apelor

uzate menajere, adică ape de canalizare rezultate din folosirea apei în instituții

publice și servicii.

Prin urmare, reieșind din prevederile legii, furnizorul eronat a utilizat norma

concentrațiilor maxim admisibile pentru ÎCS „7 Elements” SRL și eronat a stabilit

depășirile concentrațiilor maxim admisibile, aplicate în facturile fiscale contestate.

Societatea a susținut că rezultatele probelor de ape uzate deversate în sistemul

public de canalizare, prelevate la întreprindere, care arată depășiri a normativelor

CMA sunt neobiective și ilegale, mai mult ca atât SA „Apă-Canal Chișinău” nu a

3

prezentat consumatorului rezultatele probelor propriu-zise, fiind informați despre

depășiri doar prin scrisori. În Anexele-1 la Facturile fiscale contestate calculul

coeficientului la tarif pentru aplicarea tarifului diferențiat pentru depășirea

concentrațiilor maxime admise în apele uzate și însăși tariful diferențiat sunt eronate,

iar aplicarea acestora de către SA „Apă-Canal Chișinău” nu este justificată, fiind

abuzivă, deoarece nu s-a ținut cont de particularitățile activității întreprinderii

reclamante, după cum prevede legea și după cum și-a luat angajamentul furnizorul

prin scrisoarea de reziliere și nu sunt aprobate de organele abilitate în domeniu.

SA „Apă-Canal Chișinău”, în lipsa contractului, eronat a stabilit aplicarea

coeficientului la ÎCS „7 Elements” SRL, stabilind unilateral coeficienții ce urmează

a fi aplicați tuturor agenților economici și fiind impuși acestora neargumentat,

precum și a stabilit tariful diferențiat pentru serviciile de canalizare în cazul depășirii

normelor CMA unilateral fără a fi aprobat de către Agenția Națională pentru

Reglementare în Energetică și au fost impuse consumatorului, ceea ce contravine

normelor de drept. Până în prezent nu a fost prezentat consumatorului vreun contract

ajustat la particularitățile de activitate a companiei, obligație asumată de către

furnizor prin scrisoarea nr.1200/3786 din 23 martie 2017.

ÎCS „7 Elements” SRL a relatat că în anexele nr. 1 ale facturilor fiscale

furnizorul indică o formulă a tarifului diferențiat eronată, care nu reiese din

prevederile legii, și anume: tarifului diferențiat = PxK=11,17/m3xl.00=11.171ei/m3,

unde P - tariful apei uzate; K- coeficientul la tarif. Astfel, în calculul prezentat, însăși

coeficientul la tarif „K” este stabilit eronat dat fiind faptul că nu s-a aplicat conform

prevederilor legale norma CMA și nu s-au stabilit corect depășirile, iar coeficientul

reprezintă proporția dintre normele CMA stabilite și depășirile constatate de

furnizor.

În formulă eronat se operează cu tariful apei uzate „P”, care este de 11,17, or,

tariful de 11,17 este tariful pentru serviciul public de canalizare și de epurare a apelor

uzate pentru consumatorii noncasnici, aprobat de Agenția Națională pentru

Reglementare în Energetică prin Hotărârea nr.203 din 19 mai 2017 și publicat în

Monitorul oficial nr.162-170 din 26 mai 2017, Serviciul public de canalizare și

epurare, iar conform tarifului 11,17 pentru lunile decembrie 2018, ianuarie 2019 au

fost achitate de către ÎCS „7 Elements” SRL în baza facturii fiscale nr. AAF7260481

din 20 decembrie 2018 în sumă de 3 605,68 lei și facturii fiscale nr. AAF9422879

din 31 ianuarie 2019 în sumă de 3123,13 lei, drept dovadă sunt ordinele de plată nr.

467 din 26 decembrie 2018 și nr. 37 din 12 februarie 2019. Tariful de 11,17/m3

aplicat de furnizor în formula tarifului diferențiat este impus consumatorului ilegal,

astfel, consumatorul este impus de a achita de 2 ori unul și același tarif.

Nefiind de acord cu facturile fiscale, societatea reclamantă a înaintat către SA

„Apă-Canal Chișinău” cereri prealabile nr. 05 din 05 ianuarie 2019 și nr.11 din 07

februarie 2019, prin care a solicitat anularea facturilor fiscale ca fiind ilegale.

Prin scrisorile nr. 1200/2257 din 22 februarie 2019 și nr. 1200/2903 din 04

martie 2019 SA „Apă-Canal Chișinău” a refuzat neîntemeiat anularea facturilor

fiscale, motivând că legalitatea facturilor fiscale rezultă din pct. 4.1.15 al

Contractului de furnizare a apei uzate și de recepționare a apelor uzate nr. 294234

din 13 februarie 2012, prin care ÎCS „7 Elements” SRL și-a asumat obligația de a

achita costul apei uzate conform tarifelor fixate în lista de prețuri, iar în cazul

4

depășirii concentrației maxim-admisibile CMA pentru apele uzate evacuate, plata

pentru apa livrată și recepționarea apelor uzate se va efectua conform tarifelor

diferențiate pentru luna gestionată conform normativelor în vigoare.

În opinia ÎCS „7 Elements” SRL furnizor aplică eronat prevederile contractului

din 13 februarie 2012, pct.72 din Regulamentul-Cadru și art. 22 alin. (18) al Legii

nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și

canalizare.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de către ÎCS „7 Elements” SRL

împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea actelor administrative ca

fiind neîntemeiată. (f.d. 183, 187-195, vol. I)

Instanța de fond în temeiul art. 17, lit. g), art. 22, alin. (17) și alin. (18) din

Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă

și canalizare, art. 9, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998

privind plata pentru poluarea mediului și a contractului nr. 2 942 34 din 13 februarie

2012 de furnizare a apei și recepționarea apelor uzate în canalizarea municipală a

concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, deoarece, până la încheierea unui

contract de recepționare și preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de

poluanți în rețeaua publică de canalizare, plata pentru apa livrată și recepționarea

apelor uzate se va efectua conform noilor tarife, or la data de 01 iulie 2017, au avut

loc modificări în lista de prețuri în apele uzate pentru agenții economice la care au

fost prelevate probe cu depășirea normelor contracentrațiilor admisibile (CMA).

Nefiind de acord cu hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, ÎCS „7 Elements” SRL, în termen, la 23 octombrie 2019 a declarat

apel nemotivat și la 10 septembrie 2020 apel motivat. ( f.d. 202, vol.I)

Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către ÎCS ,,7 Elements” SRL, s-a casat hotărârea din 18 octombrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a emis o nouă decizie, prin care s-a admis

acțiunea. S-a anulat factura fiscală nr. AAF 7263635 din 28 decembrie 2018 și

Anexa -1 la factura fiscală AAF 7263635 în sumă de 3 605,68 lei și factura fiscală

nr. AAF 9422932 din 31 ianuarie 2019 și Anexa -1 la factura fiscală AAF 9422932

în sumă de 3 123,13 lei. (f.d. 39-40, 41-72, vol.II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a menționat că între ÎCS

,,7 Elements” SRL și SA ,,Apă-Canal Chișinău” nu există vreo clauză contractuală

privind indicii normativelor pentru calculul tarifului diferențiat, după cum prevede

art. 22, alin. (18) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013, respectiv conform

prevederilor acestui articol, în lipsa acestor clauze în contractul de furnizare a apei

uzate și de recepționare a apelor uzate nr. 2 942 34 din 13 februarie 2012 se aplică

modalitățile stabilite de Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998.

Instanța de apel a reținut că la caz coeficientul tarifar pentru aplicarea tarifului

diferențiat pentru depășirea concentrațiilor maxime admise în apele uzate, în mărime

de 3 605,68 potrivit facturii fiscale nr. AAF 7263635 și 3 123,13 lei potrivit facturii

fiscale AAF 9422932 a fost calculat cu încălcarea normelor legale prevăzute de

art.69, alin. (5) din Regulamentul-Cadru privind recepționarea apelor uzate,

eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deservire a apelor uzate în sistemul

de canalizare al localităților și pct.10.9 din Regulamentul de organizare și

5

funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul

Chișinău, care prevăd expres faptul că probele prelevate sunt valabile doar pentru

luna în care au fost prelevate.

În acest sens, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiat argumentul ÎCS

„7 Elements” SRL, precum că în formulă eronat se operează cu tariful apei uzate

„P”, care este de 11,17, or, tariful de 11,17 este pentru serviciul public de canalizare

și de epurare a apelor uzate pentru consumatorii noncasnici, aprobat de Agenția

Națională pentru Reglementare în Energetică prin Hotărârea nr.203 din 19 mai 2017.

La caz, serviciul public de canalizare și epurare a apelor uzate pentru consumatorii

noncasnici pentru lunile decembrie 2018 și ianuarie 2019 au fost achitate de către

ÎCS „7 Elements” SRL în baza ordinelor de plată nr. 467 din 26 decembrie 2018 și

nr. 37 din 12 februarie 2019. (f.d. 34-35, 36-37, vol. 1)

Argumentul SA „Apă-Canal Chișinău” referitor la ordinul nr. 20 din 17 martie

2017 privind monitorizarea calității apelor uzate, evacuate de către agenții

economici în sistemul public de canalizare, prin care s-a stabilit modul și frecvența

monitorizării, a fost respins de către instanța de apel, deoarece Regulamentul de

organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu арă și de canalizare

din municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 5/4

din 25.03.2008, cât și Regulamentul-Cadru privind recepționarea apelor uzate,

eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deservire a apelor uzate în sistemul

de canalizare al localităților, aprobat prin Ordinul Departamentului Construcții și

Dezvoltare al Teritoriului al RM, nr.40 din 18 februarie 2005, au forță juridică

superioară ordinului nr. 20 din 17 martie 2017, care este un act intern, emis exclusiv

de SA „Apă-Canal Chișinău”.

Împotriva deciziei instanței de apel SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recurs,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 10 februarie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 18 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 73, vol. II)

În motivarea recursului societatea recurentă a invocat că instanța de apel a

examinat cauza superficial, nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei și a prezentat poziții contradictorii în motivarea deciziei sale,

favorizând apelanta, pronunțând astfel o decizie ilegală, neîntemeiată și bazată pe

concluzii eronate, care urmează a fi casată integral din motivul încălcării esențiale

și aplicării eronate a normelor de drept material.

SA „Apă-Canal Chișinău” a menționat că instanța de apel a aplicat legea care

nu trebuia aplicată, și anume, Legea nr. 1540 din 25 februarie 1998 privind plata

pentru poluarea mediului. De asemenea, instanța de apel a interpretat eronat Legea

nr. 303 din 13 decembrie 2013 (redacția veche de până la intrarea în vigoare a

modificărilor din 08 martie 2019) privind serviciul public de alimentare cu apă și de

canalizare, în special art. 22 alin. (18).

La caz, ÎCS „7 Elements” SRL nu are instalată o stație de preepurare locală în

scopul evitării deversării apelor uzate comerciale sau industriale cu concentrații

majorate de poluanți evacuate în canalizarea municipală. Astfel, din lipsa instalației

de preepurare locală, impusă prin Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 și Hotărârea

Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 societatea intimată încalcă flagrant pct.

13 al Hotărârii Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013, care prevede expres ce

6

nu ar trebui să conțină apele uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților

și direct în stațiile de epurare.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 10 februarie 2021, notificată SA

„Apă-Canal Chișinău” la 06 aprilie 2021. ( f.d. 79, vol.II)

SA „Apă-Canal Chișinău” s-a conformat prevederilor legale și în termen la 04

martie 2021 a depus recursul nemotivat, iar la 20 aprilie 2021 recursul motivat.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

7

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către SA „Apă-Canal Chișinău” este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8