3ra-695/20 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii recursului
3ra-695/20 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-695/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi
ÎNCHEIERE
29 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni
„Apă-Canal Chișinău”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Trabo-Plus” împotriva Societății pe
Acțiuni ,,Apă - Canal Chișinău”, intervenient accesoriu Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică cu privire la anularea facturii,
împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”,
constată:
La 04 august 2017 SRL „Trabo-Plus” a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, prin
care a solicitat anularea procesului-verbal de prelevare a probelor de ape uzate din
căminul de control nr. 3 din 05.05.2017; anularea aplicării față de petiționar a
tarifului diferențiat pentru serviciile de canalizare, stabilit în mod unilateral de
către SA „Apă- Canal Chișinău”; anularea facturii fiscale AAB nr.4706275 din 30
iunie 2017; recalcularea sumei avansate spre plată prin factura fiscală AAB nr.
4706275 din 30 iunie 2017 în vederea excluderii tarifului diferențiat; obligarea
încheierii unui contract de recepționare și evacuare a apelor uzate.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23 martie 2017 prin intermediul
scrisorii nr. 1200/3795, SRL „Trabo-Plus” a fost informat de către SA „Apă-Canal
Chișinău” că începând cu 01 mai 2017, contractul privind recepționarea și
prepararea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți nr. 20-13/13974 din
27.05.2011 se reziliază, în mod unilateral de către SA „Apă-Canal Chișinău”, fără
indicarea motivului rezilierii.
Totodată, a fost informat că din 01 mai 2017 raporturile de recepționare și
evacuare a apelor uzate vor fi reglementate suplimentar prin semnarea unui acord
bilateral întocmit în conformitate cu prevederile legislației de mediu, inclusiv
Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate
1
în sistemul de canalizare și/sau în corpuri de apă pentru localitățile urbane și rurale,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25.11.2013, în care vor fi stabilite
condițiile de deversare a apelor uzate în sistemul public de canalizare, reieșind din
particularitățile de producție a reclamantului, cu respectarea unui șir de condiții, iar
în legătură cu depășirea de către subdiviziunea SRL „Trabo-Plus” a normativelor
concentrațiilor maxim admisibile i se vor aplica tarife diferențiate, începând cu
luna mai 2017.
A susținut că la 05 mai 2017, în lipsa negocierii și semnării unui acord bilateral
în modul prevăzut de scrisoarea anterioară, reprezentanții SA „Apă-Canal
Chișinău” au prelevat probe de ape uzate, rezultatele fiind consemnate în procesul-
verbal nr. 3 din 05 mai 2017, în absența reprezentantului SRL „Trabo-Plus”,
procesul-verbal fiind semnat de Nicolai Fiodorov, care nu este angajat al SRL
,,Trabo-Plus”.
Reclamanta a mai indicat că la 06 iunie 2017 a fost informată prin scrisoarea
nr. 1200/7430, precum că în căminul de control s-a depistat o depășire a
normativelor concentrațiilor maxim admisibile, respectiv față de SRL „Trabo-Plus”
va fi aplicat tariful diferențiat, conform prevederilor art. 22 alin. (18) al Legii nr.
303 din 13.12.2013 începând cu luna mai 2017.
La data de 06 iunie 2017 a formulat o cerere prealabilă, prin care a solicitat
anularea aplicării față de SRL „Trabo-Plus” a tarifului diferențiat, dar și informarea
privind cadrul legislativ în domeniul tarifului diferențiat.
Reclamanta a menționat că la 05 iulie 2017 a primit răspuns la cererea
prealabilă depusă, prin care a fost informată că tariful diferențiat aplicat societății
va fi de ,,5”, până la finele anului 2017 și un șir de promisiuni difuze privind
măsurile pe care SA „Apă-Canal Chișinău” urmează să le întreprindă, în special să
elaboreze o metodologie de calcul a tarifului.
A considerat că actele enunțate și acțiunile descrise ale SA „Apă-Canal
Chișinău” sunt ilegale și pasibile anulării, ultima invocând prevederile art. 25 alin.
(l) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, pct. 9.17 din Hotărârea
Guvernului nr. 191 din 19.02.2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru
fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de
la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.
A susținut că SA „Apă-Canal Chișinău” nu definește noțiunea de ,,tarif
diferențiat”, nu prevede modul de calculare și aplicare a acestuia, respectiv nu este
determinat sau determinabil. Însăși faptul că inițial SA „Apă-Canal Chișinău” a
decis să aplice multiplicatorul „10” la prețul unui cub de apă uzată recepționat,
ulterior revenind la multiplicatorul ,,5”, fără a invoca o prevedere legală, dă dovadă
că aplicarea acestui tarif diferențiat depinde doar de discreția furnizorului de
serviciu.
A mai relatat că în scrisoarea nr. 1200/6536, expediată de către SA „Apă-
Canal Chișinău” în adresa SRL „Trabo-Plus”, se motivează aplicarea tarifelor
diferențiate în baza art. 22 alin. (18) al Legii nr. 303 privind serviciul public de
alimentare cu apă și de canalizare. Norma respectivă însă nu explică sau conține
modul de calculare și/sau aplicare a tarifului diferențiat, dar este o normă de
blanchetă.
2
La fel, a comunicat că SA „Apă-Canal Chișinău” stabilește în mod unilateral
dacă poluarea apei uzate depășește limitele concentraților maxim admisibile,
dispunând de unicul laborator acreditat în domeniu.
Acest fapt presupune lipsa unei căi de atac a rezultatelor de laborator
obținute, fapt ce este în contradicție atât cu prevederile „Regulamentului de
organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare
din mun. Chișinău”, cât și cu prevederile art. 11 al Legii concurenței.
Prin încheierea din 21 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a
fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică. (f.d. 90, vol. I)
Prin hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
s-a admis parțial acțiunea depusă de către SRL „Trabo-Plus”. S-a anulat factura
fiscală AAB nr. 4706275 din 30.06.2017 emisă de către SA „Apă-Canal Chișinău”.
În rest, acțiunea reclamantei s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 116, 121-126,
vol. I)
Prin decizia din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de către SRL „Trabo-Plus”. S-a casat parțial hotărârea din 19 noiembrie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii cererii de chemare
în judecată, prin care s-a anulat factura fiscală AAB nr. 4706275 din 30.06.2017,
emisă de SA „Apă-Canal Chișinău” și în această parte s-a emis o nouă decizie, prin
care s-a respins acțiunea înaintată de către SRL „Trabo-Plus” privind anularea
facturii AAB nr. 4706275 din 30.06.2017 emisă de către SA „Apă-Canal
Chișinău”. În rest hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a menținut. (f.d. 207-208, 209-231, vol. I)
Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul declarat de către SRL „Trabo-Plus”, s-a casat integral decizia din 11 iunie
2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ la cererea de
chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Trabo-
Plus” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Apă - Canal Chișinău”, intervenient
accesoriu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu privire la
anularea facturii. (f.d. 52-59, vol. II)
Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău”. (f.d. 72, 73-86, vol. II)
Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că art. 22 alin. (18) al Legii
privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare nr. 303 din 13.12.2013,
în vigoare la data emiterii actului contestat, stabilește două modalități de calculare
a tarifelor pentru depășirea concentrației maxim admisibile a substanțelor poluate:
1) conform condițiilor contractuale, 2) iar în lipsa unor clauze în contract, conform
modalității stabilite prin Legea privind plata pentru poluarea mediului și prin alte
acte legislative. Respectiv, SA „Apă-Canal Chișinău” are obligația de a indica în
mod expres modalitatea de calcul a sumei înaintate spre plată clientului.
În atare situație instanța de apel a concluzionat despre necesitatea anulării
facturii fiscale AAB nr. 4706275 din 20 iunie 2017, nefiind clară modalitatea de
calcul a tarifului diferențiat.
S-a constatat că prin scrisoarea nr. 1200/3795 din 23 martie 2017 a SA
„Apă-Canal Chișinău”, SRL „Trabo-Plus” a fost informată că începând cu 01 mai
3
2017 contractul privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații
majorate de poluanți din 27 mai 2011 se reziliază, iar, din 01 mai 2017 raporturile
de recepționare și evacuare a apelor uzate vor fi reglementate suplimentar prin
semnarea unui acord bilateral, întocmit conform legislației de mediu. Din
conținutul scrisorii enunțate reiese că din 01 mai 2017 contractul privind
recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți din
27 mai 2011 a fost reziliat și respectiv, nu mai produce efecte juridice între părți,
inclusiv în partea stabilirii tarifului diferențiat și modalității de calcul al acestuia.
Instanța de apel a menționat că soluția de admitere a acțiunii este derivată de
interpretarea corectă a art. 22 alin. (18) din Legea privind serviciul public de
alimentare cu apă și canalizare nr. 303 din 13.12.2013, or o interpretare justă a
normei, ce reprezintă și unica constituantă a actului administrativ contestat,
generează admiterea acțiunii. SRL „Trabo-Plus”, în calitatea sa de client, a fost
pusă într-o situație de incertitudine referitor la modalitatea de stabilire a tarifului
diferențiat aplicat de SA „Apă-Canal Chișinău”, incertitudine ce nu a fost
înlăturată și pe parcursul examinării cauzei. Instanța de apel a indicat că în anexa
nr. 2 la ordinul nr. 20 din 17 martie 2017 a SA „Apă-Canal Chișinău” este
prevăzută formula de calcul a tarifului diferențiat, ceia ce indică suplimentar la
faptul că tariful aplicat de către SA „Apă-Canal Chișinău” a fost stabilit unilateral,
contrar prevederilor normelor legale care reglementează modalitățile de calcul a
tarifului diferențiat, fie conform condițiilor contractuale, iar în lipsa unor clauze în
contract, conform modalității stabilite prin Legea privind plata pentru poluarea
mediului și prin alte acte legislative.
Modalitate de calcul a tarifului diferențiat, aplicabilă de SA „Apă-Canal
Chișinău” nu este reglementată de o normă legală sau normativă. În acest sens,
instanța de apel a reținut că la moment între SRL „Trabo-Plus” și SA „Apă-Canal
Chișinău” nu este încheiat un contract cu privire la recepționarea și preepurarea
apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, unde să fie indicată modalitatea
de calcul și condițiile de plată privind recepționarea și preepurarea apelor uzate, iar
Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, la care a făcut
trimitere SA „Apă-Canal Chișinău”, nu reglementează metodologia de calcul a
tarifelor diferențiate.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 08 aprilie 2020 SA „Apă-
Canal Chișinău” a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a
deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 19
noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a dispus
anularea facturii fiscale AAB nr. 4706275 din 30.06.2017 în sumă de 196 886,23
lei, emisă pentru depășirea concentrației maxim-admisibile în adresa SRL „Trabo-
Plus”, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii înaintată de către SRL
„Trabo-Plus”. (f.d. 93-98, 106-111, vol. II)
În motivarea recursului recurenta a indicat că modalitatea de calcul al
tarifului diferențiat, în caz de depășire în apele uzate evacuate a concentrațiilor
maxim-admisibile, de către SRL „Trabo-Plus” este expres prevăzută în pct. 5.7 al
Contractului de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă și de
canalizare nr. 394133 din 28.11.2016 cu anexa nr. 1 (ce conține lista ingredienților
cu limita CMA), care stabilește expres că în cazul în care Consumatorul noncasnic
4
evacuează ape uzate, calitatea cărora, după substanțele în suspensii și consumul
biochimic de oxigen (CB05), depășesc normativele stabilite, se aplică un tarif
diferențiat pentru l m3 de ape uzate, calculat proporțional depășirii indicilor
normativelor stabilite.
A menționat că factura fiscală seria AAB nr. 4706275 din 30.06.2017 cu
suma totală spre achitare în mărime de 196 886,23 lei calculată pentru tarife
diferențiate este emisă în conformitate cu prevederile actelor legislative și
normative în vigoare, cât și a prevederilor stabilite potrivit condițiilor Contractului
de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă și de canalizare nr.
394133 din 28.11.2016, încheiat între părți. Mai mult ca atât, SRL „Trabo-Plus”
contestă factura seria AAB nr. 4706275 din 30.06.2017 invocând ilegalitatea ei, iar
pe de altă parte recunoaște facturile înaintate ulterior, conform calculului tarifului
diferențiat în cazul depășirii CMA în apele uzate, achitând cu regularitate până în
prezent, fapt confirmat prin actul de control al datoriilor pentru serviciile de
canalizare în cazul depășirii normelor CMA din 02.05.2019.
La 04 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL
„Trabo-Plus” și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică copia
recursului declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva deciziei din 13
februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 227)
Completul specializat relevă că SRL „Trabo-Plus” și Agenția Națională
pentru Reglementare în Energetică au recepționat copia recursului expediat, fapt
confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului, fără a depune
referințe. (f.d. 113, 114)
Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor
expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost
adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257
alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie
2019.
În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia
instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului
administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de
recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,
alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de
30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un
5
termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție
recursul împreună cu dosarul judiciar.
Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 13 februarie 2020.
Instanța de apel a notificat recurentei SA „Apă-Canal Chișinău” copia deciziei
motivate la 11 martie 2020. (f.d. 88, vol. II)
SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recursul la 08 aprilie 2020, în termen.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși
un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
6
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Societatea pe Acțiuni” Apă-Canal Chișinău” se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Galina Stratulat
7